BusinessMagazin

Tag: romani

  • Ţara cu cele mai multe biblioteci, raportat la numărul de locuitori, din Europa. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an

    Există peste 65.000 de biblioteci în Europa. Raportat la populaţie, în Olanda, Grecia şi Portugalia sunt cele mai puţine biblioteci, o jumătate de bibliotecă la 10.000 de oameni, iar cele mai multe biblioteci se află în Cehia, Bulgaria, Lituania sau Letonia. România se află undeva la mijloc cu 1-1.9 biblioteci la 10.000 de locuitori. Deşi Cehia are cele mai multe biblioteci raportate la numărul de locuitori, Finlanda şi Danemarca cheltuiesc cei mai mulţi bani pe biblioteci, peste 30 de euro per cap de locuitor. Cehia cheltuie undeva între 11 şi 30 de euro pe cap de locuitor, iar România sub 10 euro, potrivit celui mai recent raport realizat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates.

    De fapt, în Cehia există o bibliotecă la fiecare aproape 2000 de persoane, de 4 ori mai multe biblioteci decât media europeană şi de 10 ori mai mult decât în SUA.

    67% dintre adulţii finlandezi au vizitat o bibliotecă în ultimul an (28% în ultima lună). În clasasament urmează danezii (57%) apoi belgienii cu 42%. Doar 16% dintre români adulţi au vizitat o bibliotecă în ultimul an şi doar 9% în ultima lună.

    Un motiv pentru acest fapt este faptul că ani de zile a fost obligatoriu ca fiecare aşezare din Cehia să aibă o bibliotecă fie că era vorba de oraş sau de un sat, scrie New York Times.

    Legea a fost promulgată în 1919, la scurt timp după ce Cehoslovacia a devenit independetă. Ideea era să crească gradul de alfabetizare şi de educaţie. A funcţionat. “Cehii şi-au dezvoltat o obişnuiţă în a citi. Chiar şi azi cehii cumpără mai multe cărţi, 11 pe ani în medie, faţă de alţii”, a declarat Vit Richter, director al Insitutului Naţional al Bibliotecilor din Cehia.

    Legea a persistat şi când Cehoslovacia a fost ocupată de Germania, şi după despărţirea de Slovacia, însă, din raţiuni financiare, legea a fost abandonată în 2001, iar de atunci 11% dintre biblioteci s-au închis. De-a lungul anilor activităţile bibliotecilor s-au extins (organizare de evenimente, cursuri etc), dar principala activitate a rămas încă un punct important, mai ales că 92% dintre cehi vor încontinuarea să meargă în biblioteci şi să împrumute cărţi.

     

     

     

     

  • Uitaţi de meniul clasic şi pregătiţi-vă de holograme ale farfuriilor de mâncare. O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • Trei studenţi români au creat un dispozitiv capabil să determine problemele de echilibru ale oamenilor. Merg în SUA pentru a obţine certificările pentru vânzare

    Enty este primul device dedicat măsurării echilibrului urechii interne şi verifică şi postura individului; gadgetul a fost dezvoltat de o echipă formată din trei studenţi români: Flavia Oprea, Iulian Mateşică şi Cristian Alexandrescu, în cadrul concurusului Innovation Labs.

    Produsul a fost testat pe 500 de pacienţi de-a lungul mai multor luni, iar rezultatele sunt pozitive. „După primele teste, doctorul ne-a spus că ar fi interesant dacă ar putea vedea şi postura pacientului. Acum poate fi pus şi pe cap pentru a putea vedea postura individului”, spune Flavia Oprea, business developer la Enty.

    Procesul de obţinere a certificărilor necesare pentru a comercializarea produsului este dificil în ţară şi „consumă mulţi bani şi timp, de aceea vom încerca să obţinem certificările necesare de la FDA (Food and Drug Administration – agenţie guvernamentală) din SUA. Cu acele aprobări vom putea vinde oriunde în lume. Procesul e mai direct“.

    Aparatură actuală din domeniu este învechită, mare şi greu de utilizat, potrivit lui Oprea. Enty propune un dispozitiv nu mai mare decât un săpun (care va deveni şi mai mic) şi va fi folosit de medici în locul tehnologiei actuale. „După ce am început să lucrăm la acest device ne-am dat seama că domeniul medical duce lipsă de tehnologie, de inovaţii. Stomatologia stă bine la acest capitol, dar sunt subdomenii care nu stau bine deloc. Am vrut să aducem ceva din IT în sectorul medical“, este de părere Flavia Oprea.

    Tinerii ţintesc piaţa din România, dar mai ales pe cea din străinătate. „Piaţa nu e mare în România, iar în afară se face trecerea mai rapidă la tehnologii. Componenta hardware a unui business are o atracţie mai mare pentru pieţele internaţionale şi noi sprijinim mult astfel de iniţiative“, spune şi Daniel Rosner, organizator şi mentor în cadrul Innovation Labs. Potrivit lui Oprea, în România sunt în jur de 100 de medici ORL-işti, iar multe dintre cabinete nici nu au posibilitatea de a verifica problemele de echilibru ale pacienţilor.

    Produsul are şi o componentă software care „a fost mai greu de dezvoltat, este mai complexă“, spune Iulian Mateşică, şi care se traduce pentru utilizatori într-o aplicaţie de desktop. Studenţii şi-au îndreptat atenţia şi către un dispozitiv purtabil care ar trebui să fie mic, cât un buton de la cămaşă, care „va comunica cu telefonul prin Bluetooth şi va primi notificări în legătură cu postura corpului său“, afirmă Mateşică.

    Gadgetul dezvoltat acum se adresează exclusiv sectorului medical, iar produsul care va merge către masele de consumatori şi va măsura doar postura, nu şi problemele de echilibru. Dezvoltarea produsului a durat aproximativ trei luni: „La început aveam toate firele, senzorii la vedere; am reuşit să-l facem şi mai mic, i-am pus şi această carcasă pentru a rezista la şocuri“, spune Mateşică.

    Despre investiţie, Flavia Oprea spune că a fost vorba mai mult despre o investiţie a timpului lor, iar pentru partea hardware facultatea şi Innovations Labs i-au ajutat. Pentru producţia produsului se uită tot în afara ţării, însă pentru asta sunt în căutare de investitori, pe care speră să-i găsească la concursuri de start-up-uri.

  • O echipă de români vrea să transforme hologramele din Star Wars în realitate

    (În imagine este înfăţişată balerina Ana Maria Gîlceavă)

    Doi programatori, un expert tehnic şi doi regizori au pornit la drum pentru a aduce realitatea augmentată şi hologramele în România şi în lume. Este vorba de echipa Holosee formată din Andrei Boruzescu, Cosmin Dobrescu, Alexandru Popescu, Lucian Popa şi Alexandru Aurelian Ispas. Tehnologia lor va funcţiona cu majoritatea tipurilor de headseturi cum ar fi Oculus Rift, Hololens, HTC Vive, Google Cardboard şi a fost dezvoltată în aproximativ un an.

    Andrei Boruzescu spune că se jucau de mult timp cu ideea unor holograme, însă abia în aprilie 2015 au hotărât să se apuce serios de proiect, după ce şi-a condus soţia la aeroport. „Pe drum, l-am sunat pe Cosmin şi i-am zis că vreau să ne apucăm serios de proiect.“ Rând pe rând fiecare din membrii echipei actuale a fost convins să pună „osul la treabă“ şi să încerce să aducă această tehnologie la viaţă.

    Echipa a pornit la drum cu ideea de a face posibilă comunicarea prin intermediul hologramelor. „N-ar fi un înlocuitor pentru mobil, Facebook sau Skype. Gândeşte-te la soldaţi plecaţi din ţară care ar putea să-şi vadă familia şi invers. Nu era intenţionat pentru o utilizare de zi cu zi. Poate în proiectele academice, ştiinţifice, ar putea fi folosit mai des“, spune Boruzescu. Între timp, tinerii s-au reorientat către advertising şi industria muzicală, deoarece în momentul de faţă tehnologia este mult prea scumpă şi produsul nu ar putea ajunge la marea masă de consumatori. „Trebuie să ne folosim de ceea ce ei au deja: un smartphone, cardboard. Ne‑am gândit la industria muzicală, cum ar fi să-l vezi pe Eric Clapton cântând la chitară sau poate pe Shakira dansând în sufragerie“, povesteşte antreprenorul. „Au fost multe nopţi pierdute, munceam toţi când apucam, câteodată împreună, alteori pe cont propriu“, mărturiseşte el, iar pe vremea aceea fiecare era angajat cu normă întreagă.

