BusinessMagazin

Tag: romani

  • Românii trăiesc în apartamente mici, slab iluminate şi cu igrasie. Raportul guvernului despre starea locuinţelor

    Guvernul României a lansat în dezbatere publică proiectul pentru Strategia Naţională a Locuirii. La baza documentului stau studiile realizate cu privire la spaţiile de locuit din România şi principalele probleme locative cu care se confruntă populaţia. Nota de fundamentare a Strategiei Naţionale arată foarte clar că guvernul trebuie să ia măsuri urgente dacă vrea să crească calitatea vieţii propriilor cetăţeni.

    „Din punct de vedere al nivelului sărăciei, România este pe locul 2 în Uniunea Europeană, însă condiţiile de locuire sunt cele mai scăzute din Europa. România este una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populaţiei din lume, cu o scădere a populaţiei preconizată la peste 15% până în 2050. Numărul de locuinţe depăşeşte numărul de familii – aproximativ 8 milioane de locuinţe la 7,2 milioane de familii. Amploarea fenomenului migraţiei din ultimii ani a generat un dezechilibru al cererii şi ofertei, cu suprapopularea unor centre urbane şi o incidenţă ridicată a locuinţelor neocupate în altele. Procentul locuinţelor vacante din România, de 16%, se numără printre cele mai ridicate din lume,” arată documentul elaborat de guvern.

    Strategia Naţională a Locuirii ar veni să găsească măsuri nu doar pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire ci şi pentru creşterea condiţiilor de trai din satele, comune şi oraşele ţării.

    Studiile INS pe care se bazează nota de fundamentare a guvernului relevă un fapt îngrijorător despre spaţiul locativ din ţara noastră. Datele arată că peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale ţării au nevoie de reparaţii urgente. Aceste unităţi, dintre care multe sunt blocuri de locuinţe din perioada socialistă, fac ca multe oraşe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparaţii legate de structură, acoperiş şi încălzire.

    În mediul urban, cele mai multe locuinţe se luptă cu probleme precum lumină insuficientă, igrasie în pereţi, fundaţie sau podele precum şi tocuri de ferestre, pereţi şi podele deteriorate. Situaţia nu este cu mult diferită faţă de cea din mediul rural, chiar dacă aici, cei mai mulţi români încă mai locuiesc în case individuale şi nu în apartamente. Scurgerile prin acoperiş sau pe pereţi sunt o constantă problemă atât în mediul urban cât şi în mediul rural doar că în satele şi comunele noastre, canalizarea şi accesul la sistemul de distribuţie a apei potabile este limitat, un alt factor care depunctează ţara noastră atunci când vorbim de nivelul de trai.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poate România să îşi recupereze oamenii plecaţi la muncă în străinătate? “Este nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • Românii îşi vând pădurile online. Preţul este de trei ori mai mic decât în oricare altă ţară europeană

    Mii de hectare de pădure din România se vând pe site-uri din străinătate, nu doar de la noi. Vânzătorii îi asigură pe posibilii clienţi că vor putea exploata în totalitate pădurea cumpărată. Aproape 100 de hectare din Strunga, judeţul Iaşi, apar pe un site de vânzări online din China, informează TVR

    94 de hectare de pădure din comuna Strunga, judeţul Iaşi, 165.000 de euro. Aşa sună anunţul postat pe cel mai mare site de vânzări online din China. Sătenii spun că pădurea ar fi aparţinut unor boieri şi ar fi fost retrocedată urmaşilor.

    Citiţi mai multe pe www.stiri.tvr.ro

  • Boala care afectează un milion de români, dar 9 din 10 nu ştiu că o au

    Insuficienţa cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate sufi-cientă de sânge spre organe, pentru a susţine funcţionarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficienţă cardiacă, în România, sunt: infarctul miocardic şi alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii şi malformaţiile congenitate cardiace.

    Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficienţă cardiacă (4.7% din populaţie, conform studiilor)

    • 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu insuficienţă cardiacă, la noi în ţară
    • 9 din 10 persoane care suferă de insuficienţă cardiacă, în România, nu ştiu că au acest diagnostic
    • Insuficienţa cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România
    • Supravieţuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficienţă cardiacă este mai mică decât supravieţuirea în multe forme de cancer

    Prevalenţa insuficienţei cardiace în rândul populaţiei României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienţi prezintă insuficienţă cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii şi cu o calitate a vieţii extrem de scăzută, care este influenţată şi de problemele psihologice, de reacţiile adverse la tratament şi de limitările de ordin social.

    Educaţia pacienţilor şi asistenţa psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul naţional de sănătate. O mai bună informare a pacienţilor pentru conştientizarea implicaţiilor medicale şi non-medicale ale bolii ar îmbunătăţi calitatea vieţii acestora.

     

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • De ce foarte puţini români se înscriu la o şcoală profesională, în timp ce Germania 70% dintre absolvenţii de clasa VIII-a aleg această variantă

    Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională; în Germania, procentul e de 70%. În opinia lui Alexandru Blemovici de la Schaeffler, problema lipsei de personal se rezolvă prin orientarea corectă a tinerilor. Sunt mulţi tineri care nu au luat bacalaureatul – numai 50.000 anul acesta – şi se află într-o situaţie în care nu ştiu încotro să se îndrepte, fiindcă nu au alternativă.

    „Unii poate ar fi interesaţi să aibă un job, o meserie. Dar ce şansă au în clipa de faţă? Se pot duce undeva să facă un curs de formare adulţi, care costă, sau merge la unele finanţate din fonduri europene. Mai sunt unele cursuri pe care le fac companiile de la care ar avea certitudinea unui loc de muncă. Dar şi aici sunt multe situaţii nelalocul lor, pentru că ajung să facă un curs de formare pentru o calificare pe care deja o au dacă au absolvit liceul industrial“, a spus Alexandru Blemovici, director general, Schaeffler.

    Cu alte cuvinte, dacă un absolvent de liceu industrial vrea să se angajeze şi să urmeze un curs de operator de maşini controlate de calculator la o companie, de exemplu, ar trebui să primească o diplomă care îi atestă un anumit nivel de cunoştinţe. Însă oficial nu se poate înregistra o diplomă a cuiva care a absolvit un astfel de curs cu nivelul 3, având în vedere că la absolvirea liceului industrial respectiva persoană a primit o diplomă cu o calificare superioară, de nivel 4.

    „În afară de faptul că se organizează cursuri care nu pot fi anunţate oficial, şi tinerii au o problemă, pentru că vin în fabrică, învaţă o meserie pentru care deja au o calificare din liceu fără să fie plătiţi în acea perioadă, în timp ce compania depune un efort foarte mare în pregătirea unor oameni despre care nu se ştie dacă vor putea face faţă. S-a format un cerc vicios, te-ai aştepta ca orice om care nu are un loc de muncă să vină să facă aceste cursuri. Dar nu este aşa de mare interesul“, explică Blemovici. Un grad ridicat de interes vine din partea persoanelor mai în vârstă care îşi dau seama că se plimbă de la un loc de muncă la altul, care văd că nu au un viitor şi vor să vină să înveţe o meserie.

    „În România, 20% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a se îndreaptă spre o şcoală profesională. Spre comparaţie, în Germania 70% se duc spre o şcoală profesională, pentru că au toate variantele deschise: au un anumit statut, învaţă o meserie, au o sursă de venituri, iar a avea o meserie este un lucru acceptat social. Ulterior, dacă simt nevoia, angajaţii se pot înscrie la bacalaureat, pot urma chiar şi o facultate tehnică şi pot ajunge ajunge director de companie pe această rută educaţională profesională“, adaugă Blemovici.

    În schimb, în România există ideea preconcepută că şcoala profesională este pentru copiii cei mai slabi şi chiar iniţiativele private  – cum e şcoala profesională Kronstadt, în care s-au implicat 12 companii – au dificultăţi în a atrage candidaţi. Principalele dificultăţi, mai ales la oraş, sunt generate de mentalitatea părinţilor, care au de ales: „Dau copilul la şcoala profesională să mă fac de râs în faţa tuturor celorlalţi pentru că al meu e mai prost sau îl dau la un liceu? Şi aleg liceul, pentru că, dacă ia sau nu bacul, copilul va primi o diplomă care atestă o pregătire peste nivelul celei obţinute la şcoala profesională“, mai spune Blemovici.

    Şi alţi angajatori susţin este obligatorie implicarea companiilor în educaţia următoarelor generaţii de angajaţi. „Cred că viitorul constă în implicarea companiilor în calificarea şi pregătirea forţei de muncă tinere şi nu numai“, a spus Olga Savaniu, directorul de resurse umane al producătorului de componente pentru industria aeronautică Premium-AEROTEC. Iar directorul de personal din cadrul Continental spune că grupul deja se implică foarte mult în relaţia cu universităţile şi încearcă să îi ajute inclusiv în promovarea lor în licee, pentru a atrage cei mai buni viitori studenţi. „În aceste condiţii sperăm că putem contribui la creşterea numărului şi mai ales a calităţii studenţilor din facultăţile tehnice“, declară Anica Stoica de la Continental.

  • Un român vrea să depună la bancă 5.000 de lei. Câţi bani va avea după un an

    Dobânda medie oferită de bănci cli­enţilor la depozitele noi în lei a coborât în luna iunie la 1,07% şi a atins un nou minim istoric după cel din luna mai, când câştigul mediu anual al deponenţilor a fost marginal mai mare, de 1,09%. Pentru de­po­zitele deschise în moneda euro, băncile le-au oferit clienţilor o dobândă medie de 0,41%.

    Unii analiştii economici sunt de părere că do­bânzile s-ar putea menţine la minimele ac­tuale până la sfârşitul anului, în timp ce alţii an­ticipează continuarea tendinţei de scădere. Însă, dobânzile ar urma să rămână în teritoriul pozitiv.

    Un român vrea să depună la bancă 5.000 de lei. Vedeţi AICI câţi bani va avea după un an

     

  • Românii au dreptul la un nou tip de concediu plătit. Legea intră azi în vigoare

    Concediul de acomodare intră azi în vigoare

    De mâine intră în vigoare legea nr.57/2016 care prevede obligativitatea angajatorilor de a acorda salariaţilor concediul de acomodare, adică un concediu de un an şi indemnizaţie lunară de 1.700 de lei pentru persoanele care adoptă copii mai mari de doi ani

     „Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei,”, se arată în textul legii.

    O persoană care va intra în concediu de acomodare va primi drept indemnizaţie suma de 1700 de RON. Indemnizaţia se calculaează pe baza indicatorul social de referinţă. Pentru 2016 acesta este de 500 de lei.

    “Persoana care adoptă un copil, la cerere, poate beneficia de un concediu de acomodare de maxim un an care include şi o indemnizaţie lunară în cuantum de 3,4 ISR”, potrivit proiectului de lege iniţiat de Guvernul României şi adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional.

    Pentru a beneficia de concediu şi de indemnizaţie, angajaţii trebuie să depună o cerere prealabilă. Solicitarea va trebui însoţită de certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei şi documentul care atestă mutarea copilului la adoptator. În perioada de concediu, salariatului i se vor plăti toate contribuţiile sociale iar timpul petrecut în concediu de acomodare va conta ca stagiu de cotizare, mai spune textul legii. Astfel, concediul de acomodare pentru părinţii care doresc să adopte un copil este similar cu cel de maternitate sau paternitate.

     

  • Românii au dreptul la un nou tip de concediu plătit. Legea intră de mâine în vigoare

    Concediul de acomodare intră de mâine în vigoare

    De mâine intră în vigoare legea nr.57/2016 care prevede obligativitatea angajatorilor de a acorda salariaţilor concediul de acomodare, adică un concediu de un an şi indemnizaţie lunară de 1.700 de lei pentru persoanele care adoptă copii mai mari de doi ani

     „Adoptatorul sau, opţional, oricare dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole, denumit în continuare persoană îndreptăţită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei,”, se arată în textul legii.

    O persoană care va intra în concediu de acomodare va primi drept indemnizaţie suma de 1700 de RON. Indemnizaţia se calculaează pe baza indicatorul social de referinţă. Pentru 2016 acesta este de 500 de lei.

    “Persoana care adoptă un copil, la cerere, poate beneficia de un concediu de acomodare de maxim un an care include şi o indemnizaţie lunară în cuantum de 3,4 ISR”, potrivit proiectului de lege iniţiat de Guvernul României şi adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional.

    Pentru a beneficia de concediu şi de indemnizaţie, angajaţii trebuie să depună o cerere prealabilă. Solicitarea va trebui însoţită de certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredinţare în vederea adopţiei şi documentul care atestă mutarea copilului la adoptator. În perioada de concediu, salariatului i se vor plăti toate contribuţiile sociale iar timpul petrecut în concediu de acomodare va conta ca stagiu de cotizare, mai spune textul legii. Astfel, concediul de acomodare pentru părinţii care doresc să adopte un copil este similar cu cel de maternitate sau paternitate.