BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Un miliardar chinez vrea să investească 10 miliarde de dolari într-un proiect portuar în Ucraina

    Wang va colabora pentru acest proiect cu partenerul ucrainean Kievgidroinvest LLC, a anunţat grupul Interoceanic Canal Investment Management, deţinut de miliardarul chinez.

    Prima fază a proiectului, estimată la trei miliarde de dolari, include construirea unui port în peninsula Crimea din Marea Neagră, reconstrucţia portului Sevastopol şi dezvoltarea unei zone economice care va găzdui companii active în sectorul tehnologic, se arată în comunicatul Interoceanic, citat de Bloomberg.

    A doua fază prevede un aeroport, un terminal de gaz natural lichefiat şi un şantier naval, iar costurile sunt estimate la şapte miliarde de dolari.

    Finanţarea pentru prima fază a proiectului este asigurată şi include fonduri proprii ale lui Wang, împrumuturi bancare şi investiţii ale partenerilor. Construcţia trebuie să înceapă la sfârşitul anului 2014.

    Wang deţine o avere estimată la circa 1,1 miliarde de dolari, potrivit Indicelui Miliardarilor calculat de Bloomberg. Proiectul de investiţii a fost prezentat în timpul unei vizite la beijing a preşedintelui ucarainean, Viktor Ianukovici.

    Un oficial de rang înalt contactat de Reuters a declarat, însă, că nu a auzit de aceste planuri.

    “Pot spune că un astfel de proiect nu a trecut prin ministerul nostru”, a spus oficialul.

    Proiectul portuar de 300 de hectare ar urma să fie localizat la 60 de kilometri nord de Sevastopol, la Marea Neagră.

    Miliardarul chinez a anunţat în iunie că va cheltui 40 de miliarde de dolari pentru construcţia unui canal de 286 kilometri în Nicaragua, care să rivalizeze Canalul Panama. Lucrările ar trebui să înceapă până la sfârşitul anului 2014 şi să fie finalizate în şase ani, a spus el. Wang a afirmat că a atras investiţiile necesare pentru proiect, dar nu a dezvăluit alte detalii.

  • SUA susţin poporul ucrainean, “care îşi vede viitorul în Europa”

    “Suntem alături de poporul ucrainean care-şi vede viitorul în Europa”, a declarat Nuland, în contextul în care Ucraina este scena unei mişcări de contestare fără precedent, în urma refuzului Guvernului de a parafa un acord de asociere cu Uniunea Europeană (UE).

    “Este momentul ca Ucraina să răspundă aspiraţiilor poporului (…) sau să îl dezamăgească”, a adăugat ea, avertizând cu privire la riscurile “haosului şi violenţelor”.

    “Îndemnăm Guvernul ucrainean să asculte vocea poporului său, care vrea să trăiească în libertate”, a continuat ea.

    “Statele Unite vor susţine şi vor coopera cu o Ucraină care este pe această cale”, a insistat ea.

    John Kerry, şeful diplomaţiei americane, şi-a anulat participarea la reuniunea OSCE la nivel de miniştri. Însă, în cursul vizitei pe care a efectuat-o miercuri în Republica Moldova, el şi-a exprimat susţinerea faţă de opoziţia ucraineană, declarând că este necesar ca ucrainenii să aibă “posibilitatea să-şi aleagă viitorul”.

  • Opoziţia din Ucraina a primit susţinerea mai multor ţări occidentale înaintea unei reuniuni OSCE

    Secretarul general al OSCE Lamberto Zannier şi preşedintele în exerciţiu al OSCE – ministrul ucrainean de Externe Leonid Kojara – urmau să susţină discursuri joi dimineaţa în deschiderea reuniunii, prevăzute cu mai mult timp înainte şi menţinute în pofida crizei.

    “OSCE rămâne disponibilă, ca şi mine, personal, să contribuie la consolidarea dialogului între cele două părţi în actuala situaţie”, a declarat Zannier miercuri. El a subliniat importanţa unui “dialog paşnic” şi “respectării drepturilor fundamentale ca libertatea de întrunire, dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea presei”, potrivit OSCE.

    Aproximativ 30 de delegaţii urmează să participe la reuniune, inclusiv ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, şeful diplomaţiei germane Guido Westerwelle şi reprezentanţi ai mai multor state UE.

    John Kerry, şeful diplomaţiei americane, şi-a anulat participarea la reuniunea OSCE. Însă Franţa urmează să fie reprezentată de către Thierry Repentin, ministrul pentru Afaceri Europene.

    Westerwelle s-a alăturat miercuri manifestanţilor care susţin integrarea în UE şi care au primit susţinerea celor trei foşti preşedinţi ucraineni şi secretarului de Stat american.

    Ministrul german s-a întâlnit miercuri seara cu lideri ai opoziţiei, inclusiv cu cei doi fraţi Kliciko, campioni mondiali la box care s-au antrenat în Germania.

    Însoţit de fraţii Kliciko, şeful diplomaţiei germane s-a dus în Piaţa Independenţei, un simbol al “revoluţiei portocalii” prooccidentale din 2004, unde a făcut o baie de mulţime, potrivit unui jurnalist AFP.

    Premierul ucrainean Mikola Azarov a avertizat opoziţia cu privire la o “ecaladare” a mobilizării, provocate de suspendarea, săptămâna trecută, a procesului integrării în UE, în favoarea cooperării cu Rusia.

    Însă cei trei foşti preşedinţi care s-au succedat la conducerea Ucrainei de la proclamarea independenţei în 1991 – Leonid Kravciuk, Leonid Kucima, mentorul politic al actualului şef al statului Viktor Ianukovici, şi Viktor Iuşcenko – şi-au exprimat susţinerea faţă de mişcarea de contestare printr-o scrisoare deschisă, declarându-se “solidari cu acţiunile paşnice ale sutelor de mii de ucraineni”.

  • Premierul ucrainean sugerează o remaniere a Guvernului

    “Guvernul ar trebui să lucreze fără impedimente, ca un mecanism adaptat. Nu am reuşit să facem tot ce ne-am planificat. Cei care au eşuat în a-şi face treaba, care nu se bucură de încrederea poporului şi care au făcut greşeli trebuie să dea socoteală în faţa societăţii şi a legii”, a declarat Azarov, miercuri, în cadrul unei şedinţe guvernamentale.

    “Vom extrage, de asemenea, concluzii cu privire la numiri şi le vom supune preşedintelui spre analiză”, a adăugat el.

    Autorităţile ucrainene au suspendat în mod brusc, la sfârşitul lui noiembrie, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeană, aflat în pregătire de mai multe luni, reorientându-se către Rusia.

    Această schimbare de poziţie a provocat manifestaţii din partea opoziţiei şi o mobilizare fără precedent de la “revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004.

  • SUA nu consideră manifestaţiile de la Kiev drept o “lovitură de stat”

    “Cu certitudine, nu considerăm manifestaţiile paşnice drept o lovitură de stat”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui american Barack Obama, Jay Carney, după ce premierul ucrainean Mikola Azarov a denunţat “o lovitură de stat” în Ucraina.

    “Violenţa autorităţilor împotriva manifestanţilor paşnici, sâmbătă dimineaţa, la Kiev, este inacceptabilă”, a afirmat Carney.

    Referindu-se la cazul jurnaliştilor răniţi în protestele de la Kiev, Carney a subliniat că Statele Unite “îi îndeamnă pe liderii ucraineni să respecte (drepturile la) libertatea de exprimare şi de reuniune”.

    Aceste drepturi “sunt fundamentale pentru o democraţie sănătoasă şi pentru respectarea valorilor universale, de care depinde parteneriatul Statelor Unite cu Ucraina”, a adăugat Carney.

    Anterior, Azarov a declarat că manifestaţiile din Ucraina în favoarea integrării europene se asemănă cu o “lovitură de stat”.

    “Ceea ce se întâmplă prezintă semnele unei lovituri de stat. Este ceva foarte grav. Noi avem răbdare, dar nu vrem ca partenerii noştri să creadă că totul le este permis”, a spus Azarov.

    Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici a renunţat, săptămâna trecută, la negocierile Ucrainei în vederea semnării acordului de asociere cu UE. Această decizie a dus la organizarea unor manifestaţii proeuropene în mai multe oraşe din Ucraina. Ulterior, forţele de ordine au intervenit în Piaţa Independenţei din Kiev, unde aproximativ 1.000 de manifestanţi rămăseseră în urma protestelor de vineri.

  • Protestele continuă la Kiev: Mii de persoane manifestează în faţa Parlamentului. Nouă persoane suspectate de tentative de asalt al preşedinţiei, arestate

    Suspecţii, susţinători ai opoziţiei, sunt acuzaţi că au încercat duminică să ia cu asalt administraţia preşedintelui ucrainean şi au opus rezistenţă forţelor de ordine, informează Ministerul ucrainean pe pagina oficială de Facebook, relatează RIA Novosti în pagina electronică.

    După două zile de la o manifestaţie considerată fără precedent de la “revoluţia portocalie” din 2004, peste 1.000 de persoane au petrecut noaptea în Piaţa Independenţei, reclamând o apropiere de UE şi plecare celor de la putere.

    Cele mai multe dintre ele, cărora li s-au alăturat mii de manifestanţi, s-au adunat marţi dimineaţa în jurul sediului Parlamentului, unde se aflau sute de reprezentanţi ai forţelor de ordine.

    Unii se îndreptau, de asemenea, către sediul Guvernului, cu scopul de a bloca accesul, aşa cum au procedat luni.

    Numeroşi manifestanţi purtau veste de culoarea roşie cu însemne ale partidului de opoziţie Udar al fostului campion mondial la box Vitali Kliciko.

    Într-un gest de conciliere faţă de opoziţie, preşedintele Parlamentului Volodimir Rîbak, un apropiat al preşedintelui Viktor Ianukovici, a anunţat că va introduce pe ordinea de zi de marţi problema unui vot de încredere în Guvern, aşa cum solicită opoziţia.

    Aproximativ 100.000 de manifestanţi s-au reunit duminică la Kiev, iar alte zeci de mii în alte oraşe din ţară, pentru a protesta faţă de decizia lui Ianukovici de a nu semna un acord de asociere cu UE.

    Este vorba despre o mobilizare fără precedent de la “revoluţia portocalie” din 2004, care a îndepărtat regimul aflat la putere la vremea respectivă şi a adus la conducere prooccidentali.

    Confruntări cu poliţia, duminică, s-au soldat cu numeroşi răniţi, inclusiv aproximativ 50 de jurnalişti şi aproximativ 100 de poliţişti.

    “Ceea ce se întâmplă prezintă toate semnele unei lovituri de stat”, a denunţat luni premierul Mikola Azarov.

    Preşedintele rus Vladimir Putin, care a jucat un rol decisiv în decizia Kievului de a nu a semna un acord cu UE, a denunţat luni manifestaţii în Ucraina “pregătite din exterior” şi care “seamănă mai degrabă unui progrom decât unei revoluţii”.

    Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a renunţat săptămâna trecută la negocierile Ucrainei în vederea semnării unui acord de asociere cu UE. Această decizie a condus la organizarea unor manifestaţii proeuropene în mai multe oraşe din Ucraina.

    Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat luni că Guvernul deţine informaţii cu privire la un plan al manifestanţilor de a lua cu asalt sediul Parlamentului. Premierul a adăugat că poliţia a primit ordinul de a nu utiliza forţa împotriva manifestanţilor paşnici.

  • Cine este noul preşedinte al Ursus Breweries

    Tikhonov şi-a început mandatul ca managind director al SABMiller în martie 2012. Cât timp a fost în această funcţie, Tikhonov a contribuit la consolidarea poziţiei pe piaţă a companiei şi a dezvoltat portofoliul de produse.
     
    Noul preşedinte al Ursus şi-a început cariera în Mars în 1993, având o serie de roluri comerciale şi de management general în Federaţia Rusă şi în Comunitatea Statelor Independente – CSI (Ucraina, Belarus şi Kazahstan).

    El s-a alăturat companiei SABMiller în 2001 pe postul de director de vânzări pentru Federaţia Rusă. În această poziţie, a dezvoltat cu succes o organizaţie comercială puternic orientată spre promovarea unui portofoliu de mărci premium, pentru care a implementat reţele de distribuţie pe mai multe canale şi în mai multe regiuni, la nivel naţional.

    În 2006 a fost promovat ca director de dezvoltare strategică pentru Rusia, unde a coordonat un amplu proces de planificare strategică, destinat să consolideze poziţia companiei în Rusia şi ţări din CSI. Ulterior, a preluat poziţia de director general CSI, dezvoltând operaţiuni de export cu o serie de ţări din Comunitatea Statelor Independente, între 2007 şi 2008. Numit director general pentru filiala din Ucraina în 2008, Igor Tikhonov a pus bazele companiei împreună cu o echipă de management multi-funcţională şi a relansat portofoliul de branduri locale de bere printr-un plan de afaceri de succes.

    În luna martie 2012, după crearea alianţei SABMiller-Efes, Tikhonov a preluat poziţia de director general în Slovacia.

    Igor vorbeşte limba engleză şi rusă şi are o diplomă în inginerie aeronautică, obţinută la Universitatea din Moscova. 
     

  • Europenii nu au reuşit să convingă Ucraina să semneze acordul de asociere: “Ianukovici este pe punctul de a-şi pune ţara într-o situaţie de vulnerabilitate extremă”

     “Până în prezent, poziţiile nu s-au schimbat”, a adăugat ea la finalul unei cine între şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state UE şi ai celor şase foste republici sovietice membre ale Parteneriatului oriental.

    “Situaţia nu s-a schimbat fundamental” într-o săptămână “şi sunt puţine şanse” ca acordul să fie semnat vineri, a confirmat o sursă diplomatică.

    “Statele membre au ascultat din nou argumentele preşedintelui ucrainean. Din nefericire, el nu vorbeşte de acord, sau de semnare, ci de problemele economice ale Ucrainei, a explicat Grybauskaite, care asigură preşedinţia semestrială a UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina a luat o pauză în negocierile cu UE, comentează presa rusă

    “Acordul de Asociere între Ucraina şi UE nu se va semna pe 28 noiembrie şi nu este o mare dramă”, anunţă un cunoscut jurnalist rus, Vladislav Vdovin, într-un editorial publicat în pagina online a cotidianului Izvestia. El argumentează că, “în primul rând, documentul poate fi semnat peste un an sau doi”, iar “Europa este răbdătoare, aşteaptă”, şi că, “în al doilea rând, asocierea nu reprezintă neapărat un pas decisiv în vederea aderării la UE, aşa cum li s-a părut unora”.

    “Prin urmare, Ucraina are de ales între Est şi Vest, între Rusia şi continuarea politicii neutre «multivectoriale» din ultimii 22 de ani”, a adăugat el.

    În ediţia online a Rosiiskaia Gazeta, directorul Centrului pentru Studii Politice Aplicate “Penta”, Vladimir Fesenko, a precizat că semnarea acordului cu UE face parte dintr-un ansamblu de “negocieri” care în prezent se desfăşoară la “nivel strategic”. În acest context, preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a ales un “plan B”, propunând o trilaterală, şi a luat un “time-out”, după care va acţiona “la voia întâmplării”.

    Astfel, Ucraina a revenit “la strategia dovedită de a contrabalansa şi stinge pasiunea”, a continuat el, subliniind că UE se va “irita”, va lua o “pauză”, însă “oricum va relua” negocierile.

    Decizia Ucrainei de a renunţa la pregătirea acordului de asociere cu UE a fost analizată critic de publicaţia electronică Utro.ru.

    “Decizia părţii ucrainene pare a nu fi spontană”, afirmă publicaţia rusă, care susţine că, pentru Ianukovici, alegerile prezidenţiale ucrainene din 2015 sunt “mult mai importante” decât UE sau Uniunea Vamală.

    Potrivit Utro.ru, preşedintele ucrainean s-a asigurat atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere economic. Din punct de vedere politic, el a ales să se apropie pe termen scurt de Rusia şi să o menţină în arest pe fostul premier Iulia Timoşenko, pe care o consideră “cel mai periculos adversar”. Din punct de vedere economic, preşedintele ucrainean nu a văzut alte alternative pentru securitatea energetică a ţării sale şi a ştiut că Rusia nu i-ar fi iertat apropierea de UE, căreia i-ar fi răspuns cu măsuri economice.

    “Kievul va oscila între Moscova şi Bruxelles cel puţin până la alegerile prezidenţiale din 2015”, oferă un pronostic Utro.ru.

    Un politolog ucrainean, Rostislav Işenko, subliniază că această decizie a salvat Ucraina de la un colaps economic.

    “Semnarea Acordului de Asociere ar fi însemnat ca Ucraina să intre în faliment încă din martie-aprilie. În prezent, Ucraina are o şansă”, a declarat el pentru postul de radio Vocea Rusiei.

    “Ucraina nu face paşi decisivi”, notează site-ul de ştiri Newsru.com, care subliniază “slăbiciunea instituţională” a conducerii de la Kiev şi faptul că Ucraina a ales “să stea pe două scaune”.

    “Toate problemele au trebuit rezolvate în procesul de negocieri, ci nu în ajunul semnării acordului”, precizează pentru Newsru.com Igor Burakovski, directorul Institutului pentru Cercetări Economice şi Consultare Politică din Kiev. “Conducerea îşi asumă o responsabilitate politică mare”, a adăugat expertul.

    De asemenea, Vladimir Cijov, delegatul rus permanent la UE, apreciază că Ucraina va trebui la un moment dat să aleagă între cele două pieţe economice.

    “Perioada şederii confortabile pe două scaune se va încheia”, a declarat diplomatul rus, potrivit Newsru.com.

    Anterior, vicepremierul ucrainean Iurii Boiko a declarat pentru Interfax că Ucraina nu a primit semnale din partea UE în privinţa compensării pierderilor economice în cazul semnării unui acord de asociere.

    “În ultimele patru luni, volumul producţiei industriale a scăzut în ţară, iar, potrivit analizei, acest fenomen a fost cauzat de diminuarea schimburilor comerciale cu ţările CSI (…). Noi nu am primit semnale clare din partea partenerilor noştri europeni că aceste pierderi (…) vor fi compensate. Ţara nu îşi mai poate permite aşa ceva”, a precizat vicepremierul ucrainean, adăugând că nu aşteaptă bani de la UE, ci deschiderea pieţei pentru produsele sale.

     

  • Raiffeisen negociază vânzarea diviziei din Ucraina

    “Testăm permanent piaţa şi, normal, derulăm şi negocieri, însă vom decide la momentul potrivit. (…) Bineînţeles, unele pieţe sunt sub o supraveghere specială”, a declarat Sevelda jurnaliştilor austrieci în timpul unui eveniment organizat la Bucureşti.

    Raiffeisen primeşte “tot timpul” întrebări din partea investitorilor interesţi de achiziţia subsidiarei ucrainene Aval, a adăugat Sevelda, citat de Reuters. Publicaţia americană Forbes a scris recent că există doi posibili cumpărători pentru preluarea Aval, care anul trecut a obţinut un profit de 33 de milioane de euro. Raiffeisen a cumpărat banca în 2005, pentru 1,05 miliarde de dolari. Investitorii se tem că Ucraina s-ar putea confrunta cu un război economic cu Rusia, din cauza planurilor guvernului de la Kiev de a semna un acord de liber schimb cu UE. Erste Bank s-a retras deja din Ucraina, iar Bank Austria analizează vânzarea diviziei Ukrsotsbank, cumpărată în 2008.

    Raiffeisen intenţionează să-şi menţină prezenţa pe pieţe cu oportunităţi de creştere, precum Polonia, Rusia şi România, a spus Sevelda, citat de Reuters. Vânzarea Aval ar ajuta Raiffeisen să restituie un ajutor de stat de 1,75 miliarde de euro până în 2017, pentru care va derula probabil şi o majorare de capital.

    Raiffeisen Bank România, condusă de Steven van Groningen, a obţinut în primul semestru un profit net de 60 milioane euro, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce valoarea activelor a scăzut cu 1% faţă de iunie 2012, la 5,59 miliarde euro.