BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Putin creează un fond comun de rezervă de 100 de miliarde de dolari pentru ţările BRICS

    Textul a fost deja semnat în iulie de către cele cinci ţări. Fondul urmează să fie dotat cu 100 de miliarde de dolari (89,2 milioane de euro), relatează site-ul 20min.ch.

    “Acordul cu privire la crearea unui fond comun de rezervă de schimb pentru ţările membre BRICS este ratificat”, a anunţat Kremlinul într-un document citat de agenţia RIA Novosti. Acordul a fost parafat de către cele cinci ţări la Fortaleza, în Brazilia, în 2014.

    Rusia intenţionează să participe cu suma de 18 miliarde de dolari (peste 16 miliarde de euro), la fel ca India şi Brazilia, dar cu mult mai puţin decât cele 41 de miliarde de dolari (36,6 miliarde de euro) promise de către China. Fondul urmează să fie completat de către Africa de Sud cu cinci miliarde de dolari (4,4 miliarde de euro).

    Potrivit declaraţiei finale semnate de către ţările membre BRICS la Fortaleza, acest fond le va permite să evite “presiuni pe termen scurt asupra lichidităţilor” şi “să promoveze o mai mare cooperare” între ele.

    Fondul este perceput de către Moscova ca soluţie alternativă la instituţiile financiare internaţionale dominate de către Statele Unite. Relaţiile între cele două mari puteri sunt puternic tensionate de la începutul crizei din Ucraina.

    Ţările membre BRICS, care reprezintă 40% din populaţia mondială şi 1/5 din PIB-ul planetei, au semnat totodată, în iulie, un acord cu privire la înfiinţarea propriei bănci, punând astfel prima cărămidă la temelia unei noi arhitecturi financiare în faţa hegemoniei Occidentului. Această nouă bancă, cu viitorul sediu la Shanghai, este menită să finanţeze mari lucrări de infrastructură şi urmează să fie dotată cu un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari.

  • NATO exprimă preocupare privind prezenţa militară rusă în zona arctică

    “Statele Unite şi Alianţa Nord-Atlantică sunt preocupate de prezenţa militară rusă în Arctica; construirea de baze militare în această zonă nu este nici în interesul altor ţări”, a spus Breedlove în faţa membrilor Comisiei Forţelor armate a Senatului american.

    În ultimele luni, armata rusă a efectuat o serie de exerciţii tactice în regiunea Arctică, în contextul tensiunilor cu Occidentul din cauza crizei din Ucraina.

    Potrivit agenţiei TASS, extinderea prezenţei militare ruse în zona arctică este un obiectiv prioritar al Kremlinului.

    Comandamentul strategic nordic va coordona foeţele militare din zonele Novaya Zemlia, Noua Siberie, Teritoriul Franz Josef şi Insula Wrangel.

  • Kremlinul nu ia în calcul posibilitatea amnistierii pilotului militar ucrainean Nadia Savcenko

    “O anchetă este în curs. Ea este acuzată de implicare într-o crimă foarte gravă. Va avea loc o judecată”, a precizat Peskov.

    “Preşedintele (rus Vladimir Putin) s-a referit la acest caz. Nimic nu s-a schimbat”, a adăugat el.

    Nadia Savcenko, devenită recent parlamentar ucrainean, a intrat din nou în greva foamei şi a fost transferată marţi din închisoare într-o unitate specială a Spitalului nr. 20 din Moscova.

    Avocatul ei, Ilia Novikov, a denunţat condiţiile din spitalul în care a fost transferată clienta sa, afirmând că sunt mai rele decât în închisoare.

    El a scris miercuri pe Facebook că salonul Nadiei Savcenko se află la etajul al patrulea şi are gratii la geam. “Este puţin aer şi lumină, plimbările şi vizitele familiei nu sunt permise, iar saltelele miros de la pacienţi imobilizaţi. În această unitate specială sunt aduse adesea persoane aflate pe moarte, care nu mai pot merge. Nadia încă poate merge”, a precizat el.

    Avocatul a mai afirmat că Nadia Savcenko a început să accepte mâncarea şi că intenţionează să se prezinte la audierea în instanţă prevăzută pentru 6 mai.

    Astfel, medici din cadrul Spitalului nr. 20 din Moscova au anunţat joi o ameliorare a stării de sănătate a Nadiei Savcenko, ceea ce a permis revenirea ei în închisoare.

    Savcenko, care a mai fost în greva foamei de cel puţin două ori pentru a protesta faţă de arestare, este acuzată în Rusia de implicare într-un atac cu mortieră soldat cu moartea a doi jurnalişti ruşi ce relatau despre conflictul separatist ucrainean. Ea a fost capturată de insurgenţii proruşi în estul Ucrainei în iunie 2014, fiind transferată în Rusia în iulie.

    Nadia Savcenko, în vârstă de 33 de ani, a fost pilot al armatei ucrainene până în noiembrie 2014. Aflată în închisoare în Rusia, ea a demisionat din armată după ce a fost aleasă membră a Parlamentului ucrainean.

  • La Gazprom presiunea a scăzut puternic – profitul a scăzut cu 90% în 2014

    Profitul Gazprom a scăzut anul trecut cu 90%, la 3,1 miliarde dolari (159 miliarde de ruble), din cauza scăderii livrărilor de gaze, a reducerii valorii activelor şi a scăderii rublei. Oficial compania a negat impactul sancţiunilor, apreciind că nu au existat efecte semnificativ al acestora asupra companiei.
    Chiar dacă ar fi aşa, 2015 se anunţă un an chiar mai greu decât cel precedent, pentru că volumele de gaz vândute sunt din ce în ce mai reduse. În plus, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie antitrust asupra Gazprom, în contextul în care compania acţionează ca un braţ al Kremlinului, furnizând gaze la un preţ mai mic prietenilor şi la preţuri mult crescute statelor care nu se află în graţiile puterii ruse.

  • Unul dintre cele mai mari evenimente de ecommerce se organizează în luna mai la Bucureşti

    Participantii vor avea sansa sa afle tendintele 2015 in ecommerce, modele de business, modalitati de finantare, optimizare si eficientizare a costurilor, workshopuri tehnice din comertul online de la specialisti internationali in vanzari online din Marea Britanie, Germania, Polonia, Rusia, Cehia şi Olanda, notează un comunicat de presă.

    Prin prima editie din Bucuresti, TeCOMM ajunge acum in patru orase importante din tara: Bucuresti, Cluj-Napoca (29-30 octombrie 2015, editia a 5-a), Timisoara (editia 1) si Iasi (6 noiembrie 2015, editia a 2-a).

    Printre speakerii de la această editie se numără Martin Newman (CEO, Practicology), Ralf  Haberich (CCO, Webtrekk) şi Florian Jansen (Managing Director & Co-founder, LaModa).

  • Kremlinul a confirmat o întâlnire a lui Putin cu Merkel pe 10 mai, la Moscova

    “Este adevărat, o aşteptăm pe cancelarul german pe 10 mai la Moscova. Merkel şi Putin vor avea discuţii în format restrâns şi extins, la Kremlin”, a confirmat Dmitri Peskov pentru presă.

    Cei doi lideri vor susţine o conferinţă comună de presă după întrevedere, a adăugat el.

    Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, a anunţat marţi că Angela Merkel va efectua pe 10 mai o vizită la Moscova, pentru a onora memoria celor ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

    Putin şi Merkel vor depune coroane de flori la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Moscova, a anunţat Berlinul.

    Moscova va organiza pe 9 mai ceremonii cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste. Cel puţin 26 de lideri mondiali şi-au anunţat prezenţa la eveniment.

    Cei mai mulţi lideri occidentali nu vor merge la Moscova din cauza crizei din Ucraina. Foştii aliaţi ai Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial – Marea Britanie, Franţa şi Statele Unite – vor fi absenţi de la eveniment. Parada militară din Piaţa Roşie ar urma să fie cea mai mare organizată vreodată.

    La defilare vor participa 15.000 de militari ruşi şi 1.300 de militari străini, inclusiv garda de elită sârbă, garda chineză de onoare şi grenadieri indieni. Vor participa, de asemenea, 200 de vehicule blindate şi 150 de avioane de luptă.

    Printre demnitarii străini care vor fi prezenţi la paradă se numără liderii chinez şi nord-coreean, precum şi premierul grec de stânga Alexis Tsipras.

  • Rusia abandonează pe orbită un vehicul spaţial care trebuia să aprovizioneze ISS

    Această informaţie, care marchează un nou eşec pentru programul spaţial al Rusiei, a fost anunţată miercuri de Agenţia spaţială rusă, Roscosmos. Un vehicul spaţial de tip cargo Progress M-27M, care avea la bord o încărcătură de aproape trei tone, nu a reuşit să se conecteze la ISS, din cauza unor probleme tehnice apărute la scurt timp după ce a fost lansat, marţi dimineaţă, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a precizat Igor Komarov, directorul Roscosmos.

    Igor Komarov a prezentat o listă cu problemele tehnice care au făcut ca acel vehicul spaţial să devină incontrolabil de la sol, la scurt timp după ce a fost plasat pe o orbită intermediară.

    “Din cauza acestor probleme, zborul şi conectarea lui la ISS nu mai sunt posibile”, a adăugat oficialul rus într-o conferinţă de presă.

    Explorarea spaţială reprezintă un veritabil motiv de mândrie în Rusia, care îşi are rădăcinile în “cursa spaţială” cu Statele Unite din timpul Războiului Rece, însă prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice a dus la scăderea fondurilor pentru programul spaţial al acestei ţări, care a suferit numeroase eşecuri în ultimii ani.

    Disputele dintre marile companii industriale şi numeroasele acuzaţii de corupţie formulate la adresa directorilor acestora au împiedicat finalizarea cosmodromului Vostochny din Orientul Îndepărtat al Rusiei, iar Roscosmos a anunţat, săptămâna trecută, că îşi va reduce cheltuielile cu peste o treime în următorii zece ani, din cauza crizei economice cu care se confruntă această ţară.

    Costul total al acestui vehicul Progress de tip cargo şi al lansatorului său a fost de 2,59 de miliarde de ruble, a precizat pentru agenţia de presă Reuters un purtător de cuvânt de la Roscosmos.

    Datele de lansare pentru alte două vehicule Progress vor fi amânate până în al treilea sau al patrulea trimestru al acestui an, a precizat Aleksander Ivanov, director adjunct al Roscosmos.

    Vehiculul Progress M-27M, aflat în prezent în derivă pe orbită, va arde cel mai probabil la reintrarea în atmosferă, a spus Vladimir Soloviev, directorul de zbor pentru secţiunea rusească de pe ISS.

    “Traiectoria sa de coborâre indică faptul că elementele structurale ale vehiculului nu vor ajunge la suprafaţa Pământului”, a adăugat el.

    Deşeurile care ar putea supravieţui reintrării în atmosferă ar putea ajunge pe Terra între 5 şi 7 mai, însă oamenii de ştiinţă nu vor cunoaşte cu exactitate locul în care ele vor cădea, pentru încă alte două zile, a precizat Vladimir Soloviev.

    Vehiculul spaţial Progress M-27M se află în prezent la o altitudine de aproximativ 197 de kilometri deasupra Terrei, potrivit site-ului de monitorizare a sateliţilor n2yo.com. Experţii de la NASA au spus la rândul lor că nu cunosc data la care acest vehicul va reintra în atmosfera terestră.

    Actualul echipaj de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale este alcătuit din americanii Terry Virts şi Scott Kelly, ruşii Anton Şkaplerov, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko şi italianca Samantha Cristoforetti.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Jeremy Clarkson a primit o ofertă pentru a juca într-un film de comedie rusesc

    După ce a fost concediat de BBC, Jeremy Clarkson a primit în ultima lună mai multe oferte de lucru din partea unor posturi TV din Rusia, precizează contactmusic.com. Potrivit publicaţiei americane The Hollywood Reporter, fostul prezentator al emisiunii “Top Gear” s-ar afla în negocieri avansate în această perioadă pentru a interpreta un rol într-un viitor film de comedie rusesc.

    Armen Manasaryan, unul dintre producătorii filmului “Kot v sapogah”, a prezentat acest proiect organizaţiei guvernamentale ruse cu rol de finanţare a producţiilor cinematografice, Cinema Fund. El a spus: “Oferim rolul unui personaj străin lui Clarkson. Nu ne-a dat încă un răspuns definitiv. Suntem în negocieri”.

    Proiectul cinematografic reprezintă o adaptare modernă a poveştii “Motanul încălţat” şi descrie felul în care un tânăr din zilele noastre este transformat în motan. Nu este cunoscut deocamdată rolul pe care ar urma să îl interpreteze Jeremy Clarkson. Producătorii au anunţat deja o parte a distribuţiei, în care vor figura doi tineri actori în plină ascensiune – Konstantin Kryukov şi Aglaya Shilovskaya.

    Aceasta este cea de-a doua ofertă de lucru pe care Jeremy Clarkson, în vârstă de 55 de ani, a primit-o din partea unei companii din Rusia, după demiterea sa de către BBC. Luna trecută, postul de televiziune rusesc Zvezda, deţinut de Ministerul Apărării din această ţară, i-a făcut o ofertă asemănătoare, însă starul britanic nu a răspuns deocamdată. “Încă analizează oferta”, a declarat pentru The Hollywood Reporter un purtător de cuvânt al acelui post TV.

    Jeremy Clarkson a fost concediat din funcţia de prezentator al emisiunii “Top Gear” în urma unei altercaţii cu producătorul Oisin Tymon.

    Decizia managerilor grupului BBC a generat un val proteste în rândul fanilor emisiunii “Top Gear”, iar peste 1 milion de persoane au semnat o petiţie online care solicita grupului BBC să îl repună în funcţie pe Jeremy Clarkson.

    Incidentul, care s-a produs într-un hotel din North Yorkshire, ar fi avut loc din cauza faptului că serviciile de catering angajate de producătorii emisiunii “Top Gear” nu ar fi furnizat prezentatorilor preparate calde după o zi de filmări în condiţii dificile.

    După o anchetă internă, desfăşurată în martie, directorul general al BBC, Tony Hall, a confirmat faptul că grupul media britanic nu va reînnoi contractul cu Jeremy Clarkson.

    În cel mai recent editorial al său din Sunday Times, Jeremy Clarkson a dezvăluit faptul că medicii l-au anunţat că avea “probabil” cancer cu două zile înainte de acea altercaţie. Jeremy Clarkson spunea că incidentul a avut loc “în cea mai stresantă zi dintr-o carieră de 27 de ani petrecuţi la BBC”. De asemenea, celebrul prezentator a spus: “Alţi oameni, afectaţi de stres, se descurcă mai bine decât am făcut-o eu”.

    Ulterior, Jeremy Clarkson a spus că a primit rezultatele analizelor, iar suspiciunea de cancer a dispărut.

    Emisiunea “Top Gear” va reveni anul viitor pe micile ecrane într-un nou format, iar grupul BBC nu exclude posibilitatea ca acest show TV de succes să fie prezentat de o femeie.

    Jeremy Clarkson a dezvăluit recent că pregăteşte deja un alt show TV. “Mi-am pierdut «copilul de suflet», dar voi crea un altul”, a scris prezentatorul britanic în editorialul său din săptămânalul Sunday Times.

    “Nu ştiu cine va fi celălalt «părinte» şi nici cum va arăta «bebeluşul», dar nu pot să stau pur şi simplu acasă, organizându-mi albumul cu fotografii”, a adăugat Jeremy Clarkson.

    Potrivit bbc.com, este de aşteptat ca show-ul “Top Gear”, unul dintre cele mai apreciate şi populare programe difuzate în Marea Britanie, la televiziunea BBC Two, să continue şi fără Jeremy Clarkson.

