BusinessMagazin

Tag: energie

  • OTP Bank Romania ia un credit de 10 mil. euro de la BERD pentru finantarea sectorului energetic

    Creditul face parte din Facilitatea pentru Eficienta Energetica,
    un program comun de finantare al Comisiei Europene si al BERD
    pentru Romania, si va finanta investitiile de eficienta energetica
    derulate de catre companiile romanesti cu imprumuturi pe termen
    lung, in valoare de pana la 2,5 milioane euro fiecare. Proiectul va
    permite sectorului industrial privat sa isi maximizeze economia de
    energie si sa isi imbunatateasca competitivitatea.

    Fondurile BERD vor fi completate de o componenta nerambursabila
    oferita de Uniunea Europeana pentru finantarea unui program de
    asistenta tehnica, precum si pentru acordarea unor stimulente
    directionate catre sub-debitori pentru promovarea investitiilor in
    sectorul energiei durabile.

    “Proiectul va avea un impact pozitiv asupra eforturilor
    intreprinse in Romania pentru atenuarea schimbarilor climatice,
    oferind sectorului industrial local acces la finantare pe termen
    lung si incurajand investitii de energie durabila in cadrul
    companiilor private, ajutandu-le sa devina mai competitive si sa
    atenueze impactul cresterii pretului la energie”, considera Claudia
    Pendred, director al BERD pentru Romania.

    “Vedem un imens potential de afaceri in sectorul energetic si de
    eficienta energetica din Romania si consideram ca acesta va fi unul
    dintre factorii care vor ajuta Romania sa iasa din criza si sa
    contribuie la cresterea stabila pe termen lung”, a declarat Laszlo
    Diosi, CEO al OTP Bank Romania.

    BERD, detinuta de 61 de tari si doua institutii
    interguvernamentale, sprijina dezvoltarea economiilor de piata si a
    democratiei in tarile din Europa Centrala pana in Asia Centrala. De
    la inceputul activitatii sale in Romania, BERD a investit peste 4,8
    miliarde euro in diferite sectoare ale economiei si a mobilizat
    investitii suplimentare de peste 9 miliarde de euro.

    OTP Bank Romania este subsidiara a OTP Bank, cel mai mare grup
    bancar independent din Europa Centrala si de Est. OTP Bank ofera
    servicii universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia,
    Bulgaria, Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12
    milioane de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de
    aproape 1.500 de unitati, prin intermediul reţelei de ATM-uri si
    prin sistemul de canale electronice.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • BEI finanteaza cu 200 mil. euro proiectul eolian al CEZ din Dobrogea

    Imprumutul se bazeaza pe cooperarea foarte buna a BEI cu grupul
    ceh CEZ, proprietarul fermei, prin intermediul caruia banca
    finanteaza proiecte in domeniul generarii si al distributiei de
    energie cu credite de peste 500 de milioane de euro, precizeaza
    banca.

    “Dupa ce va fi data in exploatare, aceasta ferma va permite
    Romaniei sa reduca emisiile poluante si emisiile de gaze cu efect
    de sera si sa atinga obiectivele nationale privind generarea de
    electricitate din surse regenerabile, contribuind la diversificarea
    aprovizionarii cu energie”, afirma vicepresedintele BEI, Matthias
    Kollatz Ahnen, responsabil pentru imprumuturile din Romania.

    Ferma eoliana va cuprinde 139 de turbine si va avea o capacitate
    totala instalata de 347,5 MW. Dupa ce va fi dat in exploatare,
    proiectul va contribui la atingerea obiectivelor Romaniei in
    privinta consumului de energie din surse regenerabile de energie
    pana in 2020, precum si la realizarea cotei obligatorii de
    certificate verzi. CEZ va pune in aplicare proiectul prin filialele
    sale din Romania pe care le detine in intregime – Tomis Team SRL si
    MW Team Invest SRL.

    Investitia totala a CEZ in ferma eoliana din Dobrogea este estimata
    la 1,1 miliarde de euro, vizand proiectul de la Fantanele si cel
    invecinat, de la Cogealac, cu 101 turbine. Capacitatea totala a
    proiectului va fi de 600 MW, mai mult decat dublul celei mai mari
    ferme eoliene din Europa, Whitelee din Scotia.

    In 2010, banca a acordat pana in prezent imprumuturi de 1,3
    miliarde de euro pentru proiecte privind eficienta energetica.

  • OMV: profit peste 2 mld. euro, plan de reducere a costurilor, focus pe Turcia

    Veniturile au crescut in acelasi interval cu 27%, la 16,69
    miliarde de euro. Conform lui Ruttenstorfer, in ciuda deprecierii la bursa a
    actiunilor companiei, care au scazut cu circa 9% de la inceputul
    anului, OMV “este in grafic si merge bine”.

    Ruttenstorfer a anuntat ca va decide in prima jumatate a anului
    viitor in privinta planurilor de refinantare a OMV pe termen lung, dupa achizitia in
    valoare de un miliard de euro a Petrol Ofisi, cel mai mare operator
    de benzinarii din Turcia, cu 2.500 de statii de benzina si o cota
    de piata de aproape 30%. “Depinde de pietele de capital.
    Obligatiuni, vanzare de actiuni, vom decide asupra metodei”, a spus
    el.

    OMV s-a luptat indelung sa devina proprietarul Petrol Ofisi – o
    perla a coroanei pentru compania austriaca, esentiala in planul OMV
    de a se extinde in Turcia, o piata rentabila, unde economia a
    crescut cu nu mai putin de 5,5% in trimestrul al treilea. Initial,
    OMV avea 42% din actiuni, iar in octombrie a convins grupul Dogan,
    actionarul majoritar, sa-i cedeze cota sa de 54% din Petrol Ofisi,
    contra unui miliard de euro, determinandu-i pe analisti sa se
    intrebe din ce surse va acoperi acest cost.

    Costul preluarii Petrol Ofisi va fi contrabalansat, de asemenea, de
    reduceri de costuri cu pana la 200 de milioane
    de euro pana in 2012, care se vor adauga celor 300 de milioane care
    ar trebui economisite in acest an. Cheltuielile de capital vor
    ajunge la o medie de 2,7 miliarde de euro in urmatorii cinci ani,
    pe baza premisei ca pretul petrolului va fluctua intre 80 si 100 de
    dolari pe baril.

    Analistii au speculat, de asemenea, pierderile de imagine suferite
    de Ruttenstorfer de pe urma acuzatiei de insider trading (castig
    din tranzactii facute in urma unor informatii privilegiate). Seful
    OMV a cumparat in martie 2009 actiuni ale companiei de 632.000 de
    euro, imediat dupa ce a declarat intr-un interviu ca OMV nu-si va
    vinde participatia la compania ungara MOL, pentru ca dupa doar
    cateva zile participatia sa fie vanduta firmei ruse Surgutneftegaz,
    ceea ce a determinat o crestere imediata a actiunilor.

    Ancheta, care l-ar putea duce pe Ruttenstorfer in situatia de a
    face inchisoare, a devenit un obiect de controversa violenta in
    mediul de afaceri din Austria. Seful Vienna Insurance Group, Gunter
    Geyer, a declarat ca achizitia de actiuni ale unei companii ar
    trebui sa fie interzisa pentru membrii boardului. Altii au acuzat
    standardul dublu practicat de autoritatile de reglementare, atata
    vreme cat, de pilda, seful Erste Bank, Andreas Treichl, a cumparat
    si vandut actiuni ale bancii, alegandu-se cu un profit de 654.000
    de euro, fara a fi acuzat de nimic.

    Petrom, cea mai mare companie din Romania, detinuta in proportie
    de 51% de OMV, a avut anul trecut un profit net de peste 320 de
    milioane de euro si o cifra de afaceri de 3 miliarde de euro. In
    trimestrul al treilea acestui an, compania a trecut pe pierdere, cu
    27 de milioane pierdere neta, la afaceri de 1,1 miliarde de
    euro.

  • Inflatia anuala scade usor in noiembrie: 7,73%

    Cele mai mari scumpiri, in raport cu luna octombrie, s-au
    consemnat la cartofi (10%), oua (8%), fructe proaspete (4,3%),
    legume si conserve de legume (3,6%), si faina (3,5%). S-au ieftinit
    insa citricele si fructele meridionale, cu 4,3%. Fata de luna
    decembrie 2009, cele mai mari cresteri de preturi le-au avut
    cartofii (36%), conservele de legume (19%) si uleiul (19%),
    singurul aliment care s-a ieftinit fiind ouale, cu peste 7%.

    Pe ansamblu, marfurile nealimentare s-au scumpit in septembrie cu
    0,38%, singura scumpire semnificativa avand loc la energia termica
    (6%). Cele mai mari majorari de preturi in comparatie cu decembrie
    2009 le inregistreaza de departe tigarile (26,2%), urmate de
    combustibili (12%), carti si presa scrisa (11,2%), respectiv
    energie termica (12%) si electrica (8,6%).

    In categoria serviciilor, care s-au scumpit in ansamblu cu 0,2%,
    cresteri putin semnificative au avut serviciile de apa, canal si
    salubritate (0,4%), cele de telefonie (0,3%) si transportul aerian
    (0,3%). In raport cu sfarsitul anului trecut, cel mai mult s-au
    majorat tarifele la aceleasi doua categorii – apa si canal (15,8%)
    si CFR (14%); in schimb, s-a ieftinit transportul aerian, cu
    3,5%.

    In aceste conditii, “ne mentinem estimarea de 8% pentru inflatia la
    sfarsitul lui 2010”, a comentat Dumitru Dulgheru, analist al BCR.
    “Banca Nationala a mentinut neschimbata rata dobanzii de politica
    monetara de la sedinta din 2 noiembrie incoace, decizie justificata
    de incertitudinile privind efectele de runda a doua ale majorarii
    TVA si de climatul politic si social tensionat. In opinia noastra,
    BNR ar putea relua ciclul relaxarii politicii monetare in prima
    jumatate a lui 2011, daca presiunile inflationiste se reduc si daca
    mediul politic devine mai stabil. Deblocarea celei de-a saptea
    transe din creditul stand-by cu FMI si incheierea unui nou acord
    preventiv cu FMI in 2011 sunt esentiale pentru acest
    scenariu.”

    Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a comentat recent
    pe marginea numeroaselor discutii despre o posibila iesire a
    Romaniei din criza prin deprecierea leului si inflatie mai mare,
    discutii sanctionate de BNR ca nerealiste si daunatoare, intrucat
    intretin iluzia ca economia poate ajunge la crestere durabila prin
    metode artificiale. “Cum se poate discuta despre iesirea din criza
    prin inflatie mai mare, atata vreme cat Romania este deja campioana
    la inflatie in Europa?”, a afirmat Adrian Vasilescu. Romania ocupa
    in octombrie prima pozitie in UE in functie de cresterea preturilor
    de consum, de 3,4 ori mai mare decat avansul mediu din UE.

    BNR estimeaza o inflatie de 8,2% pentru sfarsitul anului 2010,
    respectiv de 3,4% la finele lui 2001. Tinta centrala de inflatie
    ramane insa de 3% si pentru 2011, si pentru 2012, urmand ca din
    2013 BNR sa treaca la o tinta centrala stationara, de 2,5%.

  • Povestea avocatului care scoate zeci de milioane de euro din aer

    In 2005, ultimii locuitori care mai traiau langa cariera de
    carbune Rosia de Jiu, in satul cu acelasi nume, au fost stramutati.
    Mina, una dintre cele mai mari aflate in proprietatea SNLO,
    exploateaza inca lignit intr-un decor care a fost considerat numai
    bun luna trecuta pentru filmarea celor mai importante scene ale lui
    Nicolas Cage din filmul “Ghost Rider 2”. In praful dens din Rosia
    de Jiu s-a nascut, cu fix 40 de ani in urma, cel care a devenit in
    ultimii doi ani liderul vanzatorilor de certificate de carbon din
    Romania. “Mai am si acum o casa in zona aceea, cu livada si
    gradina. E foarte frumos.” George Brailoiu e o prezenta destul de
    discreta. Da rar interviuri, insa cand vorbeste o face cu atata
    placere incat intelegi dintr-o data cum de a ajuns oriunde a vrut
    fiul unui profesor de matematica si al unei invatatoare din Rosia
    de Jiu.

    Intai a ajuns la Facultatea de Drept din Bucuresti. La Revolutie
    avea 20 de ani si spune ca a intrat in consultanta. Apoi i-a fost
    incredintata conducerea unei firme – mica, ce-i drept. “Nu sunt
    relevante”, spune George Brailoiu cand este intrebat despre numele
    firmelor in care a lucrat. Din punctul de vedere al evolutiei sale,
    George Brailoiu considera insa ca alti doi pasi sunt cu adevarat
    relevanti: prima lui trazactie la bursa, in 1997, si plecarea din
    tara, in Asia Centrala, in 2003. Usa de la intrarea in sediu se
    deschide cu un clinchet de clopotel. Peretii albi conduc spre o
    incapere cu tablouri si scaune tapitate. E liniste.

    Senzatia de boutique creste cand cafeaua este adusa de o
    domnisoara cu trasaturi caucaziene, dar cu un accent neobisnuit.
    Imi dau seama ca nu e secretara din modul cum vorbeste si din cum
    nu stie unde e cafeaua; aflu ca e de fapt country managerul KDF din
    Bulgaria – dat fiind ca la sud de Romania tranzactiile cu carbon
    sunt momentan blocate de UE, Maria Marshakova sta la Bucuresti,
    alaturi de colegii ei de aici. Nu sunt multi, George Brailoiu are
    12 angajati cu totul la firma, incluzand aici pe cei din Romania,
    Bulgaria, Grecia si Lituania. In sine, tradingul cu certificate de
    carbon nu e un business care are nevoie de multi oameni sau, dupa
    cum sintetizeaza omul care detine 100% din KDF: “Trebuie putini,
    extraordinar de buni si foarte bine platiti”.

    Oamenii nu au fost chiar greu de gasit atunci cand Brailoiu a
    vazut oportunitatea. S-a intamplat undeva prin 2007. Omul de
    afaceri isi terminase de curand mandatul din Turkmenistan: a lucrat
    acolo aproape trei ani si a condus o firma de consultanta care
    presta servicii pentru Turkmengaz (a doua companie de profil din
    lume, dupa Gazprom). Povesteste insufletit despre Ashgabat,
    capitala tarii (care inseamna, in traducere literara din persana,
    Orasul Dragostei): “Este o destinatie de business foarte importanta
    si, mai ales, vibranta; toate companiile mari din lume au sedii
    acolo, ai acces la discutii si tranzactii cat tot bugetul Romaniei
    frecvent.

    Acolo m-am format ca om de afaceri”. Odata intors in Europa,
    George Brailoiu a adus cu el nu numai experienta, ci si o agenda de
    telefon bogata, pe care o considera si acum cel mai important asset
    al sau. “Cele mai importante detineri ale unui om de afaceri sunt
    agenda lui de telefon, cercul lui de prieteni si agresivitatea”,
    considera Brailoiu, care recunoaste ca a face afaceri intr-un
    domeniu atat de restrans este imposibil daca nu esti foarte bine
    conectat. De altfel, Brailoiu crede ca a ajuns sa faca business in
    acest domeniu doar pentru ca a simtit piata, nu pentru ca s-ar
    pricepe: “Eu nu stiu sa fac nimic; am angajat oameni care se
    pricep”.

    In 2007, principalele activitati ale lui Brailoiu erau iahtingul
    si bursa. Se inscrisese in cluburi precum cele din Sardinia sau din
    New York, participa la cupe de iahting celebre si dadea mana acolo
    cu cei mai importanti bancheri si oameni de afaceri ai lumii.
    Intrarea in afacerile cu aer nu l-a impiedicat sa isi vada in
    continuare de barcile lui: are doua, iar cu una dintre ele a
    castigat locul al treilea la competitia Rolex Swan din acest an (pe
    locul intai fiind Enrico Scerni, iar pe al doilea echipajul condus
    de Leonardo, fiul lui Salvatore Ferragamo).

    Vorbind cu oameni si jucand la bursele externe (“am portofolii
    bune la marile burse europene, in special actiuni din domeniul
    energetic”), George Brailoiu si-a dat seama ca aderarea Romaniei la
    UE va insemna si nasterea unui nou business pe plan local, cel al
    certificatelor de emisii – care reprezinta dreptul companiilor de a
    polua. A infiintat KDF Energy si a intrat pe piata in 2008,
    incepand sa cumpere direct certificate din schema de emisii
    2008-2012. Piata certificatelor de emisii de dioxid de carbon isi
    are radacinile in 1997, cand a fost semnat de catre 183 de tari
    protocolul de la Kyoto. Romania a primit un set de certificate in
    2007, dar cea mai mare cantitate (350 de milioane) este in curs de
    intrare, esalonat anual, in contul celor 229 de companii romanesti
    anual pana in 2012, cand expira prima perioada de angajament a
    Protocolului de la Kyoto.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).

  • Franklin Templeton: Cea mai mare problema a Romaniei e ineficienta companiilor de stat

    “Asa cum sunt structurate cele doua noi companii energetice de
    stat, Electra si Hidroenergetica, consider ca infiintarea lor este
    o greseala si ar putea aduce prejudicii actionarilor in urmatorii
    doi ani daca vor lua fiinta. Ne opunem infiintarii acestor doua
    companii de stat”, a declarat Greg Konieczny, administrator de
    portofoliu la Franklin Templeton.

    Principalele coordonate ale strategiei Franklin Templeton la Fondul
    Proprietatea sunt legate de listarea companiilor necotate din
    portofoliu, precum Nuclearelectrica, Hidroelectrica sau
    Romgaz.

    In ce priveste listarea Fondului la Bursa, aceasta este prevazuta
    pentru 25 ianuarie 2011. Prospectul de listare va fi depus la CNVM
    la 3 decembrie.

    Detalii pe www.zf.ro.

  • Bancile: Riscul de credit la nivelul economiei a crescut, cererea de credite a companiilor se va reduce in trim. IV

    Pentru ultimul trimestru, bancile preconizeaza o reducere a
    cererii pentru toate tipurile de credite pentru companii, in
    special la cele pe termen lung. Conform aprecierii bancilor,
    riscurile asociate companiilor sunt, in crestere in toate
    sectoarele de activitate, mai putin sectorul energetic. Cele mai
    riscante sectoare sunt constructiile si tranzactiile imobiliare,
    urmate de comert si turism, precum si de IMM. Perceptia fata de
    corporatii a ramas neschimbata.

    In ce priveste standardele de creditare pentru companii, este
    posibil ca etapa de inasprire a standardelor de creditare sa se fi
    incheiat si chiar este de asteptat o usoara relaxare a standardelor
    pentru imprumuturile pe termen scurt, avand in vedere presiunea
    concurentei din sectorul bancar si faptul ca bancile considera ca
    nivelul actual confera un grad de prudenta adecvat.

    Estimarea pentru pierderea in caz de nerambursare pentru creditele
    care au intrat in stare de nerambursare in trimestrul al treilea
    este de 33%.

    La imprumuturile pentru populatie, sondajul BNR in randul bancilor
    releva ca este de asteptat o usoara revenire a cererii in ultimul
    trimestru, dupa ce in trimestrul al treilea cererea de credite s-a
    mentinut in teritoriu negativ atat pentru creditele de consum, cat
    si pentru cele imobiliare.

    La creditele de consum, populatia a manifestat “un caracter mai
    preventiv” in trimestrul al treilea, cererea contractandu-se la
    toate categoriile, cu exceptia cardurilor de credit, unde a avut
    loc o usoara imbunatatire.

    Asteptarile pe termen scurt ale bancilor indica o noua etapa de
    inasprire a standardelor de creditare pentru creditele de consum.
    Pentru creditele imobiliare, ciclul inaspririlor pare a se fi
    incheiat, bancile anticipand chiar “o relaxare importanta” a
    standardelor de creditare in ultimele trei luni ale anului,
    stimulata de concurenta din sectorul bancar.

    Bancile au considerat ca pretul locuintelor va suferi o corectie
    suplimentara, marcand cel de-al noualea trimestru consecutiv de
    scaderi, iar tendinta se asteapta sa continue si in ultimul
    trimestru din 2010.

    Pierderea medie in caz de nerambursare pentru creditele
    populatiei intrate in starea de nerambursare in trimestrul al
    treilea este apreciata la circa 33%. Conform bancilor, cele mai
    mari pierderi sunt inregistrate pentru creditele de consum
    negarantate cu ipoteci si pentru cardurile de credit (45%,
    respectiv 50%, iar cele mai mici pierderi le contabilizeaza
    creditele imobiliare si de consum garantate cu ipoteci.

    Gradul maxim de indatorare pentru creditele nou acordate pentru
    populatie in trimestrul al treilea a urcat usor, depasind media
    inregistrata anul trecut (47%, comparativ cu 45% in 2009), dar in
    continuare sub valorile premergatoare crizei.

    Sondajul este efectuat trimestrial de BNR in lunile ianuarie,
    aprilie, iulie si octombrie si are la baza un chestionar transmis
    primelor 10 banci alese dupa cota de piata aferenta creditarii
    companiilor si populatiei. Aceste institutii detin aproximativ 80%
    din piata creditarii.