BusinessMagazin

Tag: romani

  • De ce tot mai mulţi români merg să se trateze la acest spital din Viena

    „Avem pacienţi din foarte multe ţări străine, în jur de 40% din pacienţi sunt străini, iar 20% dintre aceştia sunt români. În ultimii ani numărul lor a crescut. Suntem interesaţi de România, dar şi de ţările din Europa de Est“, a spus Ebm în timpul unei discuţii pe care am avut-o într-un restaurant din Bucureşti. Austriacul, în vârstă de 65 de ani, vorbeşte moale, iar în engleza sa se simt accente austriaco-germane.

    Spitalul Wiener Privatklinik (WPK) are o istorie de 145 de ani şi conducerea mizează pe tradiţie pentru a atrage mai mulţi pacienţi. Fapt care se dovedeşte a fi eficient având în vedere că în primele şase luni ale acestui an numărul de pacienţi români a crescut cu 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, ajungând la 300. Principalele afecţiuni tratate au fost cele de natură ortopedică, urmate de afecţiuni oncologice şi boli cardiovasculare. „Cred că turismul medical din ţările est-europene înregistrează plusuri an de an, şi România este o piaţă care creşte mult. Turismul medical se va îmbunătăţi, toate informaţiile sunt disponibile pe internet. Acum oamenii pot alege dintr-o mulţime de spitale unde vor să se ducă să se trateze. Europa de Est creşte mai repede decât Occidentul. Dacă sunt probleme în sistemele lor, oamenii căuta tratament mai bun în altă parte“, spune Walter Ebm.

    Spitalul dispune de 145 de paturi, are un bloc operator cu patru săli de operaţie, servicii de imagistică, fizioterapie şi recuperare medicală. Potrivit reprezentanţilor companiei, în spital sunt trataţi în jur de 7.000 de pacienţi pe an, iar cei mai mulţi dintre ei vin pentru un consult, apoi „de cele mai multe ori se tratează în continuare la noi sau vin pentru că vor un „second opinion““.

    Un alt element pe care mizează WPK este îmbinarea serviciilor medicale cu ospitalitatea hotelieră, iar pe site-ul spitalului se decretează că pacienţii vor beneficia de „ambianţa unui hotel de lux“. „Nu vrem un spital care să arate ca un spital, ci un loc mai confortabil, mai relaxant“, a spus şi Ebm. În plus, compania are parteneriate cu diferite companii aeriene pentru a oferi discounturi la zboruri către Viena sau le oferă  posibilitatea pacienţilor de a schimba avionul, dacă pacientul este nevoit să stea mai mult în spital. „Încercăm să avem grijă de pacient, dar şi de familia acestuia“, adaugă Ema Diea, head of business development al WPK pentru România, Bulgaria, Serbia şi Muntenegru.

    WPK nu este singura companie care oferă astfel de servicii. Compania aeriană Turkish Airlines oferă o reducere de 50% din preţul biletului de avion pacienţilor internaţionali care se tratează la clinicile din Turcia. Turismul medical este extrem de bine dezvoltat şi încurajat în Turcia, o ţară care a ajuns la peste 500 de spitale private. Aproximativ 6.000 de pacienţi români merg anual pentru tratament în Turcia, potrivit informaţiilor Ziarului Financiar. Mai mult, numărul românilor care vor apela la clinici din Turcia pentru diferite tratamente şi intervenţii chirugicale va creşte în acest an cu 40%, peste 2.000 de pacienţi optând anual pentru această variantă, potrivit unui comunicat al agenţiei de turism Happy Tour.

    În aceste condiţii, rata de ocupare a spitalului vienez este de 85% şi este mai mică în timpul verii şi în perioada sărbătorilor de iarnă deoarece atunci doctorii sunt plecaţi în vacanţă.

    Medicii sunt cea mai importantă resursă a unui spital, este evident, însă poate şi mai important pentru un spital precum WPK. „Doctorii sunt cei mai importanţi pentru un spital privat. O companie trebuie să-şi atragă cei mai importanţi clienţi, iar cei mai importanţi clienţi pentru un spital privat sunt doctori, deoarece aceştia vin cu pacienţii lor“, mărturiseşte şeful WPK. În cadrul spitalului vienez lucrează în mod regulat în jur de 30 de medici, însă numărul doctorilor colaboratori este mai mare; „pe an aproximativ 150 trec pragul spitalului nostru“. Cei mai mulţi medici sunt austrieci, iar unii dintre ei trăiesc în afara ţării şi vin cu pacienţi străini. Ebm dă exemplu de medici austrieci care vin din Ucraina sau Iran. Majoritatea pacienţilor care se tratează la WPK provin din clasa mijlocie sau superioară, care sunt dispuşi să plătească 840 de euro pentru o consultaţie şi pot ajunge până la 5.460 de euro pentru un pachet de lux care conţine consultaţii şi analize detaliate.

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • Românii mănâncă mai des la restaurant decât polonezii

    Numărul românilor care preferă să mănânce la restaurant este cu 40% mai mare decât al polonezilor, potrivit unui studiu comparativ realizat de lanţul de restaurante de origine poloneză Gusto Dominium. Totodată, acelaşi studiu arată că românii îi depăşesc pe polonezi cu circa 10 procente în ce priveşte notele de plată achitate la restaurante.  

    Astfel, potrivit rezultatelor studiului, aproximativ 300 de persoane ajung zilnic în restaurantele Gusto Dominium din România, în timp ce traficul mediu zilnic din locaţiile din Polonia este de circa 200 persoane. Mai mult, şi notele de plată ale românilor sunt mai mari, bonul mediu în restaurantele de pe plan local fiind de 60 lei, în timp ce polonezii se situează în jurul valorii de 55 lei.

    De asemenea, 70% din totalul sortimentelor de pizza preparate în cadrul celor opt locaţii Gusto Dominium de pe plan local sunt servite în incinta restaurantelor, în timp ce doar 30% sunt livrate la domiciliul ori la biroul clienţilor. Pe de altă parte, în Polonia, doar 35% dintre clienţi preferă să iasă la restaurant, restul optând pentru delivery. De altfel, în ceea ce priveşte modalitatea de comandă, polonezii aleg, în proporţie de 70%, solicitările telefonice, deşi, spre deosebire de români, au la dispoziţie şi posibilitatea de a comanda online direct de la restaurant.

    „În ambele cazuri, pizza rămâne preparatul preferat, iar gustul dulce al mâncărurilor primează. În plus, remarcăm apetitul ambelor popoare pentru carne, doar 20% dintre preparatele comandate fiind vegane atât în România, cât şi în Polonia. De asemenea, pe lângă afinitatea pentru dulce, la români observăm şi o înclinaţie către mâncărurile picante, în timp ce polonezii optează des şi pentru sortimente culinare care conţin usturoi”, a declarat Lukasz Kuzniar, director de dezvoltare al Gusto Dominium România.

    În  ce priveşte cea mai aglomerată perioadă a zilei, în restaurantele din România, cel mai mare trafic se observă în intervalul prânzului, în timp ce locaţiile poloneze se bucură de mai mulţi clienţi după terminarea programului de lucru.Referitor la criteriile în funcţie de care clienţii aleg un restaurant, reprezentantul companiei explică faptul că, atât în cazul românilor, cât şi al polonezilor, cel mai important aspect este amplasarea spaţiului în apropierea unui centru de interes, fie acesta locul în care îşi desfăşoară activitatea, un complex comercial sau un spaţiu destinat divertismentului.

    La nivelul asemănărilor dintre cele două popoare, studiul Gusto Dominium arată că, în ambele cazuri, cel mai activ segment de clienţi este reprezentant de persoane cu vârste cuprinse între 25-50 ani, bărbaţi şi femei în egală măsură, care au un loc stabil de muncă şi obţin venituri medii spre mari. Dintre aceştia, bărbaţii sunt cei care oferă mai des bacşiş ospătarilor, valoarea acestuia reprezentând în ambele ţări circa 10-15% din totalul comenzii.

    „În acest sens, menţionăm că diferenţa dintre zlotul polonez şi leul românesc este infimă, de doar 0,02 lei. Astfel, deşi valoarea bacşişului este egală în cele două cazuri analizate, românii ajung totuşi să scoată mai mulţi bani din buzunare, întrucât şi notele lor de plată sunt mai mari, comparativ cu ale polonezilor. Singura diferenţă se remarcă la nivel de TVA, însă conform legislaţiei în vigoare, România s-a apropiat de Polonia”, a completat  Lukasz Kuzniar.

    Reţeaua de restaurante Gusto Dominium a fost lansată pe piaţa locală în 2007. Reţeaua cuprinde, în acest moment, opt locaţii în Bucureşti şi una în Ploieşti. Compania este parte a grupului Gusto Dominium din Polonia, business ce a fost înfiinţat în 1993 şi deţine 70 de restaurante pe piaţa poloneză. Grupul a raportat anul trecut afaceri de 16,4 milioane de euro, din care două milioane de euro au fost realizate în România.

     

  • MAE: Un magazin al unor români din Marea Britanie a fost incendiat. Ministerul condamnă orice formă de extremism

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă orice formă de manifestare extremistă sau discriminatorie la adresa cetăţenilor români. Un magazin aparţinând unor cetăţeni români a fost incendiat în noaptea de 8 iulie în localitatea Norwich, Marea Britanie. Ministerul Afacerilor Externe are în atenţie acest incident izolat, care ar putea fi considerat ca având caracter discriminatoriu. În acest sens, prin intermediul Ambasadei României la Londra, MAE a solicitat autorităţilor britanice să clarifice această situaţie şi să prevină orice intensificare a tensiunilor sau a oricăror acte ostile la adresa cetăţenilor români din Marea Britanie”, precizează MAE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O echipă de liceeni români a inventat ochelarii care ajută nevăzătorii să se deplaseze

    Cinci elevi de liceu din Bucureşti au creat un prototip de ochelari – care poartă numele Mitra – bazaţi pe o tehnologie ce îi ajută pe nevăzători să se deplaseze în siguranţă în orice mediu, atenţionându-i asupra obstacolelor de tot felul. Proiectul a câştigat marele premiu la cel mai apreciat concurs de antreprenoriat pentru tineri – Junior Achievement – şi cei cinci se pregătesc să reprezinte ţara noastră la finala europeană din Elveţia, între 25-28 iulie. Din păcate, premiul acoperă costurile de participare, transport şi cazare doar pentru trei dintre ei. Ca să meargă şi ceilalţi doi, e nevoie de 1.690 de euro, bani pe care adolescenţii încearcă să îi adune până la începutul lunii iulie.

    Tudor Popa, Alex Simion, Miruna Gafencu, Diana Canghizer şi Adrian Conete au creat un prototip de ochelari care, prin intermediul unei tehnologii bazate pe un ansamblu de senzori poate ajuta o persoană nevăzătoare să se deplaseze în siguranţă.

    S-a întâmplat aşa: Tudor, în vârstă de 17 ani, elev la Colegiul I.L. Caragiale din Bucureşti, discuta, de 1 Decembrie anul trecut, cu Adrian, elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic de Arhitectură “I.N. Socolescu”, despre sinestezie. Nu vă miraţi să aflaţi asta! Aceşti liceeni au adesea discuţii pe astfel de teme, îi preocupă subiecte complicate ca infinitul. Atunci şi-au pus întrebarea cum simt nevăzătorii culorile şi s-au gândit să creeze o soluţie tehnică prin care să îi ajute să perceapă culorile.

    În ideea iniţială, era vorba de o mască de faţă şi de o altă echipă de lucru. După ce l-a cunoscut pe George, unul dintre adolescenţii de la Şcoala de Nevăzători, Tudor a înţeles că nu culorile sunt principala prioritate pentru cei cu probleme de vedere, ci deplasarea în siguranţă. Aşa că ideea s-a transformat şi Tudor şi-a strâns o altă echipă de lucru: Adrian, care e grafician şi se pricepe la 3D, Alex Simion, zis Simi, coleg de şcoală cu Tudor, pasionat de robotică, Miruna, care învaţă la Colegiul “George Coşbuc” şi excelează deopotrivă la germană şi informatică şi Diana, elevă la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, care are experienţă în comunicare şi PR dobândită prin voluntariat şi activităţi în organizaţia Interact Cişmigiu, parte din Clubul Rotary.

    Viitorulromaniei.ro s-a întâlnit cu trei dintre cei cinci membri ai echipei: Tudor, Diana şi Simi. Tudor a venit pregătit să ne explice cum, prin dezvoltarea tehnologiei folosite, ochelarii Mitra rezolvă cele mai importante probleme ale nevăzătorilor, adică deplasarea în locuri noi, aprecierea distanţelor, menţinerea unei traiectorii în linie dreaptă.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • O echipă de liceeni români a inventat ochelarii care ajută nevăzătorii să se deplaseze

    Cinci elevi de liceu din Bucureşti au creat un prototip de ochelari – care poartă numele Mitra – bazaţi pe o tehnologie ce îi ajută pe nevăzători să se deplaseze în siguranţă în orice mediu, atenţionându-i asupra obstacolelor de tot felul. Proiectul a câştigat marele premiu la cel mai apreciat concurs de antreprenoriat pentru tineri – Junior Achievement – şi cei cinci se pregătesc să reprezinte ţara noastră la finala europeană din Elveţia, între 25-28 iulie. Din păcate, premiul acoperă costurile de participare, transport şi cazare doar pentru trei dintre ei. Ca să meargă şi ceilalţi doi, e nevoie de 1.690 de euro, bani pe care adolescenţii încearcă să îi adune până la începutul lunii iulie.

    Tudor Popa, Alex Simion, Miruna Gafencu, Diana Canghizer şi Adrian Conete au creat un prototip de ochelari care, prin intermediul unei tehnologii bazate pe un ansamblu de senzori poate ajuta o persoană nevăzătoare să se deplaseze în siguranţă.

    S-a întâmplat aşa: Tudor, în vârstă de 17 ani, elev la Colegiul I.L. Caragiale din Bucureşti, discuta, de 1 Decembrie anul trecut, cu Adrian, elev în clasa a XII-a la Colegiul Tehnic de Arhitectură “I.N. Socolescu”, despre sinestezie. Nu vă miraţi să aflaţi asta! Aceşti liceeni au adesea discuţii pe astfel de teme, îi preocupă subiecte complicate ca infinitul. Atunci şi-au pus întrebarea cum simt nevăzătorii culorile şi s-au gândit să creeze o soluţie tehnică prin care să îi ajute să perceapă culorile.

    În ideea iniţială, era vorba de o mască de faţă şi de o altă echipă de lucru. După ce l-a cunoscut pe George, unul dintre adolescenţii de la Şcoala de Nevăzători, Tudor a înţeles că nu culorile sunt principala prioritate pentru cei cu probleme de vedere, ci deplasarea în siguranţă. Aşa că ideea s-a transformat şi Tudor şi-a strâns o altă echipă de lucru: Adrian, care e grafician şi se pricepe la 3D, Alex Simion, zis Simi, coleg de şcoală cu Tudor, pasionat de robotică, Miruna, care învaţă la Colegiul “George Coşbuc” şi excelează deopotrivă la germană şi informatică şi Diana, elevă la Liceul de Arte Plastice “Nicolae Tonitza”, care are experienţă în comunicare şi PR dobândită prin voluntariat şi activităţi în organizaţia Interact Cişmigiu, parte din Clubul Rotary.

    Viitorulromaniei.ro s-a întâlnit cu trei dintre cei cinci membri ai echipei: Tudor, Diana şi Simi. Tudor a venit pregătit să ne explice cum, prin dezvoltarea tehnologiei folosite, ochelarii Mitra rezolvă cele mai importante probleme ale nevăzătorilor, adică deplasarea în locuri noi, aprecierea distanţelor, menţinerea unei traiectorii în linie dreaptă.

    Cititi mai multe pe www.viitorulromaniei.ro

  • Dramă pentru 600 de români. Au fost concediaţi! Care este motivul

    Cei mai mari nouă asigurători locali după primele subscrise au tăiat aproape 8% din numărul locurilor de muncă anul trecut şi au rămas cu un total de 8.240 de salariaţi, fapt care arată că procesul de restructurare nu s-a finalizat, deşi au trecut şapte ani de la criză.

    Şapte din nouă cei mai mari asigurători şi-au redus echipele de personal în 2015.

    Cea mai mare restructurare a fost efectuată de Asirom, de unde au plecat 192 de oameni. Numărul de angajaţi ai Asirom s-a redus cu circa 18% pe parcursul anului trecut, până la 890 de persoane.

  • Doamnelor şi domnilor cetăţeni români, acestea sunt cele 5.000 de cuvinte „istorice” care vor face România mai competitivă şi vor aduce prosperitate

    4,5 milioane de români se duc oficial în fiecare zi la muncă înghesuindu-se în autobuze, metrouri, sau pe drumuri, pentru un salariu din care statul ia 80% prin taxe şi impozite (pentru a plăti un salariu net de 1.000 de lei, impozitele şi taxele aferente sunt de 800 de lei).

    La polul opus, patru lideri „au produs”  5.000 de cuvinte, goale, fără cifre, fără ţinte, fără nimic, prin care se angajează să facă România mai competitivă şi mai prosperă.

  • Cine este noul ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor

    Noua propunere pentru preluarea portofoliului de ministru delegat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Maria Ligor, este diplomat de carieră din 1996, fiind în prezent ambasador al României în Canada.

    Ea a preluat postul de la Ottawa la sfârşitul lunii mai 2013. Tot din 2013 este reprezentant permanent al României la Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale. Din ianuarie 2012 până în mai 2013 a fost ambasador cu însărcinări speciale – reprezentant special pentru promovarea democraţiei. Din noiembrie 2012 este reprezentant al României în Consiliul Guvernatorilor şi membru ales al Comitetului Executiv al Fondului European pentru Democraţie (European Endowment for Democracy).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cioloş a dat afară patru miniştri; şi-a trimis şeful de cabinet la Comunicaţii

    Ministrul Comunicaţiilor-Marius Bostan, Educaţiei-Adrian Curaj şi ministrul delegat al Departamentului Românilor de Pretutindeni-Dan Stoenescu au fost demişi, a anunţat premierul Dacian Cioloş, iar ministrul Transporturilor, Dan Costescu, aflat pe lista neagră, a demisionat.

    Demisia vine ca urmare a declaraţiilor sale controversate legate de faptul că ”trenul este un lux”.

    “Recomandăm românilor să aleagă mijlocul de transport care li se potriveşte cel mai bine. Este normal să fie mai mare biletul de tren, în toate ţările civilizate este la fel. Trenul este un lux şi oamenii plătesc mai mult că să îl aibă. Suntem o ţară săracă şi trebuie să păstrăm limitele, dar va spun că sunt trenuri care sunt foarte bine puse la punct. Încercaţi trenurile spre mare şi o să aveţi o mare surpriză. Celelalte trenuri nu au obligaţia să aibă aer condiţionat. Sunt trenuri de lung parcurs, mediu parcurs şi scurt parcurs. Fiecare operator feroviar, dacă vrea să atragă clienţi, va oferi aer condiţionat”, a afirmat ministrul la Realitatea Tv.