BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia adaugă Transparency International pe lista agenţilor străini

    Anunţul de marţi al ministerului ridică la 50 numărul organizaţiilor nonprofit şi neguvernamentale listate ca agenţi străini.

    Preşedintele Vladimir Putin a semnat o lege în 2012 care cere ca organizaţiile neguvernamentale ce primesc finanţare străină şi se pot implica în activităţi politice să fie înregistrate ca organizaţii “care îndeplinesc funcţia de agent străin”.

    Activiştii pentru drepturile omului, criticii Kremlinului şi guvernele occidentale au declarat că denumirea sugerează în mod deliberat şi nedrept că grupările sunt implicate în activităţi de spionaj.

    Ei văd această măsură ca făcând parte dintr-o campanie de reducere la tăcere a disidenţilor şi controlare a societăţii civile în timpul celui de-al treilea mandat prezidenţial al lui Putin.

    Tot marţi, un tribunal din oraşul Samara din regiunea Volga a ordonat unei organizaţii neguvernamentale locale să plătească o amendă de 150.000 de ruble (2.750 de dolari) pentru refuzul de a se înregistra ca agent străin.

  • Rusia condamnă suplimentarea forţelor NATO în România: Bucureştiul “sacrifică stabilitatea regională”

    Planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt “inadecvate” şi “conflictuale”, a spus Aleksandr Lukaşevici.

    “Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik.

    În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. “Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici.

  • Rusia ar fi dispusă să ofere Greciei împrumuturi în schimbul unor active

    Premierul grec, Alexis Tsipras, a sosit marţi la Moscova, unde se va întâlni miercuri cu preşedintele rus, Vladimir Putin. Demersurile Atenei pe lângă Moscova au generat temeri că Guvernul de stânga se îndreaptă către est în căutarea de surse alternative de finanţare pentru a evita falimentul. Înaintea acestei vizite, Tsipras a condamnat sancţiunile economice impuse Moscovei.

    Cotidianul Kommersant a citat o sursă din cadrul Guvernului rus, marţi, care a afirmat că se discută despre linii de credit. “Suntem dispuşi să luăm în considerare oferirea unei reduceri la gaz Greciei: preţul este legat de costul petrolului, care a scăzut semnificativ în ultimele luni”, a declarat sursa citată. “Suntem, de asemenea, dispuşi să discutăm posibilitatea acordării unor noi împrumuturi Greciei. Dar în acest caz suntem interesaţi de avantaje reciproce – în special ca Rusia să primească anumite active în Grecia”.

    Sursa nu a explicat despre ce active este vorba, dar presa rusă a anunţat că printre ele s-ar putea număra compania greacă de gaz DEPA. Active în cadrul operatorului feroviar TrainOSE şi porturilor maritime din Atena şi Salonic ar fi, de asemenea, vizate.

    Moscova este cel mai mare partener comercial al Greciei în ceea ce priveşte gazele. Ministrul grec al Energiei a invitat companiile ruse să exploreze resursele de gaz natural şi petrol de pe coasta de est a ţării. În schimb, Grecia şi-a manifestat dorinţa de a sprijini planul Kremlinului de a construi o nouă conductă prin Turcia, cunoscută sub numele de “Turkish Stream”.

    Oficialii europeni se tem că orice împrumut acordat de Rusia Greciei ar putea convinge Atena să se opună sancţiunilor împotriva Kremlinului în legătură cu Ucraina. În afară de credit şi reduceri la preţul gazelor, Kremlinul ar putea oferi Greciei ridicarea praţială a restricţiilor privind importul de alimente în schimbul susţinerii unei linii proruse.

    Grecia a fost afectată foarte puternic de interzicerea exportului de fructe în vigoare din august. Dar Comisia Europeană a sugerat că se opune oricărui acord greco-rus pe tema alimentelor, afirmând că toate ţările europene ar trebui tratate la fel.

  • Hackerii lui Putin au pătruns în sistemul informatic al Casei Albe

    Casa Albă a anunţat că atacul a afectat “doar” sistemul neclasificat, însă descrierea o contrazice. Astfel, hackerii au avut acces la informaţii sensibile, ca de exemplu detalii în timp real – care nu sunt publice – ale programului preşedintelui Barack Obama. Deşi aceste informaţii nu sunt clasificate, ele sunt extrem de sensibile şi sunt vizate de agenţii străine de spionaj, afirmă oficialii citaţi.

    Preşedinţia a anunţat în octombrie că a observat activităţi suspecte în reţeaua neclasificată care deserveşte Biroul Executiv al preşedintelui. Sistemul a fost oprit în mod regulat pentru efectuarea unor actualizări de securitate.

    Poliţia federală (FBI), Secret Service şi agenţiile americane de informaţii sunt implicate, toate, în anchetarea breşei, pe care o consideră unul dintre cele mai sofisticate atacuri comise vreodată împotriva sistemelor Guvernului Statelor Unite.

    Intruziunea a avut loc prin computere din întreaga lume, o modalitate prin care hackerii îşi ascund urmele, însă anchetatorii au descoperit coduri relevante şi alţi markeri despre care cred că arată că hackerii lucrau pentru Guvernul rus.

    Însă un purtător de cuvânt al Consiliul Naţional pentru Securitate (NSC), Mark Stroh, nu a confrmat un atac rusesc. În schimb el a declarat că “luăm în serios orice asemenea activitate”. “În acest caz, aşa cum am specificat la vremea respectivă, am luat măsuri imediate de evaluare şi atenuare a activităţii”, a continuat el, reiterând poziţia potrivit căreia NCS “nu comentează despre atribuirea (intruziunii) prin (acest) articol anumitor actori”.

    Departamentul de Stat american şi Ambasada Rusiei nu au dat curs imediat unor solicitări din partea CNN de a comenta.

    Adjunctul consilierului prezidenţial pentru Securitate Naţională Ben Rhodes a declarat că preşedinţia foloseşte un sistem separat pentru informaţii clasificate, care protejează de hackeri elemente sensibile legate de securitatea naţională.

    “Noi nu credem că sistemul nostru clasificat a fost compromis”, a declarat Rhodes marţi pentru CNN.

    “Actualizăm în mod constant măsurile de securitate ale sistemului neclasificat, dar ni s-a spus în mod clar să acţionăm astfel încât să nu punem informaţii sensibile în acel sistem”, a declarat Rhodes. “Cu alte cuvinte, dacă faci ceva clasificat, trebuie s-o faci într-un sistem e-mail. Trebuie să acţionezi ca şi cum informaţia ar fi compromisă, dacă nu este în sistemul clasificat”, a precizat el.

    Pentru a ajunge la Casa Albă, hackerii au pătruns mai întâi în sistemul informatic al Departamentului de Stat, cred anchetatorii.

    Sistemul informatic al Departamentului de Stat a relevat că, în pofida unor eforturi de a-i bloca, hackeri ruşi au putut să reintre în el. Un oficial a declarat că hackerii ruşi au “deţinut” sistemul diplomaţiei americane timp de luni de zile şi că nu este clar dacă au fost complet scoşi afară din el.

    Ca în cazul multor atacuri cibernetice, anchetatorii cred că intruziunea de la Casă Albă a început cu un e-mail de tip phishing, trimis folosind un cont de e-mail de la Departamentul de Stat asupra căruia hackerii au preluat controlul, potrivit oficialilor citaţi.

    Directorul serviciilor americane de informaţii (DNI) James Clapper i-a îndemnat pe oficialii guvernamentali şi firmele private, într-o conferinţă pe teme de securitate cibernetică organizată de FBI în ianuarie, să-şi înveţe angajaţii cum arată un atac de tip “spear phishing”.

    “De atât de multe ori, chinezii şi alţii obţin acces la sistemele noastre pretinzând că sunt altcineva şi apoi cerând acces, iar cineva li-l dă”, a declarat Clapper.

    Ferocitatea intruziunii ruseşti, în ultimele luni, i-a surprins pe unii oficiali americani, determinând o reevaluare a ameninţării în domeniul securităţii cibernetice, în contextul în care Statele Unite şi Rusia se înfruntă într-o serie de conflicte armate, de la agresiunea rusă în Ucraina şi până la operaţiunile militare americane în Siria.

    Atacurile de la Departamentul de Stat şi Casa Albă sunt unul dintre motivele pentru care Clapper a declarat în februarie, într-o audiere în Senat, că “ameninţarea cibernetică rusă este mai gravă decât am crezut noi anterior”.

    Dezvăluirile despre atacurile informatice de la Departamentul de Stat apar pe fondul unei polemici referitoare la utilizarea de către fostul secretar de Stat Hillary Clinton a unui server de e-mail privat în interes de serviciu, în timpul mandatului. Potrivit unor critici, serverul privat pe care l-a folosit era şi mai slab protejat decât sistemul Departamentului. Însă breşa rusească ar fi avut loc după plecarea lui Clinton din funcţie.

    În pofida acestui lucru, Clinton a fost vizată de mult timp de către hackeri, împreună cu anturajul ei.

    Site-ul The Smoking Gun a relatat pentru prima dată în 2013 că un hacker român, cunoscut sub pseudonimul Guccifer, a pătruns în contul de e-mail de pe AOL al lui Sidney Blumenthal, un prieten şi consilier al lui Clinton, şi a publicat e-mailuri pe care Blumenthal le-a trimis pe contul privat al acesteia. În aceste e-mailuri se aflau, între altele, note interne sensibile pe teme de politică externă, iar ele au reprezentat primele dezvăluiri despre faptul că Clinton folosea o adresă de e-mail privată, aflată în prezent în centrul controversei. Adresa respectivă nu mai este folosită în prezent.

  • Serviciile secrete ruse i-ar fi “executat” pe militanţii proruşi care au doborât avionul MH17

    Conform surselor, regimul preşedintelui rus Vladimir Putin a încercat să elimine orice urmă a implicării susţinătorilor Rusiei în tragedia aviatică. Sursele le-au spus anchetatorilor olandezi că ruşii încearcă să “ascundă” orice dovadă care i-ar putea incrimina.

    “Sursele mele consideră că aceste persoane şi-ar fi putut schimba identităţile sau chiar ar fi fost executate de serviciile secrete ruse, pentru a ascunde totul”, a declarat jurnalistul olandez Robert Bas. El a adăugat că cei care au lansat rachetele BUK spre avionul de pasageri nu au putut fi găsiţi de anchetatori.

    “În final, este posibil să nu existe un proces, din păcate, ci doar raportul privind rezultatele investigaţiei”, a afirmat jurnalistul.

    Avionul MH17 al companiei Malaysia Airlines, care efectua o cursă de la Amsterdam către Kuala Lumpur cu 298 de persoane la bord, a fost doborât în estul Ucrainei pe 17 iulie 2014. Moscova a acuzat forţele ucrainene că au doborât avionul, în timp ce Kievul a afirmat că aeronava a fost lovită de o rachetă BUK lansată de separatiştii proruşi.

    Rezultatele anchetei privind circumstanţele prăbuşirii avionului urmează să fie date publicităţii în octombrie, dar NOS afirmă că investigaţia a fost obstrucţionată de atacuri cibernetice lansate de serviciile secrete ruse. Telefoane şi laptopuri folosite de anchetatori în Ucraina au fost “distruse” după instalarea unor programe spion.

    NOS a precizat că informaţiile sale provind de la “câteva surse anonime din poliţie şi din cadrul grupului de anchetatori”. Potrivit acestora, dovezile strânse, între care peste un milion de documente, duc la concluzia că avionul a fost doborât de o rachetă lansată de la sol. “Aceasta este versiunea principală, dar nu este singura, încă se mai investighează şi celelalte opţiuni”, a declarat jurnalistul Robert Bas.

  • O persoană a fost arestată în legătură cu naufragiul din Marea Ohotsk

    Treisprezece persoane sunt în continuare date dispărute în urma incidentului.

    Un mandat de percheziţie a fost emis în legătură cu directorul companiei, care se află în prezent în Coreea de Sud, afirmă comunicatul.

    “Anchetatorii cred că acestea nu vor fi singurele persoane care vor fin acuzate în legătură cu acest naufragiu. Anchetatorii vor verifica pe fiecare în parte, inclusiv oficiali guvernamentali responsabili de siguranţa vasului de pescuit”, afirmă comunicatul.

    Duminică, Oleg Kozhemiako, guvernatorul în exerciţiu al regiunii Sahalin, unde îşi are sediul armatorul traulerului, a declarat că nava transporta doar o cincime din balastul pe care trebuia să îl transporte, ceea ce a făcut-o foarte instabilă.

    O sută treizeci şi două de persoane, dintre care 78 de ruşi şi 54 de străini originari din Myanmar, Ucraina, Lituania şi Vanuatu, se aflau la bordul navei de pescuit “Orientul Îndepărtat” care s-a scufundat în Marea Ohotsk.

    Nava s-a scufundat la 330 de kilometri vest de localitatea Krutogorovskii din Peninsula Kamceatka şi la 250 de kilometri sud de oraşul portuar Magadan. Nava era înregistrată în portul Nevelsk, în regiunea Sahalin, şi aparţinea armatorului OOO “Magellan”.

  • Inflaţia din Rusia a urcat în martie la cel mai ridicat nivel din ultimii 13 ani

    Analiştii chestionaţi de Bloomberg au estimat o inflaţie anuală de 16,8% pentru martie. La finele lunii februarie, rata anuală a inflaţiei se situa la 16,7%.

    “Este posibil ca avansul preţurilor să fi atins un vârf în martie. De asemenea, este important ca inflaţia săptămânală şi cea lunară să continue să scadă”, a declarat Dmitri Polevoy, economistul şef al ING Group pentru Rusia.

    Creşterea preţurilor de consum din Rusia a început să încetinească în ultimele luni, iar în martie avansul săptămânal s-a stabilizat la 0,2%, cel mai redus nivel începând cu luna noiembrie 2014.

    Potrivit băncii centrale, activitatea economică slabă va încetini creşterea inflaţiei, iar efectele deprecierii rublei generată de impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei se vor disipa pe parcursul acestui an.

    Banca Rusiei a reluat anul acesta procesul de relaxare a politicii monetare, după ce în 2014 a operat şase majorări ale dobânzii cheie, de la 5,5% la 17%.

    Pe 13 martie, instituţia bancară centrală a coborât rata dobânzii cheie cu un punct procentual, la 14%, după o reducere de două puncte procentuale în luna anterioară, în condiţiile în care economia rusă se îndreaptă spre prima recesiune din ultimii şase ani.

    Potrivit unui sondaj efectuat de institutul rus de cercetare VTsIOM, situaţia economiei reprezintă principalul motiv de îngrijorare în rândul populaţiei, depăşind inflaţia.

    Proiecţiile băncii centrale indică o contracţie economică de până la 4% în acest an, după o creştere de 0,6% în 2014.

    Următoarea şedinţă de politică monetară a băncii Rusiei va avea loc pe 30 aprilie.

  • Polonia va construi turnuri de observaţie la graniţa cu exclava rusă Kaliningrad

    Cele şase turnuri vor avea 50 de metri înălţime şi vor transmite imagini urmărite de grănicerii polonezi care monitorizează cei 200 de kilometri de graniţă, a anunţat PAP. Costurile totale sunt estimate la 14 milioane de zloţi (3,4 milioane de euro), dintre care 75 la sută vor proveni din Fondul UE pentru graniţele externe.

    Iniţiativa urmează unor informaţii potrivit cărora Rusia a mobilizat rachete în Kaliningrad.

    Mobilizarea de către Rusia a unor rachete Iskander cu rază scurtă de acţiune are loc pe fondul intensificării tensiunilor cu Occidentul şi NATO pe tema Ucrainei.

    “Suntem în faza de testare a instalaţiilor tehnice ale turnurilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al grănicerilor polonezi, Miroslawa Aleksandrowicz, pentru PAP. “Intenţionăm să fie pe deplin funcţionale până în iunie”, a adăugat el.

    Graniţa Poloniei cu Kaliningrad face parte din graniţa externă a UE, cu patru drumuri care trec în exclava Kaliningrad.

    Anul trecut, 3,2 milioane de polonezi şi 3,3 milioane de ruşi au traversat aceste puncte de frontieră, potrivit PAP.

  • Rusia va livra gaze Ucrainei în aprilie, indiferent de litigiul referitor la datorii

    “Indiferent de plata datoriilor, pentru care avem un proces cu Ucraina, în prezent există un sistem de preplată de gazelor. După câte ştiu, au plătit 30 de milioane de dolari, ceea ce însemnă că vor primi gaze de această sumă”, a spus Novak.

    În iunie 2014, grupul rus Gazprom a impus Ucrainei un sistem de preplată a gazelor, din cauza datoriilor care la acea dată se ridicau la 5 miliarde de dolari.

    În urma acelei decizii, compania ucraineană de stat Naftogaz a cerut curţii de arbitraj de la Stockholm să analizeze controactul cu Gazprom, solicitând recuperarea unei sume de ordinul miliardelor de dolari, pentru că ar fi plătit prea mult pentru gazele primite.

    Gazprom a reacţionat cu un proces împotriva Naftogaz, la aceeaşi instanţă, solicitând recuperarea datoriilor. Prima audiere în acest caz a avut loc la începutul acestei săptămâni.

    După o jumătate de an în care livrările de gaze ruseşti destinate Ucrainei au fost oprite, autorităţile de la Moscova şi Kiev au încheiat în octombrie 2014 un acord preliminar, mediat de Comisia Europeană, pentru acoperirea perioadei de iarnă.

    Miercuri, Gazprom şi Naftogaz au semnat un acord suplimentat referitor la livrările de gaze, pentru trimestrul al doilea.

    Părţile implicate în negocieri urmează să se întâlnească din nou până la sfârşitul lunii aprilie, pentru a discuta despre continuarea livrărilor, ca şi despre tranzitul către Europa.

  • NATO menţine proiectul scutului antirachetă european, în pofida acordului încheiat cu Iranul

    “Ameninţarea pe care proliferarea rachetelor balistice o reprezintă pentru statele NATO continuă să crească. Acordul-cadru (privind programul nuclear iranian) nu schimbă nimic în acest sens”, a precizat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu.

    Ea a reafirmat însă că scutul antirachetă european nu este îndreptat împotriva Rusiei.

    Conform acordului-cadru semnat joi la Lausanne între Iran şi cei şase mediatori internaţionali privind programul său nuclear, Teheranul este autorizat să menţină doar 6.000 de centrifuge, faţă de 19.000 câte exploatează în prezent. Această prevedere împiedică Republica islamică să atingă rata de îmbogăţire a uraniului necesară pentru a crea o bombă atomică.

    Mai mulţi experţi din Europa şi Iran au declarat pentru agenţia de presă rusă Sputnik că acordul încheiat cu Iranul face inutilă desfăşurarea unor elemente ale scutului de apărare antirachetă în Europa. Experţii citaţi au apreciat însă că Statele Unite nu vor renunţa la planul de apărare antirachetă, care ar viza în realitate potenţialul nuclear rus.

    Statele Unite au afirmat întotdeauna că scutul antirachetă este menit să contracareze ameninţarea reprezentată de rachetele iraniene sau nord-coreene, subliniind că nu este îndreptat împotriva Rusiei.

    Radare şi interceptori urmează să fie instalate, în cadrul unui sistem de apărare antirachetă NATO, în state membre ale Alianţei Nord-Atlantice ca România, Turcia, Spania şi Polonia. Acest scut, care urmează să fie susţinut cu sisteme de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este denunţat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa.