BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Economia Rusiei s-a contractat cu 2,4% în primele patru luni

    În luna martie, economia Rusiei a înregistrat o scădere de 2,7% comparativ cu intervalul similar din 2014.

    Evoluţia negativă a economiei ruse este provocată de scăderea producţiei în industria prelucrătoare, minerit, construcţii, precum şi a vânzărilor de retail, pe fondul declinului veniturilor populaţiei. Totodată, investiţiile sunt în declin, ca şi exporturile de petrol şi gaze.

    Datele contrastează cu remarcile pozitive făcute recent de oficiali guvernamentali ruşi, care au susţinut că economia a depăşit cea mai dificilă perioadă.

    Ministerul Economiei anticipează că PIB-ul Rusiei se va contracta în acest an cu 2,8%, dar va reveni la o creştere de cel puţin 2,3% în perioada 2016-2018.

  • Rogozin: Rusia trebuie să redevină o putere industrială majoră

    Vorbind la un forum economic anual din regiunea Vladimir, Rogozin a spus că înainte de a crea obiective grandioase de promovare a produselor ruseşti în străinătate este nevoie ca producătorii să recâştige piaţa internă, relatează Sputnik.

    “În Rusia trebuie să aibă loc o Reconquista industrială, bazată pe principiul unui egoism naţional rezonabil în rândul industriaşilor noştri, care trebuie să recucerească piaţa internă”, a spus vicepremierul.

    Rogozin a explicat că sinonimul rusesc pentru fraza “substituirea importurilor” este industrializarea, ca strategie pentru tranziţia ţării, în special în cazul sectoarelor economice majore, către o strategie a suveranităţii naţionale.

    Rogozin a notat că, în ultimii 20 de ani, Rusia s-a deschis producătorilor străini şi pierdut mare parte a pieţei interne, chiar şi în domenii în care modelele ruseşti erau competitive. El a dat ca exemplu industria aeronautică, unde peste 80% din cursele pe distanţe lungi sunt efectuate de avioane Airubs şi Boeing.

    “Avioanele ruseşti deţin o cotă de piaţă de 37% pe traseele regionale. Restul este asigurat de avioane străine. Acum trebuie să recâştigăm totul”, a spus oficialul rus.

    Comentând despre conflictul din Ucraina şi impactul avut asupra aprovizionării cu componente ucrainene pentru sectorul apărării, Rogozin a notat că în perioada de vârf a crizei Rusia a conceput un plan de înlocuire a produselor industriale ucrainene.

    Rogozin a arătat că 70% din componentele militare din Ucraina au fost deja înlocuite, de la componente pentru rachete la cele pentru avioane de luptă, elicoptere şi nave.

    Oficialul a explicat că Rusia intenţionează ca până în 2018 să înlocuiască motoarele ucrainene cu turbine pe gaz pentru nave cu unele fabricate local, modele urmând să fie noi, nu doar reluarea celor din era sovietică.

    În privinţa participării străine în economia civilă, Rogozin a spus că nu este împotriva implicări producătorilor străini pe piaţa rusească, dar a notat că aceştia trebuie făcuţi să producă mai mult în Rusia, în schimbului accesului la piaţă, iar astfel vor deveni mai competenţi şi producătorii autohtoni.

    Rogozin a mai spus că sancţiunile au blocat accesul pe piaţă a circa 640 de produse şi componente occidentale şi a explicat că 70% dintre acestea vor fi produse în Rusia, până în 2018.

    Vicepremierul a adăugat că reindustrializarea va permite Rusiei să reducă dependenţa de vânzarea resurselor naturale, el notând că Rusia poate exista numai ca putere industrială, neavând altă alternativă.

  • Moscova confirmă că a trimis lista neagră partenerilor săi din UE şi îi acuză de show politic

    “Am dori să ne abţinem de la comentarii cu privire la numele persoanelor cărora le-a fost interzisă intrarea în Federaţia rusă, deşi (numele lor) au apărut în unele publicaţii”, a declarat oficialul – al cărui nume nu este precizat de către agenţia rusă de stat – pentru presă. “În acelaşi timp, confirmăm că liste similare au fost înmânate partenerilor europeni”, a adăugat el.

    Moscova le-a recomandat de mult emisarilor statelor care au impus sancţiuni Federaţiei ruse să se adreseze birourilor consulare ruseşti înainte de vizite, pentru a afla dacă au interdicţia de a intra în ţară, a declarat el.

    “Însă partenerii noştri au preferat să nu facă acest lucru şi au solicitat să fie notificaţi pe canale diplomatice”, a precizat oficialul. “În această idee le-au fost trimisele listele”, a adăugat el.

    Listele “au fost înmânate partenerilor noştri europeni ca un gest de încredere, iar publicarea lor poate apăsa conştiinţa părţilor corespondente”, a apreciat el.

    “Doar un lucru rămâne neclar: au dorit colegii noştri europeni aceste liste pentru a minimaliza inconvenientele «persoanelor interzise» sau să pună în scenă alt show politic?”, a adăugat el.

    Restricţionarea accesului în Rusia a fost introdusă excepţional, ca o “etapă reciprocă” faţă de acţiunile UE, a afirmat oficialul citat de Tass.

    “Un răspuns către unele sate europene care cer să se explice de ce aceste nume au fost puse pe liste de persoane cărora li s-a interzis să intre în Rusia este destul de simplu – acest lucru s-a făcut ca un răspuns la o campanie de sancţiuni impuse Rusiei de către unele ţări din Uniunea Europeană conduse de către Germania”, a declarat oficialul rus comentând informaţii de presă potrivit cărora capitale europene au cerut explicaţii de la Moscova cu privire la personalităţile de pe lista neagră.

    Statele Unite au acţionat mai adecvat decât statele UE faţă de situaţia listelor negre reciproce, a mai declarat el.

    Nume ale unor “cetăţeni americani au fost introduse, de asemenea, puse la index, dar este necesar să se menţioneze că în acest caz partenerii noştri americani acţionează mai constructiv decât cei europeni”, a subliniat oficialul de rang înalt de la Ministerul rus de Externe.

    Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a prezentat lista cu 89 de persoane cărora li s-a interzis să intre în Rusia, pe care spune că a primit-o din partea unui prieten rus şi pe care figurează şi cinci români, respectiv Chifu, Eugen Tomac, Gheorghe Haţegan, Adrian Cioroianu şi Liviu Chondon.

    Lista este datată 26 mai.

    Pe listă mai apar, printre alţii, liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, fostul preşedinte al Parlamentului European Jerzy Buzek, vicepremierul britanic Nick Clegg, fostul director MI6 John Sawers, fostul comisar european pentru extindere Stefan Fule şi fostul ministru ceh de Externe Karl Schwarzenberg.

    Totodată, lista cuprinde europarlamentari şi lideri politici din Germania, Spania, Suedia, Olanda, Letonia, Danemarca, Lituania, Polonia, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Cehia, Estonia, Franţa, Grecia şi Finlanda.

  • Kucima avertizează: Rusia vrea să dezmembreze Ucraina prin federalizare

    “Atunci când Moscova cere ca Ucraina să fie transformată într-o federaţie este destul de evident că nu urmăreşte buna stare şi interesul poporului nostru, ci construirea unei fundaţii care să ducă la dezintegrarea Ucrainei, la transformarea ei într-un stat neputincios, amorf“, scrie Kucima în noua ediţie a cărţii “Ucraina nu e Rusia”, din care ziarul Golos Ucrainîi a publicat fragmente vineri, relatează agenţia Interfax Ucraina în pagina electronică.

    “Federalizarea Ucrainei este primul pas către implementarea acestui scenariu”, avertizează el.

    Fostul preşedinte se declară convins că identitatea naţională este piatra de temelie a supravieţuirii oricărei ţări, inclusiv a Ucrainei, care şi-a redobândit independenţa după ce a făcut parte din imperiu timp de peste 300 de ani.

    “Este necesar să formăm şi să consolidăm naţiunea civilă ucraineană. Toţi cetăţenii noştri, la Lugansk sau Liov, este necesar să se considere ucraineni, iar apoi se pot autointitula «zapadeni», «doneţeni», «europeni», «albi», «tereştri» şi chiar elfi. Sarcina noastră este să salvăm şi să construim o Ucraină unită posperă. Din acest motiv, federalizarea nu este pentru noi”, afirmă Kucima.

  • Premierul Moldovei: Opţiunea noastră europeană nu este împotriva Rusiei

    “Alegerea vectorului european nu este o alegere contra Rusiei. Spaţiile economice sunt compatibile, iar colaborarea în acest sens este benefică pentru ambele state”, a declarat Gaburici.

    El i-a mulţumit omologului său rus pentru “paşii făcuţi pentru reluarea exporturilor de produse agricole pentru unele companii din Republica Moldova”.

    Guvernul nu a oferit detalii, dar, în cursul săptămânii, agenţiile de presă ruse au citat oficiali din cadrul Rospotrebnadzor care au afirmat că Moscova ar putea relua importul de conserve de legume şi fructe de la câteva companii moldoveneşti după aproape un an de suspendare.

    La rândul său, Medvedev a transmis disponibilitatea ţării sale de a continua redeschiderea pieţei ruse pentru produsele moldoveneşti. “Dialogul dintre ţările noastre trebuie să continue într-o manieră constructivă”, a declarat premierul rus, potrivit PRO TV Chişinău.

    Cei doi oficiali au convenit, de asemenea, asupra reluării activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. “Aceasta este cea mai potrivită platformă pentru abordarea constructivă şi pragmatică a tuturor subiectelor de pe agenda bilaterală”, a declarat Gaburici.

    Alte subiecte au vizat aspectele colaborării în domeniul energetic şi social.

  • Premierul Moldovei: Opţiunea noastră europeană nu este împotriva Rusiei

    “Alegerea vectorului european nu este o alegere contra Rusiei. Spaţiile economice sunt compatibile, iar colaborarea în acest sens este benefică pentru ambele state”, a declarat Gaburici.