    Dacă multe companii celebre au luat naştere în garaje, despre Holosee am putea zice că s-a născut „în podul unei casei unde era amplasată o chroma improvizată şi cu camerele de securitate ale lui Lucian pe care le-a demontat pentru teste“, afirmă Boruzescu. „Acolo am văzut prima hologramă generată de noi. Totul funcţiona bine. Majoritatea prietenilor au avut reacţii pozitive. Unii au rămas cu gura căscată, parcă nu le venea să creadă că noi chiar am reuşit să facem asta“, adaugă el. Însă au întâmpinat un hop exact înainte de a anunţa că lucrează la această tehnologie: „Lucram deja de aproape un an la Holosee fără să ştim dacă mai există cineva care face acelaşi lucru. Bănuiam că nu putem fi singurii“. Gigantul software Microsoft a anunţat cu „20 de ore înaintea noastră că lucrează la o variantă proprie. Ei o numeau holoportare“.

    Mi-a mărturisit că i-a dat puţin peste cap, dar a venit şi ca o confirmare că ceea ce fac este bine. „Ne-am uitat la ce a prezentat Microsoft şi am realizat că aveam unele avantaje. Hologramele lor aveau buguri pe care noi nu le aveam datorită metodei diferite de captare şi generare a hologramelor.“

    Au iniţiat discuţii cu casele de muzică din România pentru a realiza un clip cu holograme şi feedbackul este unul pozitiv, se uită şi la branduri care ar putea să-şi facă reclamele cu ajutorul hologramelor. „Am vrea să creăm o platformă ca un fel de YouTube sau iTunes prin care omul poate să descarce, sau prin streaming să vadă holograme ale unor artişti în camera lor“, spune Boruzescu. „Diferenţa dintre hologramele noastre şi hologramele din Star Wars este faptul că trebuie să poţi ochelari (Cardboard, Oculus Rift etc. – n.r.)“, adaugă el.

    Consumatorii vor avea nevoie doar de un telefon inteligent şi un Google Cardboard pentru a putea vedea hologramele, iar tehnologia românilor se aplică atât pentru realitatea agumentată, cât şi pentru cea virtuală. Consumatorul va alege dacă vrea să asculte o melodie interpretată de un artist la birou sau la un foc de tabără pe munte.  Poate această poveste vă aduce aminte de imaginile cu Tupac sau Michael Jackson în concert, însă „acolo este un truc de magie, un geam pus la 45 de grade şi este o proiecţie a unei imagini din tavan sau din podea sau din altă cameră. Aia nu este o hologramă, este doar o reflexie în geam“, spune Andrei Boruzescu.

    Însă proiectul pe care mizează şi care speră să le asigure finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei este Holo Menu. Imaginaţi-vă următorul scenariu: sunteţi la restaurant, dar nu ştiţi ce vreţi să comandaţi, iar denumirile sunt cumva abstracte şi aţi vrea să ştiţi exact ceea ce veţi primi în farfurie. Nu, chelnerul nu va fi nevoit să vină pe rând cu zeci de preparate pe farfurie, ci ar avea nevoie doar de o tabletă şi tehnologia Holosee, care ar fi capabilă să redea holograme cu farfuriile de mâncare, pe care le-aţi putea roti şi inspecta după pofta inimii până când vă veţi hotărî. Interesant, nu?

    „Suntem în discuţii cu un anumit lanţ de restaurante din Bucureşti. Sunt interesaţi, acum filmăm şi facem teste şi pregătim primul meniu.“ Aşadar, pentru dezvoltarea tehnologiei, achiziţionarea de echipament, Holosee ar avea nevoie de „în jur de 30.000 de euro“, pe care speră să-i obţină din vânzări sau de la un investitor privat, huburi sau chiar de la stat, prin programul START 2016, în care guvernul acordă până la 26.000 de euro pentru IMM-uri.

  • Zeci de mii de locuri de muncă sunt disponibile în toată ţara. Vezi care sunt judeţele unde sunt cele mai multe locuri

    Peste 25.000 de locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional, potrivit datelor furnizate de agenţiieconomici, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    Potrivit unui comunicat de presă emis de ANOFM, marţi, în România sunt vacante peste 25.000 de locuri de muncă, cele mai multe fiind disponibile în Bucureşti (3.850) şi în judeţele Arad (1.830), Sibiu (1.521) şi Ilfov (1.267). Judeţele cu cele mai puţine oferte de muncă sunt Caraş-Severin (107), Botoşani (103), Bacău (95) şi Mehedinţi (71).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Agricultori români nu mai cultivă grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice

    Mulţi agricultori români au renunţat la tradiţionalele culturi ca grâul, porumbul sau legumele româneşti în schimbul culturilor exotice. Unii au început afacerea chiar cu investiţii minime de doar 50 lei.

    De exemplu, unul din producători cultivă fructe Goji, un antioxidant foarte puternic bogat în vitamina A, alt cultivator a optat pentru un fruct exotic ca aronia bogat în vitamina C. De unde poţi face rost de asemenea fructe uimitoare, aflaţi în articolul următor.

    Acum patru ani acest gospodar a investit doar 50 de lei in cultura de goji. Semintele au dat roade si au prins radacini bune in pamant romanesc, relatează stirileprotv.ro
    Reporter: “Unde vindeti fructele?”

    Ioan Florea, producator goji: “Le vand in piata, cunostinte, prieteni.”
    Reporter: “In strainatate exista cerere?”
    Ioan Florea, producator goji: “Exista! M-a sunat un coleg de facultate, Miguel, din Peru si am ras ca nu pot sa trimit in Peru fructe goji.”

    Producatorul roman vinde goji in pietele noastre cu 30 de lei kg, fara sa le mai usuce. Cererea este insa foarte mare pentru ca tot mai multi romani au aflat de virtutile acestui fruct exotic: are un continut bogat in vitamina A si antioxidanti si este o buna sursa de fibre. Goji se folosesc in industria farmaceutica.

    Ioan Florea, producator goji: “Fructele sunt rosii, zemoase si au o tenta amaruie la inghitire.”
    Ne mutam in sudul tarii, la Bustuchin, in Gorj. Sotii Croitoru cultiva aronia, un fruct ce seamana izbitor cu afinele, dar este mult mai bogat in vitamina C si antioxidanti.

    Cultivatoare: “Ia uitati, astea sunt aproape de coacere.”
    Dumitru Croitoru, cultivator de aronia: “Se anjunge la o productie pe planta intre 10 si 17 kg.”
    Reporter: “Si pretul unui kilogram?”

    Dumitru Croitoru: “Pleaca de la doi euro si ajunge si la 10 euro.”

  • Ar trebui să-şi facă românii griji? ​Câţi bani au în conturile de pensie viitorii pensionari

    Valoarea totală a activelor nete adminstrate de fondurile de pesnii obligatorii se situa la finalul lunii martie 26 miliarde lei (5,83 mld. euro), cu circa o treime mai mult decât în primul trimestru al lui 2015. Şi numărul românilor care contribuie la un fond de pensie a crescut în ultimul an cu 4% până la peste 6,6 milioane.

    Ar trebui să-şi facă românii griji? Câţi bani au în conturile de pensie viitorii pensionari

  • Povestea din spatele unui bilet de avion

    În 2006, Adobe a achiziţionat Interakt, o firmă dezvoltată de Alexandru Costin şi Bogdan Rîpa, pentru care ar fi plătit 20 de milioane de dolari. Alexandru Costin a rămas să lucreze pentru Adobe la Bucureşti următorii zece ani, iar acum a acceptat să se ducă la sediul central într-o poziţie de senior director pentru Digital Imaging Services & Products Strategy. „În principal, mă ocup de toate serviciile din spatele aplicaţiilor Lightroom şi Photoshop din Creative Cloud Photography Plan“, a menţionat el pentru ZF.

    Pentru el, acest lucru este o realizare, întrucât preia o poziţie destul de înaltă în Adobe. Ce mi-a atras atenţia însă a fost atunci când mi-a spus: „Plec joi din ţară, alături de familie, avem bilete doar dus“. Şi a continuat: „E un mix între oportunităţile pe care le vom avea acolo, în principal familia şi copiii, dar şi eu. Este altceva să fii la sediul central. Există o limită în ceea ce poţi să atingi aici (România – n.r.)“.

    În mod cert, Alexandru Costin nu avea grija zilei de mâine, ci dimpotrivă. Dar totuşi a decis să plece, pentru că poate România a atins o limită, iar o parte din creierele de aici, adică din cei care au realizat ceva, îşi dau seama că în condiţiile actuale mai mult nu se poate.

    Pentru o parte din cei care au ales să rămână în România după 1990 sau după 2000, când s-au deschis graniţele mai larg, a urmat un deceniu extraordinar în care salturile economice, profesionale, de venit personal şi de valoare a afacerii în cazul în care aveau un business au fost exponenţiale. Cu un asemenea salt te întâlneşti poate o singură dată în viaţă – atunci când salariul poate să crească peste noapte de la 500 de euro la câteva mii sau valoarea companiei să urce de la câteva sute de mii de euro la câteva milioane.

    Din păcate, România din jur, din afara propriei afaceri, din afara propriului job, nu a ţinut pasul cu ceea ce se întâmpla la nivel individual, la nivel micro. Paradoxal, pe măsură ce oamenii aveau mai mulţi bani, infrastructura educaţională, rutieră, cea de sănătate, infrastructura de mentalitate se deteriorau. În 2016, România a ajuns „crăpată“, iar acest lucru nu are cum să nu lase urmări. Dacă în primii 15 ani după 1990 trei milioane de români au decis să plece din ţară pentru a căuta locuri de muncă în afară, după criză încoace s-ar putea să asistăm la un fenomen extrem de interesant. Cei care s-au realizat, au familie şi copii se gândesc să plece din ţară, deşi nu se confruntă cu problema banilor şi nici a jobului. Pur şi simplu vor ceva mai bun pentru copiii lor şi consideră că România nu le poate oferi acest lucru.

    Pentru ei, cei care au rămas în ţară după 1990, România le-a adus bani şi posibilitatea realizării unor lucruri pe care în afară nu le-ar fi putut face, indiferent unde ar fi lucrat şi ce ar fi realizat. Când erau singuri, „lumea era a lor“ şi România era a lor. Când au o familie şi mai ales când au copii, România a rămas în urmă şi, mai mult decât atât, pare să se degradeze mental, profesional şi ca infrastructură. Pentru cei care au contribuit la această creştere economică în anii 2000, România pare că şi-a epuizat potenţialul şi nu există ceva care să o ducă înainte, iar cei care şi-au tocit coatele, nervii pentru a realiza ceva încep să simtă că oportunităţile se epuizează pe zi ce trece. Poate greşesc, dar sunt câţiva români care au între 35 şi 45 de ani care se gândesc că le-ar fi mai bine copiilor lor în afară decât în România.

    În mod cert, nu va fi un fenomen de masă, dar în spatele câtorva cazuri se află un mod de a privi România viitorului. Pur şi simplu nu îţi mai poţi imagina când vor fi gata autostrăzile, când spitalele vor fi curate, când la şcoală se va învăţa din nou (aşa cum au învăţat ei, părinţii, în perioada comunistă), când se va opri fenomenul de „manelizare“ a ţării etc. Pe lângă acest lucru, mulţi înţeleg că posibilităţile de a începe o nouă afacere şi de a o dezvolta sunt din ce în ce mai reduse, întrucât pieţele sunt aşezate, barierele de intrare sunt ridicate şi nu mai poţi să realizezi ceea ce ai făcut în anii ’90 şi 2000.

    România pare să se îndrepte către un zid, care va fi foarte greu de trecut, din punctul de vedere al infrastructurii, al educaţiei, sănătăţii, mentalităţii şi afacerilor. Mai mult decât atât, lumea nu vede lideri care să ducă România la următorul nivel, în care mai mulţi oameni să aibă venituri mai mari sau să aibă încredere să construiască o afacere. Uitaţi-vă la investiţii şi la crearea de noi locuri de muncă! Bat pasul pe loc, ceea ce arată neîncredere în viitor şi în oportunităţile care sunt pe piaţă.

    Biletul „dus“ spre America, pe care şi l-a luat Alexandru Costin înseamnă în spate mult mai mult decât o simplă decizie. După ’90, oamenii nu aveau bani, dar aveau visuri şi vedeau în România oportunităţi la tot pasul. Mulţi chiar au reuşit să profite de ele. În 2016, oamenii au bani (măcar o parte din ei), dar nu mai văd oportunităţi în faţă.
     

  • ATENTAT TERORIST în Franţa de Ziua Naţională: 84 de persoane au murit şi peste 150 sunt rănite. Un camion a lovit în plin mulţimea care participa la manifestaţiile de Ziua Franţei în Nisa, la focurile de artificii/ Doi români, printre răniţi – LIVETEXT

    Un individ a lovit intenţionat cu un camion sute de persoane care asistau la un spectacol de artificii cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei. Şoferul camionului a fost împuşcat, iar în interiorul vehiculului au fost găsite numeroase arme şi grenade, potrivit Le Figaro. Şoferul era un bărbat de 31 de ani, de origine tunisină, care trăia în Nisa. Potrivit postului de televiziune francez BFM TV, atacatorul se afla în vizorul poliţiştilor, dar nu pentru infracţiuni de natură teroristă.

    UPDATE 9.25 Preşedintele Franţei, Francois Hollande, a anunţat, în urma atentatului de la Nisa, prelungirea cu trei luni a stării de urgenţă, care trebuia să se încheie iniţial pe data de 26 iulie..

    UPDATE 09:00 Bilanţul victimelor de la Nisa a fost actualizat. 84 de persoane şi-au pierdut viaţa. 

    UPDATE 8.40 Doi cetăţeni români răniţi sunt îngrijiţi în spitalele din Nisa, a declarat vineri la Digi24 ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu. Ministrul nu a putut oferi mai multe detalii, el precizând că este vorba de doi români care trăiesc în Franţa.

    UPDATE 8:12 Şoferul camionului care a lovit joi, la Nisa, ar fi tras focuri de armă în mai multe reprize înainte de a fi neutralizat de poliţie, potrivit unor surse apropiate anchetei, citate de Le Figaro online.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patru români vor intra în Cartea Recordurilor

    Patru români sportivi vor juca padel timp de 25 de ore fără întrerupere încercând să doboare recordul mondial Guinness pentru cel mai lung “maraton” de padel, urmând ca fondurile strânse în urma evenimentului să meargă către două programe ale Salvaţi Copiii România.

    Adrian Vodislav, Adrian Barbu, Gabi Moraru şi Dan Lazăr, foşti jucători profesionişti de tenis, sunt cei patru români care vor încerca să doboare recordul mondial Guinness pentru cel mai lung “maraton” de padel.

    Astfel, pe 17 şi 18 septembrie, la clubul PadelMania din parcul bucureştean Herăstrău, sportivii vor juca padel 25 de ore fără întrerupere, iar fondurile strânse în urma evenimentului vor merge către programele “Şcoală după Şcoală” şi “A doua şansă”, dezvoltate de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

    Sportivii şi-au propus să adune 12.000 de lei, fonduri care vor asigura câte un ghiozdan complet echipat cu rechizite pentru următorul an şcolar şi un set de echipament sportiv, pentru 40 de copii înscrişi în cadrul celor două programe.

    Cei care doresc să îi susţină pe sportivi pot dona prin intermediul platformei Galantom.

    “De-a lungul vieţii, am avut mereu parte de ajutor şi de îndrumare din partea multor oameni – antrenori, profesori şi părinţi dedicaţi. Însă nu mă pot abţine să nu mă gandesc cum ar fi arătat traseul dezvoltării mele personale dacă nu aş fi beneficiat de acest sprijin. Oare cât talent se iroseşte la nivel naţional deoarece mai mult de jumătate din populaţia ţării trăieşte în condiţii de sărăcie? Am ales să donăm banii strânşi către programul ‘Şcoală după Şcoală’ pentru a ajuta copiii să treacă peste greutăţile actuale, să recupereze timpul petrecut în afara sistemului şcolar şi să aibă un viitor mai bun”, a declarat Adrian Vodislav, jucător de padel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro