BusinessMagazin

Tag: business

  • Vienna Insurance Group a înregistrat prime brute subscrise de peste 7 miliarde de euro în primele trei trimestre ale amului

    Primele au crescut cu 5,6 procente, excluzând impactul produselor de asigurare cu prima unică. Creşterea s-a datorat în principal segmentului auto şi altor segmente de asigurări daune/accidente, fiind susţinută în principal de Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia. Polonia, Slovacia şi România au înregistrat de asemenea creşteri ale asigurărilor de viata. În ceea ce priveşte segmentul asigurărilor de sănătate, una dintre priorităţile majore ale „Agendei 2020”, creşterea primelor s-a datorat în principal Austriei, statelor baltice şi Georgiei.

    Rata de solvabilitate la nivelul Grupului VIG listat a fost de 224,8 procente la 30 septembrie 2017, reconfirmand astfel rată obţinută în primul semestru din 2017 (224,5 procente). Rezultatul financiar de 732 milioane euro pentru primele trei trimestre din 2017 indică o creştere anuală de 4,1 procente. Creşterea a fost rezultatul unei majorări a venitului curent graţie consolidării complete a entităţilor non-profit ale grupului şi profiturilor realizate mai mari din vânzarea de acţiuni. Investiţiile Grupului incluzând numerarul şi echivalentele de numerar au crescut la 37,2 miliarde euro la 30 septembrie 2017 datorită unei intensificări a activităţilor de investiţii (31 decembrie 2016: 36,2 miliarde euro).

    VIG a înregistrat o rată combinată de 97,3 procente în primele trei trimestre din 2017. Atat rata daunei, cât şi rata cheltuielilor s-au îmbunătăţit comparativ cu anul precedent. Austria, Polonia, Serbia şi statele baltice au contribuit în principal la reducerea în ansamblu a ratei combinate, fapt care s-a datorat în principal profitabilităţii în creştere a segmentului auto.

    Cresteri anuale semnificative ale profitului au fost înregistrate în Polonia, Ungaria şi în segmentul „alte pieţe din ECE” – în principal în Serbia. Creşterea profitului în Polonia şi Ungaria s-a datorat îmbunătăţirii semnificative a segmentului RCA, iar în România – asigurărilor CASCO şi măsurilor pe termen lung de creştere a profitabilitatii.

    Profitul (înainte de impozitare) a crescut la 331 milioane euro în primele trei trimestre din 2017. Pietele din Europa Centrală şi de Est au contribuit cu peste 60 de procente din total. Creşterea anuală de aproape 10 procente s-a datorat în principal îmbunătăţirii ratei combinate şi bunei evoluţii a rezultatului financiar. Creşterea contribuţiei la profit a linilor de business daune/accidente a compensat impactul mediului marcat de dobânzi reduse.

     

  • Telekom şi banking de tip polonez

    Alior Bank, unul dintre cei mai noi jucători ai industriei bancare poloneze, specializat pe furnizarea de servicii digitale, a mizat agresiv pe zona de retail, unde a semnat parteneriate cu operatorul telecom T-Mobile, echivalentul lui Telekom pe piaţa poloneză, dar şi cu retailerul Tesco. Şi a ajuns în câţiva ani în top 10 după active pe piaţa bancară din Polonia.

    Intrată de curând pe piaţa românească, Alior Bank s-a aliat deocamdată cu Telekom România – unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de servicii de comunicaţii fixe şi mobile – şi au lansat împreună servicii bancare digitale sub umbrela Telekom Banking. Serviciile bancare digitale includ pentru moment doar conturi curente, carduri de debit şi servicii de schimb valutar online. Dar urmează produse de creditare, cum ar fi credite de nevoi personale fără garanţii sau facilitatea overdraft.

    ”Creşterea nu va fi una de natură tradiţională pentru că nici modelul nostru de business nu este tradiţional. Creşterea va fi direct corelată în segmentul de vânzare cu deschiderea de puncte de lucru. Avem locaţii în Bucureşti în şase puncte şi 60 de angajaţi. în următorul an ne propunem să ajungem până la 120 de locaţii – cifra reprezintă cam 50% din reţeaua pe care ne propunem să o utilizăm cu partenerul nostru, Telekom. Adică unu din două magazine să beneficieze şi de un angajat bancar tocmai pentru a răspunde potenţialelor întrebări sau nevoi de confort ale clienţilor români atunci când discutăm despre produse bancare“, spune Claudia Butac, care conduce din toamna anului trecut sucursala de la Bucureşti a Alior Bank. Sedii exclusiv Alior nu vor exista. Dar banca ia în calcul şi alte variante de extindere, cum ar fi de exemplu forţa mobilă.

    De ce a fost aleasă, totuşi, România de polonezii de la Alior? ”Dacă ne uităm în zona ţărilor din blocul ex-comunist – Europa Centrală şi de Răsărit – Polonia a reprezentat o piaţă atractivă date fiind mărimea – mărimea face un business scalabil –, populaţia şi dinamica din punct de vedere macroeconomic. Şi, din această perspectivă, România a urmat. Suntem a doua ţară ca mărime şi populaţie, deci cred că am fost o alegere firească. Tot ceea ce vedem că a funcţionat în piaţa din Polonia şi este vârf de tehnologie vrem să aducem şi pentru consumatorul român“, explică Claudia Butac. Ţinta este de a atrage o jumătate de milion de clienţi în decurs de patru ani pentru Telekom Banking – entitatea locală sub care vor fi furnizate serviciile financiare.

    ”România este o piaţă foarte atractivă pentru noi. După ce am făcut cercetarea de piaţă pe segmentul bancar, ne-am dat seama că vom fi foarte competitivi. în perioada următoare estimăm că vom atrage câteva sute de mii de clienţi pentru Telekom Banking, ţinta pentru următorii patru ani fiind de a ajunge la o jumătate de milion de clienţi“, după cum a declarat Celina Waleskiewicz, director executiv adjunct al Alior Bank.

    În Polonia, T-Mobile Bank – parteneriatul dintre T-Mobile şi Alior Bank – are în prezent circa 600.000 de clienţi, compania lansând serviciile în 2012. Separat, banca A-lior are 4 milioane de clienţi pe piaţa poloneză.

    Noua entitate din România – Telekom Banking – mizează pe gradul mare de acoperire a serviciilor de internet, fixe şi mobile, precum şi pe rata ridicată de penetrare a smartphone-urilor în România.

    Prin intermediul Telekom Banking pot fi deschise conturi curente în lei, euro, dolari şi lire sterline, pot fi ataşate carduri de debit acestor conturi şi există acces 24/7 la fonduri, prin intermediul soluţiilor de internet şi mobile banking.

    Contul curent poate fi solicitat online, pe www.telekombanking.ro, fie direct prin aplicaţia pentru mobil, fie în magazinele Telekom şi Germanos. Procesul iniţiat online de deschidere a unui cont poate fi finalizat prin transmiterea gratuită prin curier a documentelor necesare deschiderii contului. Tot prin curier, şi tot gratuit, banca poate livra cardurile de debit. în cazul deschiderii unui cont în magazin, solicitantul primeşte cardul pe loc şi îl poate utiliza imediat, după semnarea unui acord.
    Prin intermediul Telekom Banking, clienţii care îşi deschid un cont curent pot beneficia, timp de trei ani, de retrageri gratuite de la orice bancomat, în ţară şi în străinătate, şi de transferuri în lei gratuite, la orice bancă din România, prin intermediul serviciilor online de internet şi mobile banking.

    Un alt produs Telekom Banking este platforma de Schimb Valutar Online, prin intermediul căreia clienţii au acces la un curs de schimb pentru zece valute, actualizat în timp real, la un interval de maximum 10 secunde (în timpul zilelor lucrătoare). Clienţii pot stabili în detaliu condiţiile în care vor să efectueze schimburile valutare – îşi pot seta data şi ora la care doresc să efectueze schimbul valutar şi nivelul cursului de schimb la care doresc să se efectueze tranzacţia. Totodată, opţiunea ”Pay later“ (Plăteşte mai târziu) permite realizarea unor schimburi valutare fără a avea întreaga sumă disponibilă – este necesar să deţină cel puţin 5% din suma tranzacţionată, urmând ca în maximum două zile lucrătoare să asigure diferenţa necesară pentru finalizarea tranzacţiei.

    ”Platforma de schimb valutar online nu este o promoţie pe care să o ţinem un an sau doi – şi pe care să o transformăm în altceva. Ea este o imagine live a modului în care operează cele 10 valute şi a modului în care ele sunt cotate“, a explicat Claudia Butac.

    Telekom Banking are în plan să extindă treptat produsele şi prin lansarea serviciilor de creditare, inclusiv pentru achiziţia de echipamente din magazinele operatorului telecom şi ale partenerului acestuia – Germanos.
    ”Vrem ca produsele de creditare să fie disponibile pentru clienţi de la finalul acestui an – descoperit de cont, credite şi carduri de credite. Intenţia noastră este să oferim credite pentru toate produsele comercializate în magazinele Telekom şi Germanos“, a precizat Celina Waleskiewicz. 

    Odată cu lansarea serviciilor de creditare, Telekom Banking va avea spaţii special amenajate în cadrul reţelelor de magazine Telekom şi Germanos. Pe lângă colaborarea cu Telekom, am putea să vedem în perioada următoare şi o colaborare a Alior şi în România cu marii retaileri, cum se întâmplă în Polonia? ”Nu aş putea să vă dau o dată concretă despre această posibilitate. Nu avem astfel de planuri imediate. Asta nu înseamnă că excludem sau că nu suntem deschişi dacă apar oportunităţi“, a explicat Claudia Butac, şefa Alior în România.

    Ea deţine această funcţie din toamna anului trecut, iar anterior timp de aproape trei ani a fost vicepreşedinte la Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, una dintre cele două bănci locale specializate pe nişa de economisire-creditare în domeniul locativ. Anterior, din 2011 până în 2013, s-a ocupat de divizia de retail, inclusiv segmentul de clienţi premium, la Citibank România. Claudia Butac a fost şi director de private banking în cadrul Bancpost, precum şi membru în boardurile EFG Eurobank Securities şi EFG Eurobank Corporate Finance.

    Alior Bank a înregistrat anul trecut pierderi de 5,3 milioane de lei (1,17 mil. euro) în România, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Anul trecut este primul în care apar informaţii la Ministerul de Finanţe despre filiala locală, în condiţiile în care informaţii oficiale despre venirea polonezilor în România au apărut prima dată în 2015.

     

  • Fotografiile care demonstrează sfârşitul mall-urilor. Peste 6400 de magazine se vor închide anul viitor – GALERIE FOTO

    Apocalipsa retailului se desfăşoară în SUA, notează Business Insider. Peste 6400 de magazine se vor închide în SUA în următorul an, iar magazine mari precum Macys, Sears sau JCPenney au închis deja o duzină de locaţii. Plimbatul prin mall-uri este ca şi cum te-ai plimba printr-un cimitir.

    O analiză a publicaţiei americane The Atlantic arată motivele acestui fenomen, ce pare a lua proporţii din ce în ce mai mari.

    Există o serie de explicaţii ale dispariţiei magazinelor fizice din America.

    În primul rând, oamenii folosesc din ce în ce mai mult mediul online pentru a face cumpărături.

    Cea mai simplă şi mai concretă explicaţie pentru dispariţia magazinelor fizice este că Amazon şi alte companii asemănătoare „mănâncă” din ce în ce mai mult din segmentul de retail. Între anii 2010 şi 2016, vânzările Amazon din America de Nord au crescut de cinci ori, de la 16 miliarde de dolari până la 80 de miliarde de dolari. Veniturile retailerului Sears de anul trecut au fost, însă, de aproximativ 22 de miliarde de dolari. Conform rapoartelor de specialitate, jumătate dintre gospodăriile din SUA sunt acum abonate la Amazon. Dar povestea completă nu se rezumă doar la tentaculele crescânde ale companiei Amazon.

    Cumpărăturile online au fost pentru o lungă perioadă de timp axate pe categoria mass-media şi divertisment, iar oamenii cumpărau cel mai des cărţi sau muzică. Dar politicile facile de returnare au făcut din online un mediu de cumpărături ieftin, uşor şi fără riscuri pentru consumatorii de îmbrăcăminte, care acum reprezintă cea mai vastă categorie de e-commerce. Succesul start-up-urilor precum Casper, bonobo sau Warby Parker (care vând paturi, haine şi, respectiv, pahare), a forţat comercianţii cu amănuntul din magazinele fizice să implementeze oferte similare. Mai mult, cumpărăturile efectuate cu telefonul mobil, reprezentau o experienţă greoaie, care începe să devină din ce în ce mai facilă datorită aplicaţiilor şi portofelelor mobile. Din 2010, comerţul realizat prin intermediul telefonului mobil a crescut de la 2% din totalul cheltuielilor digitale până la 20% în prezent.

    Oamenii obişnuiau să facă mai multe călătorii până la un magazin înainte de a cumpăra un produs scump, ca de exemplu o canapea. Cei mai mulţi mergeau o dată pentru a testa piaţa, încă o dată pentru a restrânge plaja de opţiuni şi, în final, pentru a alege şi cumpăra produsul. În timpul fiecărui drum, cumpărătorii sunt predispuşi să facă o mulţime de alte achiziţii mai mici, produse de care nu au neapărat nevoie. Astăzi, însă, mulţi consumatori pot face toate aceste demersuri în mediul online, ceea ce înseamnă mai puţin timp pierdut prin centre comerciale şi mai puţine achiziţii accidentale din magazinele adiacente.

    Va exista dintotdeauna loc pentru magazinele fizice, pentru acei oameni care vor să analizeze produsele în showroomuri strălucitoare, să atingă ţesăturile, materialele etc. Însă creşterea e-commerce-ului nu numai că mută vânzările individuale în on-line, ci construieşte, de asemenea, noi obiceiuri de cumpărături.

    O altă explicaţie oferită de specialiştii în retail este faptul că America a construit prea multe malluri. În America există astăzi aproximativ 1.200 de malluri. Într‑un deceniu, ar putea ajunge la aproximativ 900, iar asta nu înseamnă chiar „moartea mallurilor“. Însă, cu siguranţă, este un declin inevitabil. Între 1970 şi 2015, numărul de malluri din SUA a crescut de două ori mai mult decât numărul populaţiei, conform Cowen Research. Suprafaţa închiriabilă brută dintr-un centru comercial este cu 40% mai mare pe cap de locuitor decât suprafaţa de shopping a Canadei, de cinci ori mai mare decât a Marii Britanii şi de 10 ori mai mare decât a Germaniei.

  • Care este primul lucru pe care trebuie să-l faci dimineaţa pentru a avea succes, în opinia unui psiholog, absolvent Harvard

    Cuddy sugerează că înainte de a ne da jos din pat ar trebui să ne întindem corpul cât putem de mult. De ce am face asta? Teoria din spate se numeşte “power posing” (nr. poziţie de putere) şi atunci când te întinzi foarte mult îi transmiţi creierului că ai foarte multă încredere în tine. Din această poziţie de putere, de a te face cât mai mare posibil, îi spune minţii şi corpului tău că eşti o persoană foarte încrezătoare.

    “Când pretinzi că eşti foarte puternic este foarte probabil să te şi simţi foarte puternic”, spune Amy Cuddy care precizează că dormitul în poziţia fetusului s-ar putea să aibă un efect invers asupra încrederii de sine.

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.

  • Cum a ajuns un tânăr din Deva să fie mai popular decât Smiley. Aproape un milion de oameni s-au abonat la glumele lui

    Mihai Holhoş, fondatorul celui mai mare canal românesc independent de YouTube, s-a bazat pe consecvenţă atunci când a pus bazele Dozei de Haş. Cunoscut pe internet sub numele de Mikey Hash, tânărul de 29 de ani a reuşit să strângă din 2011 şi până acum aproape 850.000 de abonaţi.

    Mihai Holhoş a pornit în aventura pe internet acum cinci ani, când ideea de a face bani pe YouTube era într-o fază incipientă, chiar şi la nivel internaţional: „În România nu exista niciun youtuber, niciun creator de conţinut exclusiv online, era foarte puţin dezvoltată nişa asta, aşa că am încercat să încarc o emisiune pamflet pe care am făcut-o eu la mine în cameră pe genunchi, nu aveam niciun fel de aşteptare. Am dat-o unor prieteni să se uite, iar ei mi-au zis că a ieşit bine şi că ar trebui să mai fac şi altele. Am făcut apoi un clip public şi am primit feedback de la oameni necunoscuţi; mi-a plăcut sentimentul, aşa că am făcut episodul doi din Doza de Haş a doua zi. Oamenii au fost împărţiţi, unora le-a plăcut şi altora nu, dar acela a fost practic începutul. Am postat apoi în fiecare vineri, timp de cinci ani“.

    A înţeles potenţialul financiar „la câteva luni, poate un an de la primul clip“, dar i-a mai luat încă un an să genereze venituri. „În primii doi ani de-abia am ajuns la 100.000 de abonaţi, deci nu erau cifre foarte mari, plus că piaţa de YouTube era foarte puţin dezvoltată, aşa că mia de vizualizări valora foarte puţin. Nu exista YouTube România, parteneriatele se făceau printr-o adresă de proxy din Statele Unite şi banii intrau foarte greu“, spune Mihai Holhoş. „Oricum, datorită formatului emisiunii nu pot să generez foarte mulţi bani. În Doza de Haş folosesc alte filmuleţe de pe net, comentez alte clipuri pe care le găsesc şi, chiar dacă se încadrează la «fair use» după regulile celor de la YouTube, primesc tot timpul notificări că folosesc content care nu este al meu. Oricum, asta este o discuţie pe care o am eu cu cei de acolo de vreo un an de zile. Ca să clarificăm: bani de pe AdSense-ul clasic nu prea facem.“

    A început canalul când stătea la Deva şi îşi aminteşte amuzat de primul său client. „Primul client a fost o pizzerie din Deva care s-a oferit să ne dea pizza gratis la toţi, în fiecare zi de filmare comandam ce voiam şi ne aduceau. A fost primul product placement pe care l-am avut în emisiune. Dar aveam deja sute de mii de vizualizări, adică ne băteam cu televiziunile; diferenţa era că noi primeam doar trei pizza.“ În 2013, un prieten din industria de publicitate i-a propus să vină în Bucureşti şi să lucreze pentru el, folosindu-se de know-how-ul dobândit în trecut. În schimb, i-a oferit un salariu cu care să se poată întreţină în Capitală şi un studio în care să continue producţia video. A plecat de la companie în momentul când i s-a propus să prezinte o emisiune la una dintre cele mai mari televiziuni de la noi, lucru pe care l-a şi făcut, iar ulterior s-a mutat în propriul lui studio.

    Primul contract „serios“ de publicitate l-a semnat cu Cosmote. Îşi aminteşte că a fost prezent la lansarea iPhone 5 la un magazin pe Magheru, iar ideea contractului era să promoveze cât mai mult evenimentul. A anunţat pe canal că va merge, iar sute de fani au venit să-l cunoască: „Smiley, care era şi el prezent, se uita la mine şi nu ştia cine sunt. Habar n-avea de ce e atâta vâlvă în jurul meu. El stătea stingher într-un colţ în timp ce eu dădeam autografe“. Sunt mulţi creatori de conţinut în România care fac bani, dar nu din AdSense-ul clasic, adică din mii sau zeci de mii de vizualizări, explică tânărul antreprenor. „Se fac bani din product placement, când vine un brand şi vrea expunere la tine în emisiune sau la tine în vlog şi vrea să îi pomeneşti sucul sau compania de plăci video şi te plăteşte. Ăsta e modelul de business după care mergem.“ AdSense-ul clasic de pe YouTube nu merge în România; în Statele Unite, spre exemplu, merge foarte bine. „La traficul pe care îl avem noi, acolo am trăi bine, nu am mai avea nevoie de product placement. Iar asta se explică prin faptul că pe piaţa din România sunt foarte puţini advertiseri, şi atunci mia mea de vizualizări valorează foarte puţin. Dacă ar fi foarte multe companii care s-ar bate pe mia mea de vizualizări, atunci valoarea ar fi mult mai mare.“

    Are cinci angajaţi care câştigă „sume substanţiale“, pentru că a vrut să-i aducă la Bucureşti şi pe oamenii din Deva şi le-a dat cât au cerut, fără să negocieze. Are în plan să facă mai multe investiţii anul acesta, urmând pasiunea pe care a descoperit-o anul trecut pentru fenomenul Escape Room. „Am zis că pot cu siguranţă să fac asta bine, având în vedere şi influenţa pe care o avem pe internet.“ Şi aşa a şi fost: prima cameră dezvoltată de el, numită Leonardo da Vinci, ocupă primul loc pe site-ul Escapecentral.ro, cel mai mare agregator de profil. La Doza de Haş scrie singur textele, dar materialele folosite, montajul şi celelalte detalii cad în seama echipei. Pentru o emisiune de 10–12 minute filmează mai puţin de o oră, dar lucrurile nu au fost întotdeauna atât de simple. Cât despre costuri, ele pot fi extrem de reduse: „costul minim e zero, în cazul în care faci tu tot. Poate chiar să iasă de calitate bună, dar asta înseamnă să petreci foarte mult timp“. Se laudă cu faptul că nu a cheltuit niciun leu pe promovare, toată creşterea fiind organică. „O să ajungem la un milion de abonaţi anul acesta, prin mai-iunie, suntem primul canal independent de YouTube din România care va atinge acest prag.“

    Cât despre ceilalţi vloggeri români, Holhoş crede că ei nu înţeleg potenţialul de business al YouTube şi ratează, astfel, posibilitatea de a se dezvolta. „Ştiu vloggeri care au vizualizări destul de multe şi încă filmează cu un webcam. Sunt oameni despre care ştiu sigur că fac bani, dar nu îşi cumpără echipamente. Eu am investit cei mai mulţi bani, pentru ca în momentul în care am o idee să nu fiu limitat din punct de vedere tehnic, să pot să o pun în aplicare repede. Poţi numără pe degetele de la o mână creatorii de content pe YouTube din România care au o calitate foarte bună. Restul sunt copii, sunt prea mici, nu realizează potenţialul pe care îl poate avea un astfel de business.“

    Vezi şi:

    Cum arată cel mai nou sediu al Google

    Cele mai bune fotografii realizate cu iPhone 

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs

    Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul

  • Un vin spumant vândut la Lidl cu 40 lei, clasat printre cele mai bune din lume

    Lidl vinde un tip de vin spumant (Crémant) care a primit aceeaşi distincţie pe care o au 40 de şampanii de top, potrivit Business Insider. Crémant de Bourgogne Blanc NV se vinde cu 7,99 lire sterline (aproximativ 40 de lei) în Marea Britanie şi a primit recunoaşterea ”Silver Outstanding” la Competiţia Internaţională de Vinuri şi Băuturi Alcoolice (International Wine & Spirits Competition – IWSC). Un alt câştigător al aceluiaşi premiu a fost şampania Veuve Clicquot 2008 vintage Champagne, care se vinde cu peste 50 de lire sterline, observă jurnaliştii de la Business Insider.

    Un crémant este produs printr-un procedeu similar cu şampania: în aceeaşi metodă, folosind acelaşi tip de struguri, potrivit Lidl.

    Reprezentanţii retailerului german Crémant de Bourgogne Blanc NV este “uscat cu multă aromă; are o aciditate bine integrată şi un gust sec, persistent.” 

    Retailerul a adăugat că vinul va deveni un disruptor în industria spumantelor. Lidl vinde în Regatul Unit 10.000 de sticle de Crémant de Bourgogne în medie pe lună.

  • Intel inaugurează noul centru de cercetare şi dezvoltare din Timişoara

    Compania a închiriat o suprafaţă de 2.400 mp în cel de-al doilea imobil office pe care compania Iulius l-a realizat în cadrul ansamblului Openville Timişoara. Clădirea este situată în imediata vecinătate a Iulius Mall Timişoara, are 12 niveluri, o suprafaţă de 13.000 mp închiriabili şi urmează a fi inaugurată în luna decembrie.

    Intel este prezent în Timişoara din 2016, odată cu achiziţionarea companiei Movidius, care avea un sediu şi în oraşul de pe Bega. Centrul Intel din Timişoara este specializat în software pentru aplicaţii de computer vision şi inteligenţă artificială. În noul spaţiu de birouri vor lucra aproximativ 130 de angajaţi, numărul urmând să crească până la 200, în următorii trei ani.

    Ansamblul Openville Timişoara va fi inaugurat în trimestrul patru al anului viitor, odată cu finalizarea primei etape de dezvoltare. Proiectul, care integrează actualul Iulius Mall Timişoara, va cuprinde funcţiuni de office, retail, parc şi entertainment. Proiectul este realizat de companiile Iulius şi Atterbury Europe şi reprezintă o investiţie estimată la peste 220 milioane de euro.

  • Povestea nebună a unui milionar excentric: consuma cocaină, bea câte o sticlă de whisky zilnic şi a fost acuzat de crimă

    Născut în Marea Britanie, John McAfee s-a mutat în Virginia, Statele Unite alături de părinţii săi când era doar un copil. Când avea doar 15 ani, tatăl său, alcoolic, şi-a pus capăt zilelor. A fost o perioadă extrem de dificilă, pe care omul de afaceri spune că şi-o aminteşte în fiecare zi.

    McAfee a urmat cursurile Roanoke College, unde şi-a dovedit încă de la început spiritul antreprenorial. Primul său business a fost de vânzare a revistelor din uşă în uşă, activitatea care i-a adus o sumă considerabilă de bani.

    A învăţat bazele programării la finele anilor ’60, atunci când a lucrat la o companie specializată în cartele pentru calculatoare. A plecat apoi la Missouri Pacific Railroad, unde a implementat un sistem de automatizare a orarului de călătorie. În acea perioadă McAfee a început să consume droguri, mergând deseori la muncă într-o stare ce nu îi permitea să îşi facă treaba.

    În anii ’70 s-a mutat în Silicon Valley, unde a ocupat diverse poziţii în cadrul unor companii de software. Dependenţele sale au devenit extrem de periculoase: în timp ce lucra pentru compania americană Omex, obişnuia să consume cocaină şi să bea câte o sticlă de whisky zilnic. În cele din urmă a conştientizat situaţia în care se afla şi a cerut ajutor.

    După reabilitare, McAfee s-a angajat la Lockheed. În 1986 a citit un articol despre viruşi, iar acest lucru l-a determinat să pună bazele unei companii specializată în combaterea infracţiunilor cibernetice. La începutul anilor ’90, compania McAfee avea venituri de peste 5 milioane de dolari pe an. În 1996, la zece ani de la fondarea companiei, antreprenorul şi-a vândut acţiunile pentru 100 de milioane de dolari.

    Criza financiară din 2008 l-a afectat puternic, pierzând peste 90% din averea sa. S-a mutat în Belize, încercând să pună bazele unei companii farmaceutice. Acolo a suferit o depresie, fiind la un moment dat suspectat chiar de crimă.

    McAfee s-a întors în 2013 în Statele Unite şi duce o viaţă aparent liniştită, departe de camerele de televiziune. Mare parte a vieţii sale rămâne însă un mister.

  • Cine este femeia care a organizează unul dintre cele mai exclusivite JOCURI DE POKER din lume. ” Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”.

    “Motivaţia care m-a făcut să am succes este puţin cam disfuncţională”, a declarat Bloom pentru Fortune. Bloom mai are doi fraţi, unul dintre ei a câştigat medalii la olimpiadă, iar altul este un chirurg ce a absolvit Harvadul. “Dacă nu erai numărul 1 în lume nu erai impresionant la mine în familie”, a spus ea.

    Un meci obişnuit din New York atrăgea oamenii de pe Wall Street şi intrarea costa 250.000 de dolari, iar după o seară unii dintre ei câştigau milioane de dolari, iar alţii pierdeau milioane.

    Care a fost secretul? Bloom a fost banca nu doar un alt jucător “Le dădeam banii, verificam jucătorii şi decideam dacă să le măresc creditul. Viaţa mea era una destul de stresantă. Nu aveam resursele tradiţionale de a colecta datoriile şi nici nu voiam să devin violentă în această privinţă”

    Mai mult de atât,Bloom a şi plătit şi taxe pentru business-ul ei underground. “În 2009, veniturile mele au ajuns la 4 milioane de dolari. Nu neapărat de la meciurile de poker, ci din bacşişul pe care-l primeam de la jucători, recunoscători că le-am mărit creditul. “Unele bacşişuri au fost uriaşe. Într-o noapte am văzut cum cineva a pierdut 100 de milioane de dolari”. Cineva trebuia să garanteze pentru el şi pentru aceea sumă, aceea persoană a fost  Bloom.

    Curând şi-a făcut apariţia şi mafia rusească, ea a devenit dependentă de droguri şi în ultimele 7-8 luni ale business-ului ea lua o parte din suma care era pusă pe masă.

    Hollywood pregăteşte un film după viaţa ei. Acesta se numeşte Molly’s Game, cu Jessica Chastain în rolul principal şi scenariul este scris de Aaron Sorkin şi filmul este regizat tot de către el.