    El i-a mulţumit omologului său rus pentru “paşii făcuţi pentru reluarea exporturilor de produse agricole pentru unele companii din Republica Moldova”.

    Guvernul nu a oferit detalii, dar, în cursul săptămânii, agenţiile de presă ruse au citat oficiali din cadrul Rospotrebnadzor care au afirmat că Moscova ar putea relua importul de conserve de legume şi fructe de la câteva companii moldoveneşti după aproape un an de suspendare.

    La rândul său, Medvedev a transmis disponibilitatea ţării sale de a continua redeschiderea pieţei ruse pentru produsele moldoveneşti. “Dialogul dintre ţările noastre trebuie să continue într-o manieră constructivă”, a declarat premierul rus, potrivit PRO TV Chişinău.

    Cei doi oficiali au convenit, de asemenea, asupra reluării activităţii Comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. “Aceasta este cea mai potrivită platformă pentru abordarea constructivă şi pragmatică a tuturor subiectelor de pe agenda bilaterală”, a declarat Gaburici.

    Alte subiecte au vizat aspectele colaborării în domeniul energetic şi social.

  • Miliardarul care la 26 de ani era arestat, iar la 35 a ajuns guvernator al unei provincii din Rusia

    În timpul copilăriei, Roman Abramovich a crescut alături de unchiul său, fiind orfan de ambii părinţi.

    Până la vârsta de 21 de ani, Abramovich intrase pe piaţa neagră folosind banii primiţi de la părinţii soţiei sale. Companiile sale au devenit în cele din urmă legale la începutul anilor ’90; până atunci, omul de afaceri pornise şi lichidase deja peste 20 de firme.

    La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzaţia că ar fi furat bunuri ale statului. Nouă ani mai târziu, el avea să devină guvernator al provinciei Chukotka.

    El susţine şi în ziua de azi că a fost nevinovat în respectivul caz: “Au fost probleme cu sistemul bancar. Banii pierduţi de rafinărie au fost ulterior descoperiţi iar eu am fost eliberat”, spune miliardarul rus.

    Luxul şi opulenţa sunt cele mai bune cuvinte pentru a caracteriza viaţa miliardarului rus Roman Abramovich. Petrecerile pe care le organizează sunt deja legendare, precum cele de Revelion din insula St. Barts.

  • Un anchetator rus a fost reţinut în timp ce primea un milion de dolari mită

    “Suspectul a fost reţinut şi în curând va fi luată o decizie privind măsura restrictivă care va fi dispusă împotriva sa”, a declarat Ivanova, adăugând că departamentul din Moscova a fost implicat direct în depistarea infracţiunii.

    Potrivit unei surse citate de Tass, un oficial de la departamentul de anchetă din estul Moscovei a cerut mită de la reprezentantul unei bănci din oraş, pentru a-i garanta că nu vor fi efectuate percheziţii acolo şi nu vor fi aduşi suspecţi în faţa justiţiei.

    “Anchetatorul a încercat să ia mita prin intermediul unui avocat al conducerii băncii şi a fost prins în flagrant în biroul său”, a precizat sursa citată.

    Suspectul a decis să facă abuz de puterea sa, în timp ce investiga un caz penal în perioada 19 martie-25 mai, pentru a primi o sumă importantă de bani sub formă de mită în schimbul renunţării la procedurile legale, conform anchetatorilor.

  • EXERCIŢII MILITARE de amploare în Rusia: Participă 12.000 de militari şi 250 de avioane de vânătoare

    Exerciţiile se vor desfăşura în districtele militare din vestul, centrul şi sudul Rusiei, precum şi la poligoane militare din Siberia.

    Cele 250 de avioane militare vor încerca să atace ţinte din Aşuluk şi Kapustin Iar, unde au fost montate dispozitive antiaeriene de ultimă generaţie.

    Exerciţiile se desfăşoară în contextul tensiunilor dintre Rusia şi NATO din cauza crizei din Ucraina.

    În paralel, aproximativ 4.000 de militari şi 100 de avioane de vânătoare din Statele Unite şi din opt ţări europene au iniţiat, luni, exerciţii în zona arctică. Manevrele militare se desfăşoară în nordul Norvegiei, în Suedia şi Finlanda.

     

  • Cameron şi Putin au discutat la telefon despre conflictul din Siria şi situaţia din estul Ucrainei

    Cei doi lideri au convenit asupra necesităţii unei reuniuni între reprezentanţi de securitate ai Marii Britanii şi Rusiei, cu scopul de a favoriza reluarea negocierilor privind soluţionarea paşnică a conflictului din Siria.

    Premierul britanic i-a semnalat liderului de la Kremlin că, în opinia sa, preşedintele sirian Bashar al-Assad nu ar trebui să participe la soluţionarea conflictului din Siria.

    Evocând situaţia din estul Ucrainei, David Cameron a subliniat existenţa unor divergenţe serioase între Londra şi Moscova şi necesitatea implementării Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.