BusinessMagazin

Tag: business

  • Toni Nadal: ”În business este la fel ca şi în sport: anul acesta poţi să vinzi foarte mult, iar anul următor o iei de la capăt”

    „ Oamenii cred că talentul este un dat, dar este mai mult decât atât. Picasso spunea că atunci când vine inspiraţia, trebuie să îl găsească muncind. Asta se întâmplă şi în sport: poţi să ai foarte mult talent, dar trebuie să munceşti mereu, nimeni din cei care au talent nu va ajunge numărul 1, 2 sau în top 5 fără foarte multă muncă. E nevoie de muncă şi de îmbunătăţire. Cel mai important talent din lume, pentru mine, este capacitatea de a te îmbunătăţi. Există oameni care au această capacitate şi sunt alţi oameni care nu o au“, spune Toni Nadal, în interviul acordat la debutul turneului Roland Garros.

    Întrebat care sunt legăturile dintre afaceri şi sport, Toni Nadal afirmă: „Ce este bun pentru sport este în mod normal bun pentru business. În sport lucrezi mulţi ani, pentru ca în final să fii un jucător bun. În business, faci o investiţie bună pentru ca în câţiva ani sau după mulţi ani să ai o afacere bună. În tenis, ce s-a întâmplat anul trecut nu mai contează anul viitor. În business este la fel: anul acesta poţi să vinzi foarte mult, să câştigi mulţi bani, dar anul următor o iei de la capăt. Trebuie să lucrezi în fiecare an; concurenţa este aceeaşi, dar trebuie să te îmbunătăţeşti constant şi poţi să lucrezi foarte mult, apoi vine Djokovic şi este mai bun decât tine sau Federer şi este mai bun decât tine. Este la fel pentru Lavazza sau pentru orice alt business. Lucrezi foarte mult, apoi vine concurenţa. În afaceri este mereu la fel ca în sport“, spune Nadal.

    Acesta a fost ultimul Roland-Garros pentru Rafael Nadal cu Toni Nadal în postura de antrenor. Povestea lui este bine cunoscută: l-a antrenat pe nepotul său de când campionul avea trei ani, aducându-l în topul clasamentului mondial. A reuşit să insufle mentalitatea despre care povesteşte şi lui Rafael Nadal, pe care l-a ajutat să devină unul dintre cei mai buni jucători ai tuturor timpurilor. Toni Nadal se declară un jucător înrăit de şah, disciplină potrivită caracterului său datorită strategiei şi răbdării, calităţi esenţiale pentru un antrenor. În plus, Toni Nadal are un rol important în Fundaţia Rafa Nadal, creată de campionul de tenis în 2008, cu scopul de a-i ajuta pe copiii şi adolescenţii dezavantajaţi să se integreze în societate prin promovarea valorilor în sport şi, mai exact, a valorilor care stau la baza jocului de tenis. Anul acesta, Rafael Nadal a anunţat că va înceta colaborarea profesională cu unchiul său în calitate de antrenor, iar din 2018 acesta nu-l va mai însoţi în turnee. În locul lui se va afla Carlos Moya, fost lider mondial şi câştigător al turneului de la Roland-Garros în 1998. „Datorită unchiului meu, care a fost alături de mine de când aveam trei ani, am lucrat împreună mult, am câştigat aceste 10 trofee“, a spus Nadal după ce i s-a oferit Cupa Muschetarilor. 

    Toni Nadal nu numeşte un tânăr jucător cu care i-ar plăcea să lucreze, dar spune: „ Pentru mine, cel mai important lucru este să lucrez cu cineva care are nevoie de ajutorul meu şi este un om bun“.

    Admite că în continuare tenisul este un sport scump, iar reprezentanţii International Tennis Federation nu fac mai uşor acest aspect la competiţiile pentru copii. „ Poate mai mulţi copii ar putea să joace, să aibă turnee, dar câteodată nu au posibilitatea. Doar oamenii bogaţi şi cei din marile federaţii au posibilitatea să joace.“

    În ceea ce-l priveşte pe Rafael Nadal, spune că atunci când el era tânăr, acest sport nu era costisitor: „Avea un antrenor care nu era scump, unchiul lui; niciodată nu am vrut să îl duc la turnee pe alte continent, în Australia, de pildă, ci făceam lucrurile mereu astfel încât să fie foarte uşor pentru el. Acum, antrenorii, jucătorii, părinţii fac lucrurile foarte dificile pentru copiii lor, îi duc în Kazahstan, Hawaii etc.“. Oferă exemplul lui Rafael Nadal, care în copilărie a jucat mereu în Spania şi nu a participat decât la un singur turneu de grand slam de juniori. Aceasta a fost şi decizia lui, iar tânărul Nadal, a jucat doar la Wimbledon, la 16 ani, când era deja bun: „ Nu am fost niciodată la Roland-Garros, Australian Open sau US Open. De ce să joc tenis în Australia, când pot juca în Spania? Biletul spre Australia costă foarte mult şi pot să îmi îmbunătăţesc jocul la fel de bine sau chiar mai bine acasă. Evoluez acasă şi apoi plec la turnee, nu invers. Când joc acasă, fac lucrurile mai uşoare.“ La fel îi sfătuieşte pe tinerii din ţările Europei Centrale şi de Est. „Prima oară îmbunătăţeşte-ţi jocul, iar apoi, când eşti suficient de bun, călătoreşte mai mult.“

  • LG a anunţat afaceri de 13,4 miliarde de dolari în trimestrul 3, cu 15% mai mult decât T2

    Câştigurile operative trimestriale aproape s-au dublat, ajungând la 516,1 miliarde KRW (455,7 milioane USD). Acest lucru reflectă o profitabilitate puternică a segmentelor de home entertainment şi produse electrocasnice, în ciuda mediului de afaceri pesimist rezultat din îngrijorările crescânde ale comerţului internaţional.

    The LG Home Appliance & Air Solution Company a avut din nou cea mai mare contribuţie la câştigurile trimestriale, cu 4.980 miliarde KRW (4,4 miliarde USD), o creştere de 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, susţinută de vânzări solide în America de Nord, Europa şi Asia, în special pe piaţa domestică. Veniturile operative, de
    424,9 miliarde KRW (375,16 milioane USD), au fost cu 26% mai mari faţă de anul precedent. Se anticipează menţinerea la nivel ridicat a cererii pentru aparate premium în Europa, America Latină şi Asia, mai ales Coreea, în cel de-al patrulea semestru.

    The LG Home Entertainment Company a raportat cel mai ridicat nivel de profit operativ trimestrial, de 458 miliarde KRW (404,39 milioane USD), precum şi o marjă operativă record, de 9,9%, graţie cererii crescute de televizoare premium în cele două Americi şi Asia. Vânzările au crescut cu 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, la 4.640 miliarde KRW (4,09 miliarde USD). Strategia LG, de a depăşi competiţia de volume mari prin extinderea componentei premium a comerţului cu televizoare, cu accent pe televizoare OLED şi Ultra HD, se dovedeşte a fi una de succes. Vânzările de unităţi OLED până la finalul celui de-al treilea trimestru erau echivalente cu numărul total de unităţi vândute în 2016, care au însemnat mai mult decât dublul cifrelor pe 2015.

    The LG Mobile Communications Company a înregistrat câştiguri-record, de 2.810 miliarde KRW (2,48 miliarde USD), o creştere de 8% faţă de anul precedent şi de 4% faţă de trimestrul anterior, în principal datorită vânzărilor smartphone-ului vârf de gamă G6, precum şi ale modelelor gamei de mijloc, precum seriile Q şi K. Pierderile operative de 375,3 miliarde KRW (331,37 milioane USD) au însemnat o îmbunătăţire de 13% faţă de al treilea trimestru din 2016. Livrările de smartphone-uri, de 13,7 milioane unităţi, au fost cu 44% mai mari decât în al doilea trimestru pentru piaţa domestică şi cu 9% mai mari în America de Nord. În ultimul trimestru al anului, unitatea de business se va concentra pe promovarea vânzărilor apreciatului V30 şi pe îmbunătăţirea competitivităţii de cost.

    The LG Vehicle Components Company a obţinut vânzări solide, de 873,4 miliarde KRW (771,2 milioane USD), cu 29% mai mult faţă de al treilea trimestru din 2016, raportând totodată pierderi operative de 29 miliarde KRW (25 milioane USD) în acest trimestru, ceea ce reflectă investiţiile continue în cercetare şi dezvoltare, şi în dezvoltarea unui nou segment de afaceri. Vânzările de produse infotainment şi de componente pentru vehicule electrice (EV) s-au menţinut la un nivel crescut, deşi vânzările stagnante de automobile la nivel global au afectat creşterea acestei unităţi de business. O creştere în producţia de EV de către producătorii majori de automobile va sprijini pe viitor dezvoltarea afacerii componentelor de vehicule.

  • Guvernul PSD dă peste cap mediul de business cu noile propuneri fiscale. Oamenii de afaceri şi consultanţii sunt surprinşi de avalanşa de modificări ale Codului fiscal

    Tensiunea dintre guvern şi mediul de business a crescut la cote alarmante la sfârşitul săptămânii trecute după ce Ministerul de Finanţe a anunţat modificări substan­ţiale ale legislaţiei fiscale: 1% impozit pe cifra de afaceri pentru companiile cu ve­ni­turi până într-un milion de euro, taxare nouă la PFA, modificări în fiscalitatea companiilor transfrontaliere. „Nu ştiam nimic din aceste propuneri.

    Nu înţelegem de ce nu se respectă principiul consultării cu mediul de afaceri. Nu ştim de unde apar aceste noi modificări. Vom prezenta opi­nia noastră miercuri“, a spus Daniel Anghel, partener taxe PwC şi membru în ca­drul organizaţiei patronale Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Ministerul de Finanţe a publicat la sfârşitul săptămânii trecute pe site-ul său un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care se prevede trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Această măsură fusese deja anunţată. Surpriza la acest capitol a fost introducerea unei taxe de 2% peste salariul brut, care între timp a devenit 2,75%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea braşoveanului care a creat o afacere de 400 de milioane de lei. „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie”

    După un prim deceniu de creşteri record, până la venituri care se îndreaptă spre 400 de milioane de lei în 2017, antreprenorul Horaţiu Ţepeş are bine conturate planurile şi pentru următorii 10 ani ai Bilka, un business pe care vrea să-l transmită peste generaţii.

    Noile planuri setează premisele ca şi următorul deceniu să fie unul al creşterilor solide: în acestea intră un buget de investiţii de 20 de milioane de euro, într-o nouă hală de producţie, precum şi deschiderea unei fabrici în afara graniţelor.

    „Din capul locului, vă spun că nu există tendinţa de a ceda nici măcar 1% din companie, pentru că nu avem absolut nicio nevoie de a atrage un fond de investiţii, nu avem nevoie de finanţare. Stăm foarte bine la capitolul grad de îndatorare, planul de dezvoltare îl avem foarte bine făcut pentru următorii 10 ani cu siguranţă. Avem planurile foarte bine puse la punct, ştim ce avem de făcut”, răspunde Horaţiu Ţepeş, întrebat dacă ia în calcul vânzarea Bilka, în contextul în care ştirile cu antreprenori români care îşi cedează businessurile crescute în criză au ţinut capetele de afiş în ultimii ani.

    Bilka însă, brandul de sisteme de acoperişuri metalice cu origini braşovene, nu este de vânzare, chiar dacă cifrele, după un deceniu de activitate, îi fac pe investitori să îl contacteze constant pe antreprenor: anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri netă de 271 de milioane de lei (cca 60 mil. euro), în creştere cu 41% faţă de anul anterior, iar  în primele şase luni ale anului a înregistrat o creştere de 54%, până la 147 de milioane de lei.

    Cota de piaţă pe segmentul acoperişurilor metalice, în care este lider din 2012, a ajuns anul trecut la 30%; gradul de îndatorare al companiei se plasează la 24,23%, iar marja profitului brut, la 12,2%. 95% din cifra de afaceri se datorează produselor proprii (toate componentele sistemului de acoperiş care au ca materie primă oţelul prevopsit), iar diferenţa este realizată din vânzarea de produse complementare (un sistem complet de acoperiş are nevoie şi de accesorii precum ferestrele de mansardă, folia anticondens sau şuruburi, produse comercializate şi pentru care au parteneri strategici).

    În prezent, suprafaţa de 4 hectare şi jumătate de teren, cu cinci compartimentări de producţie, care au în total sunt 29.000 de metri pătraţi, precum şi birouri întinse pe aproximativ 4.000 de metri pătraţi, a devenit neîncăpătoare pentru planurile antreprenorului. „Toate acestea, la nivelul actualului sezon, nu ne sunt de ajuns. Cu siguranţă va trebui să facem ceva, mai ales pentru dezvoltarea produselor destinate sectorul industrial”, sugerează Ţepeş direcţia de concentrare a Bilka pentru anii următori.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând de luni, 4 septembrie.

  • Oraşul ce va fi construit cu 1 miliard de dolari, dar în care nu va locui nimeni

    Oraşul construit este planificat pentru p populaţie de 35.000 de oameni şi va avea un centru de business modern, case în suburbii, şosele, parcuri şi mall-uri şi o biserică. Însă nu va fi locuit de nimeni.

    Proiectul se numeşte CITE (Center for Innovation, Testing and Evaluation) şi se doreşte să fie un model al unui oraş american obişnuit. Oraşul va fi o zonă de test pentru noile tehnologii şi inovaţii.

    Proiectul în valoare de 1 miliard de doari, finanţat de către Pegasus Global Holdings, va avea o zonă de 24 de km2 pentru experiemente ambiţioase în domenii diverse, precum: construcţii, securitate, comunicare sau transport.

    CITE va include zone specializate pentru dezvoltarea unor noi forme de agricultură, energie, şi de tratare a apei. O reţea subterană de colectare a datelor va oferi un feedback detaliat, în timp real.

    “Noile servicii şi tehnologii pot fi testate fără a perturba viaţa de zi cu zi”, spune Robert Brumley, director Pegasus Global Holdings.

    Astfel într-un oraş fără populaţie se vor putea testa vehiculele autonome monitorizate din aer de către drone. Casele ar putea fi construite în aşa fel încât să reziste catastrofelor naturale, şi echipate cu echipamente robotizate. Se vor putea utiliza surse de energie alternative, cum ar fi toriul, acesta poate fi folosit drept combustibil în multe tipuri de reactoare, precum cel pe bază de fluorid de toriu lichid (dizolvat în sare), prescurtat LFTR (Liquid Fluoride Thorium Reactor).

    “Am putea testa anumite lucruri mult mai agresiv, nu vor exista riscuri de pierdere de vieţi omeneşti. Acest loc ar trebui să devină un magnet pentru oamenii cu idei”, a mai spus Brumbley.
    Acesta a mai spus despre CITE că ar putea fi un pas intermediar între testarea din laborator şi public.
     

  • Cu cât trebuie să scazi preţul unui produs pe care-l pui pe OLX pentru a vinde repede şi la un preţ bun

    „Din studiile noastre, controlăm aproximativ 50% din piaţa de utilizatori pe verticala OLX – Storia, adică segmentul nostru de imobiliare. OLX face bani din interesul businessurilor de a acapara toate audienţele, vorbim aici de publicitate, de serviciile de promovare anunţuri şi, bineînţeles, odată cu creşterea activităţii pe site există reguli. De la un anumit punct, utilizatorul trebuie să plătească pentru postarea unui anunţ. Este vorba de sume mici, aproximativ patru euro pentru o postare”, a spus Răzvan Acsente.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Tânărul care a reuşit să-şi vândă afacerea pentru 100 de milioane de dolari fără să aibă vreodată un alt angajat

    ViralNova, un start-up media similar Buzzfeed, a fost achiziţionat în 2015 de compania de media digitală Zealot Networks într-o tranzacţie ce a fost evaluată la 100 de milioane de dolari, potrivit Business Insider.

    Start-up-ul a fost fondat de Scott DeLong, un tânăr de 32 de ani din Ohio, care nu a avut niciodată un alt angajat.  ViralNova a fost iniţial condus exclusiv de el, iar la conţinutul site-ului au lucrat încă doi redactori în regim freelance. DeLong a crescut numărul vizitatorilor unici ai site-ului până la 100 de milioane lunar, fără angajaţi cu normă întreagă şi fără banii unor investitori privaţi.

    DeLong a lansat website-ul la mijlocul anului 2013 şi a început cu câteva Google ads pe fiecare pagină. În mai puţin de opt luni, website-ul lui genera venituri de şase cifre lunar şi milioane de dolari anual, potrivit aceleiaşi surse. ViralNova a câştigat popularitate pe seama poveştilor sociale prietenoase, cu titluri atractive, apreciate pe Facebook. ViralNova a devenit astfel unul dintre puţinele start-up-uri de digital media care a crescut datorită Facebook, alături de altele precum EliteDaily, Mic, Upworthy şi Distractify.

    Totuşi, în ultimul an, Facebook a schimbat algorimtul de publicare din newsfeed, iar schimbările au influenţat negativ atât câţiva dintre competitiorii lui DeLong, cât şi afacerea  lui. În 2014, el a scris într-o postare pe Twitter: ”Administrarea unei afaceri pe Facebook este precum deschiderea unui restaurant McDonald’s pe un vulcan activ.”

    Totuşi, ViralNova ar putea deveni printre cele mai de succes astfel de site-uri. Elite Daily a fost achiziţionat recent de publicaţia DailyMail pentru 50 de milioane de dolari, Mic a strâns finanţare în valoare de 10 milioane de dolari şi Twitter şi-a manifestat interesul de a cumpăra website-ul, în timp ce Upworthy şi Distractifiy au pierdut teren.

    ViralNova nu a avut însă întotdeauna succes, iar DeLong s-a gândit să renunţe la site, potrivit Business Insider. DeLong a construit anterior website-uri pe care le-a vândut, dar nu a fost niciodată CEO cu normă întreagă. Prima sa afacere online de succes a fost un site dedicat celor pasionaţi de jocul video Halo 2, care genera venituri lunare de de 500 de dolari din Google Ads. ”Acest lucru mi-a deschis ochii: mi-am spus că dacă pot câştiga 500 de dolari lunar, pot ajunge cu uşurinţă şi la 5.000 de dolari. Nu există nicio limită, Internetul este uriaş”. A lansat apoi GodWine, un website cu poveşti motivaţionale ce rezona bine cu publicul majoritar feminin al Facebook. A vândut site-ul companiei Salem Communications pentru o sumă ”schimbătoare de viaţă”, potrivit Business Insider.

    DeLong a lansat ViralNova într-o perioadă în care se afla în Barcelona şi se plictisea. S-a mutat ulterior în Ohio şi a fost surprins de evoluţia rapidă a site-ului. Opt luni mai târziu, în ianuarie 2014, stresul administrării unui start-up de această dimensiunea a devenit prea apăsător. Viral Nova îi aducea lui DeLong milioane de dolari, dar el muncea 16 ore pe zi, chiar şi în timpul weekend-urilor. A început astfel să colaboreze cu un broker de domeniu cu scopul explorării oportunităţilor de vânzare.

    Nu au existat foarte mulţi investitori interesaţi de achiziţia site-ului, majoritatea voiau să investească în Viral Nova. Ei i-au oferit posibilitatea de a transforma site-ul într-o afacere reală, prin investiţii de milioane de dolari. ”Nu îmi doresc responsabilitatea angajării de personal. Nu vreau să deschid un birou. Îmi place să decid singur ceea ce urmează să fac. Urăsc presiunea”, a declarat el pentru Business Insider la vremea respectivă.

    Sean Beckner, un antreprenor din New York City, l-a convins pe DeLong să rămână totuşi în joc. A citit despre dorinţa lui de a vinde ViralNova, i-a trimis un e-mail lui DeLong şi s-a oferit să cumpere o bucată din companie. Această variantă îi permitea lui DeLong să fie plătit şi să continuie afacerea, având şi suficient timp liber. După luni de întâlniri, cei doi au ajuns la o înţelegere. Beckner a devenit CEO-ul ViralNova şi a alcătuit o echipă executivă formată din CFO-ul Jeff Geurts, vicepreşedintele Ryan Elledge şi CTO-ul Shaun Tilford.

    Unul dintre redactorii freelanceri ai companiei, Sara Heddleston, a devenit managing editor şi a angajat  redactori. În prezent, ViralNova are 22 de angajaţi full-time şi este pe punctul de a genera 35 de milioane de dolari anul acesta. DeLong se află în continuare în consiliul executiv al companiei, iar Zealot Networks îi oferă în sfârşit pauza de care avea nevoie. Întrebat dacă lucrează în continuare 16 ore pe zi, a declarat: ”Este mult mai bine acum. Pot să am puţină viaţă”

  • Cu cât trebuie să scazi preţul unui produs pe care-l pui pe OLX pentru a vinde repede şi la un preţ bun

    „Din studiile noastre, controlăm aproximativ 50% din piaţa de utilizatori pe verticala OLX – Storia, adică segmentul nostru de imobiliare. OLX face bani din interesul businessurilor de a acapara toate audienţele, vorbim aici de publicitate, de serviciile de promovare anunţuri şi, bineînţeles, odată cu creşterea activităţii pe site există reguli. De la un anumit punct, utilizatorul trebuie să plătească pentru postarea unui anunţ. Este vorba de sume mici, aproximativ patru euro pentru o postare”, a spus Răzvan Acsente.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • ”Trăim într-o lume conectată în permanenţă. Nu ne putem imagina o zi în care să nu avem acces la internet”

    Afacerea pornită de Florin Enache în 1998 cu un magazin pe strada Teilor din Piteşti a crescut între timp la 27 de magazine, dar dincolo de prezenţa fizică, un rol esenţial în dezvoltarea businessului l-a avut prezenţa online a brandului şi posibilitatea de a folosi internetul în gestionarea unor zone ale afacerii.

    ”Astăzi, întreaga lume este conectată, iar online avem oportunitatea să promovăm imaginea unui brand puternic, de încredere prin prezentarea detaliată a produselor, serviciilor şi locaţiilor noastre. Mediul online ne oferă oportunităţi pe care, ca brand, nu le putem obţine, indiferent de cât de bine poziţionată ar fi oricare dintre locaţiile noastre.  Ne bucurăm de o viteză foarte bună a internetului, lucru care ne ajută atât în gestionarea tuturor operaţiunilor ce ţin de administrarea stocurilor, cât şi în prezentarea detaliată a produselor şi menţinerea unei legături strânse cu toţi cei care aleg să ne viziteze atât online, cât şi offline”, povesteşte Horaţiu Vasilescu, director executiv al lanţului de bijuterii. Soluţia aleasă de reţeaua Teilor pentru a acoperi toate aceste nevoi este varianta de internet fix cu fibră optică oferit de Vodafone România, care asigură până la 1Gbps viteză, în bandă simetrică, atât download, cât şi upload. Dincolo de zona administrativă, prezenţa online a brandului îi asigură reţelei de bijuterii vizibilitate, facilitarea interacţiunii cu clienţii, posibilitatea de a oferi informaţii detaliate legate de produse şi servicii, dar şi atingerea obiectivelor de vânzare.