    Jeremy Clarkson este celebru pentru remarcile sale explicite şi atitudinea acerbă împotriva conceptului de “corectitudine politică”.

    Anul trecut, Jeremy Clarkson a primit un avertisment final din partea BBC, după ce a fost acuzat că a folosit o expresie rasistă în timp ce filma un episod din emisiunea “Top Gear”. Acel incident a fost cel mai recent dintr-o serie mai lungă de momente controversate – intens comentate şi criticate – în care a fost implicat starul britanic.

    După suspendarea lui Jeremy Clarkson, emisiunea “Top Gear” nu a mai fost difuzată de BBC, în Marea Britanie. La rândul lor, Richard Hammond şi James May, coprezentatori ai “Top Gear”, au refuzat să mai realizeze acest show fără Jeremy Clarkson. Totodată, o serie de show-uri live programate în Marea Britanie şi care se desfăşurau sub brandul “Top Gear” au fost anulate.

    Pe de altă parte, radiodifuzorul public britanic ar putea avea pierderi estimate la 67 de milioane de lire sterline pe an după renunţarea la Jeremy Clarkson, după cum a relatat recent dailymail.co.uk.

    BBC Worldwide, “braţul comercial” al corporaţiei BBC, câştigă o sumă estimată la 50 de milioane de lire sterline pe an din vânzarea drepturilor de difuzare ale show-ului “Top Gear”, la nivel internaţional. Acest show este difuzat în 214 ţări din lume (inclusiv în România, n.r.).

    În plus, BBC Worldwide câştigă milioane de lire sterline din revista Top Gear, care este editată de asemenea în mai multe ţări din lume, dar şi din show-uri live care folosesc brandul “Top Gear” şi care sunt realizate atât în Marea Britanie, cât şi în străinătate. Acestora li se adaugă vânzările de DVD-uri care folosesc de asemenea brandul “Top Gear”.

  • Kremlinul alocă 643 de milioane de euro, în anul 2015, instituţiilor media proruse

    Informaţia a fost dezvăluită de preşedintele Vladimir Putin la un seminar al Frontului Poporului Întregii Rusii, un institut de studii loial Kremlinului.

    “Fondurile destinate susţinerii presei în anul 2014 se ridică la 36 de miliarde de ruble (643 de milioane de euro)”, a spus Putin, citat de agenţia Tass.

    “Din câte ştiu, fondurile destinate susţinerii presei anul acesta sunt la acelaşi nivel. Sunt fonduri consistente. Trebuie să fie foarte clar cum sunt cheltuiţi aceşti bani. Aceste activităţi trebuie să fie cât mai transparente”, a subliniat preşedintele Rusiei.

    Uniunea Europeană şi Statele Unite au atras atenţia de mult timp că Rusia a iniţiat o “campanie pentru dezinformare” în contextul conflictului din estul Ucrainei.

    Prioncipala institruţie media a Kremlinului, Russia Today, are 2.000 de angajaţi şi filiale în 16 ţări, având fluxuri în limbile rusă, engleză, franceză, germană şi spaniolă.

  • John McCain: UE caută cu disperare modalităţi de relaxare a sancţiunilor impuse Rusiei

    “Ele (ţările europene) caută cu disperare mijloace de relaxare a sancţiunilor”, potrivit senatorului republican John McCain.

    În opinia sa, ţările europene nu vor face niciodată front unit cu Statele Unite în domeniul sancţiunilor atât timp cât vor fi dependente de resursele energetice ruseşti.

    Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Europa a fost obligată să adopte sancţiuni economice pe fondul conflictului din Ucraina, dar speră în relansarea cooperării cu Rusia.

    În 2014, Statele Unite, UE şi ţări din Europa de Vest au impus sancţiuni Moscovei pe fondul conflictului din Ucraina. Rusia a ripostat, impunând la rândul ei embargouri asupra unor produse alimentare, în special lactate, carne, fructe şi legume provenind din UE, Canada, Australia şi Norvegia.