BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Proiect de construire a unei insule în stil Dubai în Barcelona. Investiţia de 1,5 miliarde euro cuprinde şi un hotel spaţial de peste 300 de metri înălţime

     Consorţiul american Mobilona a cerut aprobare pentru respectivul proiect, ce prevede o investiţie iniţială de 1,5 miliarde euro, informează dailymail.co.uk.

    Edilul Barcelonei, Xavier Trias, a declarat că Primăria nu are nicio legătură cu proiectul: “Nu avem nevoia sau dorinţa de a ne asuma un asemenea proiect. Suntem un oraş de cultură, cunoaştere, creativitate şi inovaţie, iar proiectul nostru pentru oraş va urma o altă cale. Nu avem intenţia de a transforma Barcelona într-un spectacol”, a declarat acesta pentru The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Yahoo preia serviciul de blogging Tumblr pentru 1,1 miliarde de dolari

     Tumblr, cu sediul central în New York, va continua să găzduiască cele peste 108 milioane de bloguri, iar directorul general fondator al companiei, David Karp, în vârstă de 26 de ani, va răspunde în continuare de site, se arată într-un comunicat al Yahoo!, relatează Bloomberg.

    Mayer mizează că Tumblr va contribui la creşterea atractivităţii Yahoo! pe piaţa publicităţii online, pe care concurează cu Google şi Facebook.

    Preţul care va fi plătit, de aproximativ o cincime din numerarul de 5,4 miliarde de dolari de care dispune Yahoo!, scoate în evidenţă importanţa dată de Mayer planului de relansare a companiei, consideră Zachary Reiss-Davis, analist la Forrester Research.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deloitte lansează a şaptea ediţie Top 500 Europa Centrală

    În următoarele două luni, consultanţii Deloitte vor aduna informaţii de la companii din diverse industrii, bănci şi firme de asigurare de top din 18 ţări, inclusiv România.

    Potrivit clasamentului din 2012, care lua în calcul cifrele pe 2011, România este a cincea ţară din regiune, fiind reprezentată de 37 de companii ale căror veniturile totale s-au apropiat de 39,6 miliarde de euro (cu 5,62% peste cifra din 2010).

    Clasamentul celor mai mari companii din România este dominat de industria energiei şi resurselor (cu 13 companii), urmată de industria bunurilor de consum şi transporturi (11), industria prelucrătoare (7), tehnologie, media şi telecomunicaţii (5) şi industria farmaceutică (1).

    În două clasamente regionale separate ale primelor 50 de bănci, respectiv 50 de firme de asigurări din regiune, România a fost reprezentată de cinci bănci şi cinci firme de asigurare.

    “La momentul lansării, remarcam că peste 86% dintre companiile româneşti din clasament au raportat venituri în creştere; în paralel, veniturile regionale cumulate reveniseră la nivelul anterior crizei, depăşind 707,4 miliarde euro”, reaminteşte Ahmed Hassan, managing partner Deloitte România. “Pe de altă parte, cifrele financiare aferente primului trimestru din 2012 reprezentau semnale pentru încă un an dificil. 2012 a fost un an încărcat de provocări, atât pe plan local, cât şi internaţional. Nu putem specula cu privire la rezultatele din acest an, însă cu siguranţă noul clasament va reflecta dinamica economiei în regiune şi tendinţele la care ne putem aştepta în perioada următoare”, a adăugat acesta.

  • Bill Gates este din nou cel mai bogat om din lume

     Potrivit Bloomberg Billionaires Index, averea lui Bill Gates (57 de ani) a urcat la 72,7 miliarde de dolari, cu 16% mai mult faţă de începutul anului, după ce acţiunile Microsoft au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani.

    Averea lui Carlos Slim (73 de ani), care a devenit cel mai bogat om din lume în anul 2007, a scăzut în acest an cu 3 miliarde de dolari, la 72,1 miliarde de dolari. Acţiunile companiei pe care o controlează, gigantul telecom America Movil, au scăzut cu 14% de la începutul anului, după ce Congresul din Mexic a adoptat o lege care ar putea conduce la divizarea grupului, dominant pe piaţa comunicaţiilor din America Latină.

    Legea ar permite autorităţilor de reglementare să forţeze divizarea companiilor care acumulează o cotă de piaţă de peste 50% sau să le oblige să ofere concurenţilor acces la reţeaua proprie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UE riscă să rămână în noiembrie fără fonduri pentru acţiunile în favoarea angajării tinerilor

     “Poziţia statelor este imposibil de susţinut, deoarece din noiembrie nu vom mai avea 2,5 miliarde de euro pentru a finanţa acţiunile Fondului Social European”, a afirmat eurodeputatul conservator francez, Alain Lamassoure, negociator al Parlamentului European.

    Bugetul european aprobat în februarie de liderii europeni pentru perioada 2014-2020 prevede 960 de miliarde de euro în credite de angajament şi 913 miliarde în credite de plată. O sumă de şase miliarde de euro ar trebui să finanţeze acţiuni în favoarea angajării tinerilor. Dar compromisul la care au ajuns liderii UE ar trebui să fie aprobat şi de Parlamentul European, care îl consideră insuficient.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian spune că stagnarea investitiei în reactoarele 3 si 4 nu este un eşec, ci doar un impas

     “Sunt un susţinător al programului nuclear în România.(…) Nu doresc să evoc acum motivele pentru care investiţia în reactoarele 3 şi 4 nu a mai fost continuată. Nu socotesc un eşec fără ieşire ceea ce s-a întâmplat cu parteneriatul pentru reactoarele 3 şi 4, ci doar un impas din care sper să ieşim”, a declarat miercuri Vosganian la simpozionul NucInfo’ Day, organizat de Agenţia Nuclearǎ şi pentru Deşeuri Radioactive, cu sprijinul MEDIAFAX şi gandul.info.

    Guvernul a semnat în 2008 un parteneriat cu mai multe companii pentru derularea investiţiei în reactoarele nuclearelectrice 3 şi 4 de la Cernavodă, evaluat la acea dată la patru miliarde de euro. În 2006 această investiţie era estimată să ajungă la două miliarde de euro.

    În 2013, când Vosganian a redevenit ministru al Economiei, investiţia este evaluată la 6,5 miliarde de euro. Vosganian a mai fost ministru al Economiei între finele anului 2006 şi 2008.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările şi profitul Petrom au scăzut la trei luni cu 4%, la 5,78 mld. lei, respectiv 1,3 mld. lei

     Petrom notează într-un comunicat că profitul net CCA atribuibil actionarilor excluzând elementele speciale a crescut cu 5%, la 1,32 miliarde lei, şi că EBIT CCA fără elementele speciale, de 1,57 miliarde lei, a scăzut cu 4%, influenţat de campaniile seismice intensive din Marea Neagră.

    Gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătăţească, la 4% la finele perioadei de raportare, iar producţia zilnică a fost stabilă, cu activităţi de explorare intensificate, atât offshore, cât şi onshore.

    Vânzările de gaze au fost mai scăzute faţă de primul treimestru din 2012, din cauza vremii mai călduroase. În schimb, activitatea de energie a avut o contribuţie pozitivă în rezultatele Petrom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Fondurilor Europene: Beneficiarii de fonduri europene vor încasa peste 1,4 miliarde de lei până pe 7 iunie

     “Guvernul României a aprobat astăzi un nou împrumut în valoare de peste 1,4 miliarde de lei, care va permite efectuarea de plăţi către beneficiari, demonstrând încă o dată angajamentul nostru de a ajunge la zi cu plata facturilor. Noul împrumut facilitează în acelaşi timp accelerarea absorbţiei deoarece sumele eligibile plătite beneficiarilor urmează să fie rambursate de Comisia Europeană după transmiterea, în cel mai scurt timp, a documentelor necesare”, a declarat Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat în comunicat.

    Împrumutul aprobat de Guvern va fi utilizat pentru achitarea facturilor restante, dar şi pentru efectuarea de plăţi în termenele prevăzute în contractele de finanţare. Suma alocată va fi folosită pentru efectuare de plăţi către beneficiarii fondurilor contractate prin intermediul a cinci programe: Programul Operaţional Sectorial Mediu, Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional, respectiv Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, informează MFE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Economia subterană, în scădere

    Cu toate acestea, România se situează în continuare pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte ponderea economiei subterane în PIB, estimată la 28% în 2013, la egalitate cu Croaţia, Estonia şi Lituania, state surclasate doar de Bulgaria, cu o pondere de 31%.
    Economia subterană din România a înregistrat o evoluţie mixtă în termeni absoluţi începând cu 2008, în pofida tendinţei evidente de limitare a acestui fenomen înregistrată în ultimii zece ani, potrivit raportului “Economia subterană în Europa”.

    Criza economică globală a dus în 2009 la scăderea economiei  şi la o creştere bruscă a şomajului, pentru ca, în perioada 2010 – 2013, economia subterană să crească uşor în termeni absoluţi ca urmare a măsurilor de austeritate şi a menţinerii percepţiei publice potrivit căreia corupţia nu este pedepsită. Creşterea economiei subterane a fost limitată de dezvoltarea plăţilor electronice. 

    PIB-ul României, exprimat în euro, va reveni în 2013 la valoarea din 2008, în timp ce economia subterană va scădea cu 1,5 miliarde euro în această perioadă, se apreciază în raportul Visa Europe.

    “Sistemele de plăţi electronice ajută în mod clar la reducerea economiei subterane. în prezent, România se situează cu mult în urma mediei UE de 180 de tranzacţii electronice (transferuri bancare, operaţiuni de direct debit şi pe carduri) pe cap de locuitor, cu doar 16 tranzacţii electronice pe an. Reducerea circulaţiei numerarului poate reprezenta un instrument eficient de combatere a economiei subterane.

    Dar pentru a rupe cercul vicios al numerarului este nevoie de eforturi comune ale autorităţilor publice, băncilor şi sistemelor de plăţi, îndreptate către creşterea gradului de bancarizare, extinderea reţelei de acceptare şi crearea unor stimulente pentru susţinerea creşterii utilizării cardurilor”, spune Cătălin Creţu, Director General România, Visa Europe.

    Economia subterană din Europa va atinge în 2013 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, în contextul în care criza economică a determinat multe guverne europene să ia măsuri de combatere a acestui fenomen, în vederea consolidării bugetelor şi stimulării redresării economice. În 2013 se estimează că economia subterană va atinge nivelul de 2.100 miliarde euro, reprezentând 18,5% din activitatea economică din Europa.

    Raportul Economia subterană în Europa, 2013 – Utilizarea sistemelor de plăţi electronice pentru combaterea economiei subterane analizează amploarea economiei subterane în Europa, care variază de la 8-10% din PIB în Elveţia, Austria, Olanda şi Marea Britanie, la aproape 30% din PIB în Bulgaria, România, Croaţia, Lituania şi Estonia. Rapoartele precedente au demonstrat că există o corelaţie strânsă între economia subterană şi ciclul economiei, această temă fiind abordată şi în studiul din 2013.

    Sunt evidenţiate în mod deosebit eforturile guvernelor din statele europene de a găsi noi modalităţi inovatoare pentru diminuarea deficitelor fiscale prin limitarea economiei subterane, nu doar prin majorări de taxe şi impozite sau reduceri de beneficii.
    “În perioadele de declin economic, din cauza şomajului în creştere, veniturilor mai reduse şi temerilor legate de viitor, multe persoane se orientează către activităţi care ţin de economia subterană.

    Dacă înainte de 2009 lupta împotriva economiei subterane dădea rezultate în întreaga Europă, în ultima perioadă, măsurile diverse adoptate în statele din vestul, sudul sau estul Europei au înregistrat grade de succes diferite. Numitorul comun este că în toată Europa economia subterană reprezintă în continuare un fenomen care are la bază plăţile în numerar, fiind favorizat de munca la negru şi de subraportare”, a declarat Steve Perry, Director Comercial, Visa  Europe.

    Munca la negru reprezintă două treimi din economia subterană în Europa, în timp ce o treime din acest fenomen este rezultatul subraportării vânzărilor. Potrivit raportului, măsurile guvernamentale care vizează soluţionarea acestor două aspecte pot genera schimbarea, plăţile electronice evidenţiindu-se pentru eficienţa în combaterea economiei subterane. De exemplu, România a dezvoltat în ultimii ani sistemul de plată a taxelor şi impozitelor locale cu cardul, la POS şi online, ceea ce a condus la creşterea plăţilor de taxe cu cardul cu 34% în termeni anuali.

    O diminuare semnificativă a economiei subterane a fost observată în statele unde măsurile pentru combaterea acestui fenomen au inclus introducerea sau intensificarea utilizării plăţilor electronice. Raportul estimează că utilizarea direcţionată a plăţilor electronice poate ajuta la reducerea economiei subterane din Europa cu 10% (peste 200 miliarde euro), în special dacă măsurile se concentrează asupra subraportării, segment a cărui importanţă a fost subapreciată de majoritatea eforturilor guvernelor.

    Experienţa internaţională sugerează că există o corelaţie clară între amploarea economiei subterane şi numărul de tranzacţii electronice realizate. De exemplu, în statele unde plăţile electronice sunt utilizate pe scară largă, precum Marea Britanie, economia subterană este semnificativ mai redusă comparativ cu ţări precum Bulgaria, unde tranzacţiile electronice nu sunt utilizate frecvent. Sectoarele asociate cu precădere cu economia subterană sunt următoarele: construcţii, retail, producţie, turism şi transporturi. De exemplu, pe segmentul de retail, cumpărăturile online oferă transparenţă şi limitează economia subterană, întrucât reduc posibilitatea subraportării.