    În acelaşi timp, serviciul oferit de Vodafone România ajută compania să îşi eficientizeze operaţional echipa şi să automatizeze anumite procese uzuale, ceea ce înseamnă mai mult timp pentru relaţionarea cu clienţii. ”În businessul nostru totul este interconectat şi updatat constant. Investim mult atât în promovare, cât şi în calitatea interacţiunii şi a comunicării umane între consilierul de vânzări şi client. Din acest motiv, am ales ca multe dintre procesele uzuale care se desfăşoară în cadrul locaţiilor Teilor să fie automatizate şi să beneficieze de o conexiune rapidă, astfel încât timpul şi atenţia noastră să se îndrepte strict către dorinţele clienţilor noştri”, spune Horaţiu Vasilescu.

    Pentru companii, unul dintre avantajele aduse de pachetul de  internet prin fibră optică de la Vodafone România este accesul printr-o conexiune permanentă, rapidă şi sigură, oriunde s-ar afla sediile sau punctele de lucru. ”Nu ne putem imagina o zi în care să nu avem acces la informaţii legate de ceea ce se întâmplă în interiorul mecanismului Teilor. Suntem dependenţi de această conexiune virtuală, cu reverberaţii puternice în orice latură a businessului nostru”. Prin oferta Vodafone România, indiferent de condiţiile reţelei sau încărcare, utilizatorii au mereu aceeaşi viteză de transfer, iar fibra optică ajunge până în punctele de lucru solicitate (tehnologie FTTH/FTTB).

    În plus, în ultimii ani mediul de business a devenit conştient de importanţa pe care o are securitatea datelor asupra afacerilor companiei şi siguranţei angajaţilor, iar alegerea unui provider de încredere pentru serviciile de internet se află pe lista de priorităţi a oricărui antreprenor.

    Internetul a schimbat în ultimii ani radical modul de a face business, de a promova un produs, de a ajunge la clienţi. Iar într-o lume a vitezei, internetul fix în sine nu mai este suficient. Diferenţa o face viteza garantată şi calitatea reţelei de fibră optică.

    ”Internetul este o bancă infinită de informaţii de care trebuie să profităm la maximum. Online totul este transparent şi vizibil, fiecare cerere, întrebare, gând legat de produsul tău contează şi contribuie la construirea poziţiei brand-ului atât în plan fizic, cât şi virtual”, a adăugat directorul executiv al bijuteriilor Teilor, reţea care vrea să se extindă anul viitor cu minim trei magazine.

    Articol cu conţinut publicitar

    Descoperă mai multe despre internetul fix de la Vodafone aici

  • O farmacistă din Bucureşti are un business de 10 mil. lei cu trei farmacii

    „Aş vrea ca Apoteca Farmacie să rămână şi să se dezvolte ca o afacere de familie. Fiica şi soţul său sunt tot farmacişti şi ideea este să meargă mai departe afacerea, cel puţin la prima generaţie după mine. Dorinţa independenţilor aceasta este, de a preda afacerea mai de­parte următoarei generaţii, acum să vedem şi în ce mă­sură se îndeplineşte“, a spus Georgeta Zamescu.

    Profitul Apoteca Farmacie a fost anul trecut de aproape 1,1 mil. lei, ceea ce corespunde unei marje de profit de 10%. 

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro