BusinessMagazin

Tag: rusia

  • NATO menţine proiectul scutului antirachetă european, în pofida acordului încheiat cu Iranul

    “Ameninţarea pe care proliferarea rachetelor balistice o reprezintă pentru statele NATO continuă să crească. Acordul-cadru (privind programul nuclear iranian) nu schimbă nimic în acest sens”, a precizat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

    Ea a reafirmat însă că scutul antirachetă european nu este îndreptat împotriva Rusiei.

    Conform acordului-cadru semnat joi la Lausanne între Iran şi cei şase mediatori internaţionali privind programul său nuclear, Teheranul este autorizat să menţină doar 6.000 de centrifuge, faţă de 19.000 câte exploatează în prezent. Această prevedere împiedică Republica islamică să atingă rata de îmbogăţire a uraniului necesară pentru a crea o bombă atomică.

    Mai mulţi experţi din Europa şi Iran au declarat pentru agenţia de presă rusă Sputnik că acordul încheiat cu Iranul face inutilă desfăşurarea unor elemente ale scutului de apărare antirachetă în Europa. Experţii citaţi au apreciat însă că Statele Unite nu vor renunţa la planul de apărare antirachetă, care ar viza în realitate potenţialul nuclear rus.

    Statele Unite au afirmat întotdeauna că scutul antirachetă este menit să contracareze ameninţarea reprezentată de rachetele iraniene sau nord-coreene, subliniind că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

    Radare şi interceptori urmează să fie instalate, în cadrul unui sistem de apărare antirachetă NATO, în state membre ale Alianţei Nord-Atlantice ca România, Turcia, Spania şi Polonia. Acest scut, care urmează să fie susţinut cu sisteme de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este denunţat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa.

  • Franţa, Germania şi Polonia, îngrijorate de o retragere a Rusiei din Tratatul Forţelor Convenţionale

    “Franţa, Germania şi Polonia sunt preocupate de o retragere a Rusiei din grupul comun consultativ privind Tratatul asupra Forţelor Armate Convenţionale în Europa”, se arată într-un comunicat publicat la finalul unei întrevederi între Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Grzegorz Schetyna (Polonia), gazda reuniunii în formatul “Triunghiului de la Weimar”.

    “Este vorba de un nou semnal de alarmă trimis de Moscova, care nu contribuie la restabilirea încrederii şi stabilităţii pe continentul nostru”, avertizează cei trei miniştri de Externe.

    “Triunghiul de la Weimar”, format din Germania, Franţa şi Polonia, este un forum de dialog informal. Prima reuniune în acest format a avut loc în 1991, la Weimar.

    Rusia şi-a suspendat pe 11 martie participarea la întâlnirile grupului comun consultativ privind CFE şi intenţionează să se retragă din tratat.

    Tratatul CFE limitează echipamentul militar greu – tancuri, avioane şi armament greu – în Europa.

    Documentul a fost semnat în 1990, iar 17 ani mai târziu Vladimir Putin a promulgat o lege privind suspendarrea participării Rusiei, citând îngrijorări în domeniul securităţii.

    Kremlinul anunţa la vremea respectivă că nu mai tolerează o situaţie în care Moscova respectă tratatul, iar partenerii săi nu.

     

  • Ucraina consideră că ar putea obţine un preţ mai bun pentru gazele importate din Rusia

    “Preţul (negociat miercuri – n.r.) este foarte aproape de preţul pieţei, dar vom continua să lucrăm la reducerea lui. În opinia noastră, Ucraina ar trebui să cumpere gaze mai ieftine comparativ cu preţul din Europa”, a spus Kobolev.

    Naftogaz şi compania de stat rusă Gazprom au semnat miercuri prelungirea cu trei luni, până la finele lunii iunie, a acordului încheiat în iarna anului trecut privind livrarea de gaze ruseşti Ucrainei, convenind un preţ de 247,18 dolari/1000 metri cubi, cu 25% sub preţul de 329 dolari/1000 metri cubi plătit pentru gazele importate în primul trimestru.

    Vineri, Gazprom a anunţat că a primit de la Naftogaz suma de 30 de milioane de dolari, reprezentând plata în avans pentru gazele care vor fi livrate până la mijlocul lunii aprilie.

    În primul trimestru al acestui an, Ucraina a importat 2,16 miliarde de metri cubi de gaze din Rusia, cu 64% sub nivelul de 6,1 miliarde de metri cubi în primele trei luni ale anului trecut.

    Rusia a întrerupt în iunie 2014 pentru şase luni livrările de gaze naturale către Ucraina, din cauza unei dispute privind preţul gazului şi a unei datorii neîncasate de 5,3 miliarde de dolari.

    După mai multe runde de negocieri mediate de Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina au ajuns la o înţelegere pentru reluarea livrărilor de gaze.

    Rusia, Ucraina şi UE se vor întâlni pentru noi negocieri la jumătatea lunii aprilie, la Bruxelles.

  • Istoric german: Vladimir Putin nu are prea multe de oferit Europei de Est

    Istoricul Gerd Koenen crede că nu este vorba despre faptul că Putin vrea să “restabilească URSS”. “El nu varsă nici măcar o lacrimă pentru socialism sau «internaţionalismul socialist», ba din contră. El a numit destrămarea Uniunii Sovietice «cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului XX», dar pentru el înseamnă doar o Rusie mai slabă. El a văzut URSS drept o simplă expansiune”, consideră Koenen, citat de Deutsche Welle, în pagina electronică.

    Istoricul consideră că politicile de leadership ale Rusiei continuă în linia combinaţiei politice fatale de autoizolare şi supraextindere a influenţei sale globale, factori care au contribuit la destrămarea URSS. Aceste jocuri de geostrategie reînnoite, în care micile republici baltice sunt considerate ca având o importanţă strategică reală pentru Rusia sau pentru oponenţii acesteia, distorsionează complet perspectiva. Aceste state mici, anexate în 1940 de către Stalin (aproape în acelaşi mod în care a fost anexată Crimeea), pot fi membre NATO dar nu pot găzdui baze sau trupe NATO, explică istoricul. Acum, confruntate cu ameninţarea unui război “hibrid” ascuns ca în regiunea Donbas, vor fi unele baze mici, mai mult simbolice.

    Întrebat care ar fi pericolul pentru statele din fostul bloc estic şi care sunt posibilele strategii faţă de România, Bulgaria, Polonia şi alte ţări din estul şi sud-estul Europei pe care consilierii lui Putin le-ar putea dezvolta, Koenen a declarat că nu vede nicio strategie mare sau coerentă a Kremlinului. “Nu văd ce mare lucru poate oferi Rusia acestor ţări. Poţi cu siguranţă să curtezi membrii elitei politice. Poţi miza pe solidaritatea ortodoxă, aşa cum s-a încercat în R.Moldova, Bulgaria, Serbia sau Grecia. Dar Moscova nu poate «salva» Grecia dacă intră în faliment şi nu poate atrage ţara permanent pe orbita sa”, afirmă el.

     

  • Aurescu: România nu se simte intimidată de ameninţările Rusiei

    Întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă la Cluj-Napoca, înaintea unei dezbateri la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş – Bolyai (UBB), cum comentează declaraţia MAE rus potrivit căreia România trebuie să fie conştientă de “responsabilitatea” şi de “consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, Bogdan Aurescu a răspuns că măsurile luate de NATO sunt de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Am luat notă de declaraţia MAE rus şi ceea ce pot să spun este că măsurile pe care NATO le-a luat în urma deciziilor adoptate la summit-ul din Marea Britanie de anul trecut şi care au fost implementate în urma deciziilor adoptate la ministerialele NATO, de Externe şi Apărare din decembrie 2014 şi februarie 2015, sunt măsuri luate pentru protecţia aliaţilor din flancul estic în urma a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina, în Crimeea, ocuparea ilegală a Crimeei, în urma susţinerii de către Federaţia Rusă a separatiştilor pro-ruşi din Estul Ucrainei. Este vorba de măsuri de reasigurare şi protecţie ca reacţie la o anumită atitudine agresivă a Rusiei. Federaţia Rusă nu poate să invoce aceste măsuri de protecţie a aliaţilor de pe flancul estic, care sunt reacţii la atitudinea Rusiei în Ucraina, ca justificare pentru a adresa ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, mai mult sau mai puţin directe către aliaţii din flancul estic. România nu se simte intimidată de aceste ameninţări”, a spus Aurescu.

    Ministrul de Externe Aurescu participă, vineri, la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB), la dezbaterea cu tema “Securitatea flancului estic al NATO astăzi: provocări şi oportunităţi”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Internaţională CITADEL, şi la lansarea volumului “The European Union’s Eastern Neighbourhood Today: Politics, Dynamics, Perspectives”, editată de către profesorii Valentin Naumescu şi Dan Dungaciu.

    Anterior, el a participat la aceeaşi facultate, la workshopul “Foreign Policy & Diplomacy”, împreună cu studenţii.

    România trebuie să fie conştientă de “responsabilitatea” şi de “consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, a avertizat Ministerul rus de Externe, catalogând drept “periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

    “Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, a declarat Aleksander Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe.

    “În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, a atras atenţia Lukaşevici, catalogând drept “periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.

     

  • Cum funcţionează “armata de trolli” a lui Putin: Trebuia să scriem mesaje obişnuite, dar să strecurăm postări politice despre cât de fascist este Guvernul de la Kiev sau lucruri similare

    În fiecare zi, după ora 21.00, pe strada Savuşkina la numărul 55 din Sankt Petersburg, unde se află un complex de birouri modern cu patru etaje, pe care stă scris “Centru de afaceri”, se formează o coadă. După ce au petrecut 12 ore în clădire, angajaţii sunt înlocuiţi cu un alt grup, care lucrează în tura de noapte. Clădirea a fost identificată drept sediul “armatei de trolli” a Rusiei, unde sute de bloggeri plătiţi lucrează permanent pentru a inunda forumurile ruseşti, reţelele de socializare şi secţiunile de comentarii ale publicaţiilor occidentale cu laude la adresa preşedintelui Vladimir Putin şi cu satiră la adresa depravării şi nedreptăţii din Occident,  relatează The Guardian, în ediţia electronică. 

    The Guardian a discutat cu doi foşti angajaţi, dintre care unul lucra la un departament de bloguri false pe reţeaua de socializare LiveJournal, iar unul făcea parte dintr-o echipă care a inundat forumurile de discuţii din Rusia cu posturi pro-Kremlin. Amândoi au declarat că au fost angajaţi neoficial şi că primeau banii în mână.

    Ei au descris imaginea unui mediu de lucru lipsit de umor şi draconic, cu amenzi pentru întârzieri de câteva minute sau neîndeplinirea cotei zilnice de postări. Trollii lucrează în camere de aproximativ 20 de persoane, fiecare controlată de trei editori, care verifică postările şi impun amenzi dacă descoperă că au fost folosite cuvinte copiate sau dacă acestea deviază de la ideologie.

    Un blogger de pe LiveJournal, care a petrecut două luni lucrând la centru până la jumătatea lui martie, susţine că primea 45.000 de ruble (737 de euro) pe lună pentru a administra mai multe conturi pe site. Ea nu a avut niciun fel de contract, singurul document semnat fiind unul de confidenţialitate. În plus, i s-a ordonat să nu le spună prietenilor despre locul ei de muncă şi să nu îi adauge pe niciunul dintre ei la conturile pe reţelele de socializare pe care le administra sub diverse pseudonime.

    “Trebuia să scriem mesaje obişnuite, despre prăjituri sau muzica ce ne place, dar să strecurăm postări politice despre cât de fascist este Guvernul de la Kiev sau lucruri similare”, a declarat ea.

    Instrucţiunile pentru postările politice să veneau ca “sarcini tehnice” pe care trollii le primeau în fiecare dimineaţă, în timp ce postările non-politice trebuia să fie personale. “Cel mai înfricoşător lucru este atunci când discuţi cu prietenii tăi, iar ei repetă aceleaşi lucruri pe care le-ai văzut în sarcinile tehnice şi realizezi că toate acestea au efect”, a declarat fostul angajat.

    Marat, în vârstă de 40 de ani, a lucrat într-un departament diferit, unde angajaţii intrau metodic pe forumuri de discuţii din diverse oraşe, postând mesaje. “Primul lucru pe care îl făceam dimineaţa când veneam era să deschidem un server proxy pentru a ne ascunde localizarea reală, apoi să citim sarcinile tehnice care ne fuseseră trimise”, a declarat el.

    Trollii lucrau în echipe de câte trei. Primul se plângea de o problemă sau alta, sau pur şi simplu posta un link, apoi ceilalţi doi se puneau pe treabă, folosind link-uri către articole publicate de site-uri pro-Kremlin şi fotografii “amuzante” care satirizau Occidentul sau liderii ucraineni cu descrieri injurioase.

    Marat a vorbit despre şase dintre sarcinile sale tehnice din perioada în care lucra. Fiecare dintre ele are un subiect, câteva informaţii despre el şi o “concluzie” la care trebuie să ajungă comentatorii. Una dintre ele se referă la Putin care a transmis condoleanţe preşedintelui Francois Hollande după atacurile de la Charlie Hebdo din Paris.

    “Vladimir Putin l-a contactat imediat pe liderul francez, în pofida relaţiilor proaste dintre Rusia şi Occident”, se poate citi în secţiunea de concluzii la care trebuie să ajungă postările trollului. “Liderul rus a ţinut piept întotdeauna agresiunii şi terorismului în general. Graţie iniţiativelor preşedintelui, numărul actelor teroriste din interiorul Rusiei a scăzut dramatic”.

    Pentru a adăuga culoare postărilor, au fost înfiinţate site-uri în ajutorul armatei de trolli. Unul prezintă sute de imagini care pot fi copiate, în principal cu lideri europeni implicaţi în incidente umilitoare create în Photoshop sau cu descrieri care subliniază slăbiciunea sau prostia lor, sau arătându-l pe Putin făcând glume.

    Multe dintre ele sunt în mod evident rasiste sau homofobe. Barack Obama mâncând o banană sau descris ca o maimuţă sau preşedintele ucrainean Petro Poroşenko travestit declarând: “Ne pregătim pentru integrarea europeană”. Trollii trebuie să posteze fotografii împreună cu informaţii pe care le pot extrage de pe site-ul marcat ca “Wikipedia rusă patriotică”.

    “Mergeam acasă la sfârşitul zilei şi vedeam aceleaşi informaţii la televizor. Era evident că decizia a venit de undeva”, a declarat Marat. Multe persoane au acuzat televiziunea rusă de intensificarea propagandei în ultimele 18 luni în relatările despre Ucraina, atât de mult încât UE l-a trecut pe Dmitri Kiselev, directorul unei importante agenţii de presă, pe lista celor vizaţi de sancţiuni.

    După două luni de lucru, Marat a început să simtă că îşi pierde minţile şi a decis să plece. El a subliniat că angajaţii au păreri împărţite cu privire la activitatea desfăşurată. Jumătate dintre ei cred cu adevărat în ceea ce fac, iar celalată jumătate cred că este o prostie, dar au nevoie de bani. Ocazional, a observat persoane care şi-au schimbat locul de muncă.

    Cel mai prestigios loc de muncă în agenţie este să fii troll de limbă engleză, pentru care eşti plătit cu 65.000 de ruble (peste 1.000 de euro) pe lună.

    Avocaţii din Sankt Petersburg susţin că este extrem de rar ca o astfel de companie să funcţioneze integral pe “piaţa neagră”, fără să plătească taxe şi să nu îşi înregistreze oficial angajaţii. Scurgeri de informaţii au legat compania care conduce această fabrică de trolli de structuri apropiate Kremlinului, dar nu există dovezi clare. În 2012 au fost scurgeri de informaţii care sugerau că gruparea de tineret a Kremlinului finanţează această activitate.

    Nu este clar dacă această agenţie din Sankt Petersburg este singura sau dacă mai sunt şi altele, dar pare evident că este o întreprindere care a crescut enorm de când a fost descoperită în urmă cu doi ani.

  • Rusia ar putea să anexeze Arctica. 76.000 de militari au făcut o demonstraţie de forţă în “zona de interes strategic”

    Demonstraţia de putere, care a inclus exerciţii militare în întreaga Rusie, din KaliningRAd până la Pacific, a avut loc într-o perioadă în care Rusia a marcat prima aniversare a anexării Crimeei, care a declanşat cea mai gravă criză cu Occidentul de după Războiul Rece.

    În cadrul aplicaţiilor, trupe paramilitare de la baze de pe întreg teritoriul Rusiei au fost transportate în regiuni îndepărtate, au aterizat pe o coastă arctică, în timp ce avioane de luptă au survolat regiunea Kaliningrad, aflată între Polonia şi Lituania, ambele state membre ale NATO. Ministrul Apărării Serghei Şoigu a declarat după o întâl-nire cu militari de rang înalt că armata a efectuat cu succes desfăşurarea de capacităţi de luptă în Arctica, regiunea baltică şi Crimeea.

    Exerciţiile militare au fost ordonate de Vladimir Putin, inclusiv desfăşurarea de rachete Iskander la Kaliningrad şi rachete nucleare cu rază lungă de acţiune în Crimeea.

    Într-o documentar difuzat de televiziunea de stat din Rusia, Putin a spus că i-a informat pe liderii occidentali, în timpul crizei din Crimeea, că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a apăra interesele vitale ale Rusiei. El a arătat că Rusia a fost pregătită să aducă armamentul nuclear în stare de alertă în timpul tensiunilor din Crimeea.  ”Am fost pregătiţi pentru o evoluţie negativă a evenimentelor„,  a spus Putin.

    În perioada 9-18 martie, armata norvegiană a organizat exerciţii militare comune în apropiere de graniţa cu Ru-sia, la care au participat 5.000 de militari, iar desfăşurarea de forţe a Rusiei pare a fi o reaţie la acestea.

    Aleksandr Hrolenko, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, care a deţinut posturi-cheie în Cecenia şi Osetia de Sud, a argumentat, în declaraţii pentru Ria Novosti, că NATO, prin intermediul Norvegiei, a provocat în mod deliberat Rusia.

    ”Având în vedere tensiunile dintre Rusia şi NATO, alegerea zonei de antrenament arată ca o provocare. Prin aducerea fregatei norvegiene Thor Heyerdahl la Kirkenes, un oraş norvegian la graniţa cu Rusia, Norvegia amen-inţă Flota Nordică a Rusiei„, a scris Hrolenko. El a arătat că exerciţiile NATO încalcă vechile principii ale bunei vecinătăţi în zona arctică, adăugând că Norvegia nu a invitat militarii ruşi ca observatori la exerciţii, punând capăt unor decenii de practici comune. Hrolenko susţine şi că NATO se foloseşte de exerciţiile arctice pentru a afla cum să dezvolte operaţiunile de spionaj împotriva Rusiei în nord, precum şi pentru a spori presiunile militare asupra Rusiei, în zona arctică.

    Rusia îşi reafirmă influenţa geopolitică în Europa redesenând graniţele naţionale, dar frontierele arctice nu au fost stabilite niciodată cu precizie. De-a lungul istoriei a fost mult mai dificil pentru state să îşi afirme suveranitatea pe oceane decât pe uscat, chiar şi în cazurile în care apele sunt acoperite de gheaţă cea mai mare parte a timpu-lui.
    Timp de secole, mărimea apelor teritoriale ale unei ţări s-a bazat pe aşa-numita regulă a bătăii unei lovituri de tun de pe uscat, respectiv o limită de trei mile marine. Acest sistem de calcul a fost schimbat după Al Doilea Război Mondial, când a fost introdusă Legea ONU a Convenţiei Marine (UNCLOS), în 1982. Potrivit UNCLOS, fiecare semnatar are dreptul să declare ape teritoriale de până la 12 mile marine şi o zonă economică exclusivă de până la 200 de mile pentru activităţi comerciale, precum pescuitul şi explorări petroliere. Semnatarii pot să îşi extindă suveranitatea dincolo de limitele zonei economice speciale cu până la 150 de mile marine dacă pot dovedi că pla-toul lor continental depăşeşte cele 200 de mile de la ţărm.

  • Doru Calangea, GIRA: “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”

    “Sistemul acesta pe care îl comercializăm noi a apărut pe piaţă în 1991, iar dezvoltarea lui a început încă din 1987. Telefonul cu touchscreen a apărut pe piaţă în 2007. Chiar dacă atunci nu exista aplicaţie pentru telefon, puteai să controlezi sistemul de pe calculator, lucru care încă se face în cazul clădirilor mai mari, precum clădirile de birouri. Tehnologia nu este chiar atât de nouă”, spune Calangea. El subliniază faptul că pe piaţa din România se comercializează aceleaşi soluţii la care au acces şi cei din ţările cu un nivel de trai mult mai ridicat. “Între România şi străinătate nu există absolut nicio diferenţă, sunt aceleaşi produse disponibile. Compania pe care o reprezentăm vinde în România aceeaşi gamă de produse pe care le vinde şi în Germania, Austria, Suedia sau Rusia. O diferenţă pe care aş remarca-o între ţarile est-europene şi cele din vest este că acolo, de obicei, proiectele sunt de mai mici dimensiuni. Lumea nu-şi mai face sisteme electrice convenţionale, preferă case cu o oarecare inteligenţă, plecând de la centralizarea comenzilor şi iluminat sau încălzire. În România nu e aşa, pentru că este alt nivel de trai al populaţiei şi alt nivel al veniturilor. Însă la noi sunt mult mai multe case spectaculoase.”

    Prin “case spectaculoase”, Doru Calangea se referă la faptul că oamenii de rând preferă, de multe ori, să investească banii în alte direcţii, iar automatizarea caselor poate fi deseori regăsită la construcţii rezidenţiale de foarte mari dimensiuni. “Proiectele mai spectaculoase sunt în estul Europei, pentru că aici lumea se dă în stambă mai mult, în Rusia, Ucraina, chiar şi în România. În vest sunt mult mai multe proiecte normale, în apartamente de două, trei, chiar patru camere. La noi sunt automatizate locuinţe de două, trei mii de metri pătraţi. Asta ar fi marea diferenţă între est şi vest. Pretenţiile celor din această zonă sunt de multe ori şi mai mari decât ale celor din vest, astfel că un proiect este mult mai complex.”

    Calangea explică cum acest lucru se datorează şi educaţiei, sau mai precis lipsei acesteia, în domeniul eficientiazării energetice. “În Norvegia, spre exemplu, o companie poate avea şi 200 de proiecte de automatizare pe an, adică un proiect pe zi. Acolo, oricine şi-a luat o garsonieră sau un apartament instalează măcar un sistem pentru iluminat sau controlul temperaturii. La noi trebuie să fie măcar o casă.”

    De aceeaşi părere este şi Costin Andriţoiu, evaluator imobiliar, care spune că sub 1% din locuinţele pe care le-a vizitat aveau implementate sisteme inteligente. Andriţoiu spune că numărul apartamentelor automatizate este extrem de mic, soluţiile fiind de cele mai multe ori folosite în casele construite în regie proprie sau în cazul celor cumpărate “la roşu”. “În general, sistemele de automatizare apar la proprietăţi ce depăşesc, ca valoare, 200.000 de euro. Se găsesc la proprietăţi premium, dar contează foarte mult şi zona. Vorbim de costuri care pot ajunge la 5-7% din valoarea construcţiei, sume pe care nu oricine şi le permite. Chiar dacă vorbim de procente şi nu de sume fixe, contează dacă sunt 5% din 200.000 de euro, în cazul unei proprietăţi premium în nordul Bucureştiului, sau 5% din valoarea unei case de 70.000 de euro din sudul Capitalei. Limitările de buget sunt diferite”, spune el.

    “Cumpărătorii români nu sunt educaţi să aloce mulţi bani pentru tehnologie într-o casă”, mai remarcă Costin Andriţoiu. “În locuinţe cu o valoare cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de euro, procentul de automatizare este de 0,5, poate 1%. Dezvoltatorii imobiliari implementează rar astfel de soluţii, dar oferă asistenţă celor care vor să beneficieze de ele. În orice caz, părerea mea este că soluţiile devin practice în cazul în care vorbim de case, nu de apartamente.”

    În ceea ce priveşte clădirile de birouri, acestea au deja o anumită automatizare, prin care pot controla temperatura sau consumul electric. La o clădire de mari dimensiuni se justifică investiţia în automatizare, deoarece controlul separat al fiecărei camere reprezintă o operaţiune dificilă şi anevoioasă.

    Soluţia de automatizare dezvoltată de GIRA este descentralizată, în sensul în care fiecare componentă a sistemului are inteligenţa ei. În ipoteza în care apare o defecţiune a unui segment, sistemul funcţionează în continuare. “Aceste butoane transmit practic nişte telegrame unităţii centrale, iar funcţia respectivului buton poate fi schimbată oricând. Dacă vreau să acţioneze jaluzele, îi dau această funcţie; dacă vreau să controleze corpul de iluminat, îl reprogramez. Sistemul oferă astfel o mare flexibilitate”, explică Doru Calangea.  “În sistemul convenţional, eu am tras fir de la corpul de iluminat la întrerupător, iar butonul nu ştie să facă altceva. Nu pot să aprind lumina din cealaltă cameră sau jaluzelele, pentru că firul merge doar de la punctul X la punctul Y. Aici schimb funcţia butonului şi poate acţiona orice aparat legat la sistem.”

    Automatizarea propriu-zisă a casei, spune Calangea, este un proces care nu necesită condiţii speciale. “Diferenţa de proiectare între sistemul nostru de automatizare şi unul convenţional se rezumă doar la partea de cablare, pentru că cea de alimentare este aceeaşi. Consumatorii şi alimentarea acestora rămân neschimbate, doar comanda diferă.”

  • Rusia va construi baze pentru drone pe tot teritoriul ţării, în principal în Crimeea

    “Intenţionăm să creăm centre pentru avioane fără pilot în toate regiunile Rusiei, în special în Crimeea şi Sevastopol”, a declarat Pucikov, potrivit RIA Novosti.

    “Iniţiativa permite să reacţionăm la ameninţări folosind echipament modern, să efectuăm o monitorizare complexă a teritoriului, să introducem inovaţii ruse în domeniul tehnologiei informaţionale”, susţine oficialul rus.

    Rusia a anexat regiunea ucraineană Crimeea în martie 2014, pe fondul protestelor de la Kiev, care au avut ca rezultat înlăturarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.

     

  • Cel puţin 54 de morţi şi 15 dispăruţi în urma scufundării unei nave în Marea Ohotsk

    “Am recuperat trupurile neînsufleţite a 54 de persoane. Şaizeci şi trei de membri ai echipajului au fost salvaţi”, a declarat pentru Tass un membru al echipei de salvare.

    O sută treizeci şi două de persoane, dintre care 78 de ruşi şi 54 de străini originari din Myanmar, Ucraina, Lituania şi Vanuatu, se aflau la bordul navei de pescuit “Orientul Indepărtat” care s-a scufundat în Marea Ohotsk. Încă 15 de persoane sunt căutate de salvatori.

    Nava de pescuit “Orientul Îndepărtat” s-a scufundat la 330 de kilometri vest de localitatea Krutogorovskii din Peninsula Kamceatka şi la 250 de kilometri sud de oraşul portuar Magadan. Nava era înregistrată în portul Nevelsk, în regiunea Sahalin, şi aparţinea armatorului OOO “Magellan”.

    Conform concluziilor preliminare, tragedia a fost cauzată de o coliziune între nava de pescuit şi un gheţar în derivă.