Amplificarea conflictului sirian, cauza celui mai mare val de imigranţi din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, a fixat pe agenda politică a celor mai mari puteri din lume un nou obiectiv: oprirea războiului din Siria. Întâlnirile şi discuţiile de multe ori în dezacord ale celor mai influenţi lideri politici de la nivel global au condus, în ultimele două săptămâni, spre unul dintre cele mai acide schimburi de replici dintre Statele Unite şi Rusia. Plasându-se din nou de părţi diferite ale baricadei, consensul la care cele două state întârzie să ajungă aminteşte de ceea ce a luat sfârşit în urmă cu prea puţin timp pentru a apărea din nou – Războiul Rece.
Tag: rusia
-
67 de raiduri antiteroriste ale Rusiei în Siria în ultimele 24 de ore
Rusia a iniţiat bombardamentele în Siria la sfârşitul lunii septembrie, efectuând până acum câte zece raiduri aeriene pe zi. Astfel, operaţiunea de vineri este cea mai amplă de la începerea bombardamentelor, în urmă cu zece zile.
Avioane ruse au lansat bombe teleghidate de tip KAB-500 pentru a efectua raiduri precise asupra unei baze teroriste din provincia siriană Raqqa. Potrivit comunicaţiilor teroriste interceptate de serviciile ruse, bombardamentele s-au soldat cu aproximativ 200 de morţi în această zonă, printre victime figurând şi doi lideri islamişti.
Alţi aproximativ 100 de terorişti au murit în raiduri ruse efectuate la un depozit de muniţii din Alep. Bombardamente ruse au fost semnalate şi în provinciile Latakia şi Idlib.
Ministerul rus al Apărării a precizat că au fost folosite avioane de vânătoare de tip Suhoi Su-34, Su-24M şi Su-25CM.
-
Juncker în Germania: UE să-şi îmbunătăţească relaţiile cu Rusia, să nu lase SUA să “dicteze”
Juncker critica astfel o declaraţie prin care preşedintele american Barack Obama cataloga Rusia drept doar “o putere regională”.
“Ştiu din conversaţiile mele cu (preşedintele rus Vladimir) Putin că el (nu acceptă) fraze ca cele de atunci când (preşedintele american) Barack Obama a spus că Rusia este o putere regională. Ce înseamnă acest lucru? Nu poţi să vorbeşti despre Rusia aşa”, a declarat Juncker joi, într-o conferinţă de presă în oraşul german Passau, citat de site-ul TheLocal.se.
Preşedintele CE a făcut aceste declaraţii în contextul în care UE şi Statee Unite au impus sancţiuni Rusiei din cauza intervenţiei acesteia în Ucraina, iar Obama a avut o întâlnire glacială cu preşedintele rus Vladimir Putin la Adunarea Generală a ONU, în septembrie.
“Trebuie, o spun deschis, să tratăm Rusia decent”, a mai declarat Juncher. “Rusia trebuie tratată ca un egal”, a adăugat preşedintele CE, citat de site.
“Trebuie să facem eforturi către o relaţie practică cu Rusia. Nu este sexi, dar aşa trebuie să facem, nu putem continua aşa”, a declarat, citat de BBC, şeful Comisiei în această vizită în sudul Germaniei.
Occidentul a impus restricţii în eliberarea vizelor şi blocarea averilor a zeci de oficiali ruşi de rang înalt.
Sancţiunile au restricţionat, de asemenea, accesul Rusiei la credite bancare occidentale, la tehnologie indistrială şi în sectoarele apărării şi energetic. Ca răspuns, Moscova a impus embargouri asupra celor mai multe importuri de alimente şi băuturi occidentale.
În contextul în care Passau a devenit un punct major de tranzit pentru migranţi din afara UE care încearcă să înceapă o nouă viaţă în Germania, vizita lui Juncker s-a concentrat asupra eforturilor UE de a face faţă afluxului de migranţi.
Războiul civil din Siria împinge tot mai mulţi sirieni în Turcia, iar de aici mai departe către centrul Europei. Turcia găzduieşte deja aproximativ două milioane de sirieni, în tabere de refugiaţi.
Obama a criticat extrem de dur, săptămâna trecută, atacurile aeriene pe care Rusia le-a lansat în Siria la sfârşitul lui septembrie.
Guvernele Statelor Unite şi Marii Britanii sunt îngrijorate că ajutorul acordat de Rusia preşedintelui sirian Bashar al-Assad va conduce la menţinerea acestuia la putere şi la o slăbire a grupărilor siriene “moderate” care luptă să-l îndepărteze de la putere.
Rusia insistă că atacurile sale aeriene vizează în principal Statul Islamic, însă liderii Occidentului contestă acest lucru.
Referindu-se la actualele tensiuni dintre UE şi Rusia, Juncker a declarat că “nu ne putem lăsa relaţia cu Rusia să fie dictată de către Washington”.
Însă el a îndemnat, de asemenea, Moscova să-şi schimbe “masiv” politica. “Modul în care ei (ruşii) au acţionat în Crimeea şi în estul Ucrainei nu este acceptabil”, a subliniat preşedintele CE, referindu-se la anexarea Crimeei de către Rusia şi la implicarea acesteia în conflictul armat dintre forţele guvernamentale şi rebelii proruşi în estul Ucrainei.
-
Secretarul american al Apărării confirmă că patru rachete ruseşti au căzut în Iran
Acestea sunt primele declaraţii ale unui oficial american despre eşecul rachetelor ruse de croazieră.
Carter a făcut aceste declaraţii la Londra, într-o conferinţă de presă comună cu ministrul britanic al Apărării Michael Fallon.
Britanicii fac parte din coaliţia aeriană care luptă împotriva jihadiştilor din Statul Islamic (SI) în Irak, dar nu efectuează bombardamente în Siria.
Patru dintr-o serie de 26 de rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune pe care Rusia a anunţat că le-a lansat către ţinte din Siria au ajuns în Iran.
Pe de altă parte, activişti au anunţat anterior, vineri, că peste 20 de explozii au avut loc în oraşul sirian Rakka (nord), bastionul Statului Islamic.
Un grup de activişti din oraş – “Rakka este măcelărit în tăcere” – a anunţat că 22 de explozii au zguduit oraşul în noaptea de joi spre vineri.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, un ONG cu sediul în Marea Britanie, a anunţat că cel puţin 14 luptători SI au fost ucişi, iar alţi peste 20 au fost răniţi, în aceste aproximativ 20 de explozii.
Potrivit Observatorului, era neclar dacă exploziile au fost provocate de raiduri ale coaliţiei conduse de către americani sau ale unor avioane de război ruseşti.
O tabără de antrenament, cunoscută sub numele de “Tabăra anvangadei”, situată în extemitatea de sud a oraşului, a fost lovită, au anunţat direcorul Observatorului, Rami Abdurrahman, şi colectivul “Rakka este măcelărită în tăcere”.
Ministrul francez al Apărării Jean-Yves Le Drian a anunţat vineri dimineaţa că avioane de război franceze au efectuat al doilea bombardament în Siria, la Rakka, vizând o tabără de antrenament din oraş.
Tot vineri, activişti sirieni au anunţat că jihadişti din cadrul grupării Statul Islamic au lansat un atac surpriză în nordul provinciei sieirene Alep, şi că au cucerit o serie de sate de la rebeli.
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului consideră că este vorba despre cea mai semnificativă înaintare a extremiştilor din ultimele luni.
Jihadiştii au avansat în timp ce ruşii efectuează raiduri susţinute, iar armata siriană a declanşat o ofensivă terestră în regiunea din centrul ţării.
Potrivit Observatorului, SI a cucerit satele Tal Qrah, Kfar Qares, dar şi alte cel puţin patru sate mai mici, situate la nord de Alep. Conturi pe Twitter afiliate SI au anunţat, de asemenea, că jihadiştii au preluat controlul acestor sate.
-
MIŞCAREA DECISIVĂ a NATO împotriva Rusiei. Trupele sunt masate în estul Europei. „Am dat undă verde planului”
Moscova susţine că atacă poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite şi NATO acuză Rusia că ar fi atacat poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. În contextul intervenţiei în Siria, Ankara a acuzat că avioane militare ruse au pătruns neautorizat în spaţiul aerian turc, pe segmentul frontierei cu Siria. După mesajele transmise în acest fel de Rusia, oficialii NATO au luat o decizie fără precedent.
-
NATO dublează Forţa de reacţie şi mobilizează trupe în estul Europei, pentru contracararea Rusiei
Alianţa Nord-Atlantică a decis implementarea unei serii de măsuri pentru consolidarea “apărării colective”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.
“Am dat undă verde completării planului privind funcţionarea Forţei de reacţie rapidă. Acum avem tot ce trebuie pentru a face Forţa de reacţie mai puternică, mai rapidă şi mai eficientă”, a declarat Stoltenberg după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic.
Efectivele Forţei de reacţie rapidă se vor dubla, ajungând la nivelul de 40.000 de militari, iar structura de răspuns ultrarapid (“Spearhead Force”) va putea gestiona în cel mult 48 de ore orice ameninţare, a subliniat secretarul general NATO.
Alianţa Nord-Atlantică a dispus crearea a două centre de comandă suplimentare, în Slovacia şi Ungaria, în plus faţă de cele din România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria.
“Acum nu mai este vorba doar de contracararea ameninţărilor ruse pe flancul de est al Alianţei”, a explicat Stoltenberg, denunţând din nou intrarea avioanelor ruse în spaţiul aerian turc, incidente catalogate drept “inacceptabile”.
“Am sporit capacităţile de a susţine şi ajuta toţi aliaţii, desigur inclusiv pe cei care sunt foarte apropiaţi de violenţe, de crizele din sud – în acest caz Turcia. Acest lucru transmite un mesaj foarte clar tuturor cetăţenilor statelor NATO: Alianţa vă apără. Alianţa este pe teren, este pregătită“, a spus Stoltenberg.
NATO dispune de sisteme de rachete Patriot în Turcia. Marea Britanie a anunţat joi că va mobiliza cu statut permanent 150 de militari în ţările baltice, pentru a combate agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei şi a oferi siguranţă statelor est-europene din NATO faţă de expansiunea militară rusă.
Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat după ce aviaţia militară rusă a iniţiat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susţine că atacă poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite şi NATO acuză Rusia că ar fi atacat poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident.
În contextul intervenţiei în Siria, Ankara a acuzat că avioane militare ruse au pătruns neautorizat în spaţiul aerian turc, pe segmentul frontierei cu Siria. Rusia a recunoscut incidentele, explicând că au fost încălcări accidentale ale spaţiului aerian turc din cauza vremii nefavorabile.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.
-
New York Times: Vladimir Putin vrea să dea o lecţie SUA prin operaţiunea forţelor ruse în Siria
Rusia vrea să arate că America ar trebui să fie pregătită să intervină în orice război civil care urmează unei revoluţii inspirate de retorica sa, sau să renunţe să mai îndemne oamenii la revoltă, apreciază autorul comentariului, Ivan Krastev, preşedintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia şi membru al Institutului pentru Ştiinţe Umane din Viena.
Într-adevăr, Vladimir Putin şi Barack Obama au teorii opuse privind sursele actualei instabilităţi globale. SUA consideră că este rezultatul încercărilor disperate ale unor lideri autoritari de a menţine situaţia în care se aflau, în timp ce Rusia acuză obsesia Washingtonului pentru democraţie.
Însă în mintea Kremlinului nu este Siria şi nici Ucraina, ci Asia Centrală, o parte a fostului spaţiu sovietic în care liderii autoritari îmbătrânesc, economiile stagnează, milioane de tineri sunt şomeri şi dornici să emigreze, iar islamul radical este în creştere. Rusia se consideră garantul stabilităţii în regiune, dar se teme că va veni instabilitatea. Asia Centrală de astăzi aminteşte Kremlinului de Orientul Mijlociu din urmă cu un deceniu. Situaţia din Siria ar trebui să înveţe SUA să aibă grijă ce vorbesc şi să-şi vadă de treabă atunci când va veni următoarea criză.
Preşedintele Putin vrea să dea Americii o lecţie, dar se adresează şi Europei invadate de un milion de refugiaţi şi bântuită de islamul radical şi anxietatea demografică. Până acum, Uniunea Europeană spera să-şi transforme vecinii, dar în prezent se consideră un ostatic. Putin vrea să convingă Europa că oricât de brutal era dictatorul libian Muammar Kadhafi, el era dispus şi capabil să apere frontierele Europei, ceea ce noile democraţii nu pot face.
Putin speră că Europa va accepta o Rusie mai puternică drept un garant al stabilităţii, chiar şi cu costul renunţării la valorile şi ambiţiile sale.
Însă teoria lui Putin, deşi atractivă, nu este practică, pentru că lumea s-a schimbat de la Războiul Rece încoace, nu mai este definită de dinamica Est-Vest. Schimbările sociale, demografice, culturale şi tehnologice au făcut stabilitatea în lume un puzzle complicat. Astfel, va fi nevoie de ceva mai mult decât schimbarea politicii americane pentru ca oamenii să înceteze să se mai revolte împotriva Guvernelor autoritare, conchide autorul articolului.
-
Cum a celebrat Vladimir Putin împlinirea a 63 de ani
La doar câteva ore după ce ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a anunţat că Flota rusă din Marea Caspică a lansat rachete spre Siria, oficialul rus şi preşedintele Vladimir Putin li s-au alăturat unor foşti jucători din NHL pentru un meci desfăşurat la Soci şi transmis în direct de Televiziunea publică rusă, comentează cotidianul britanic.
Vladimir Putin a înscris şapte goluri, iar echipa sa, care a inclus legende precum Viaceslav Fetisov şi Pavel Bure, a câştigat meciul cu scorul 15-10.
Din echipa adversă au făcut parte Serghei Şoigu şi oligarhi ruşi prieteni cu Vladimir Putin precum Ghennadi Timcenko şi Arkadi Rotenberg, relatează ABC News, notând că cei doi sunt vizaţi de sancţiuni occidentale.
La sfârşitul meciului, Vladimir Putin a primit în numele echipei sale, în contextul împlinirii vârstei de 63 de ani, o medalie pentru contribuţia adusă hocheiului în Rusia.
Anul trecut, presa oficială rusă a relatat că Vladimir Putin şi-a celebrat ziua de naştere în Siberia, departe de zonele populate.
-
Putin consideră “interesantă” ideea lui Hollande ca forţele lui al-Assad şi Armata Siriană Liberă să formeze o alianţă
Putin a efectuat vineri o vizită la Paris, unde a discutat de asemenea cu liderii german Angela Merkel şi ucrainean Petro Poroşenko despre crizele din Ucraina şi Siria.
Putin a declarat miercuri, într-o intervenţie televizată, că el consideră ideea lui Hollande “interesantă”, dar a insistat că Moscova dispune, în continuare, de prea puţine informaţii despre Armata Siriană Liberă.
“Tot nu ştim unde este şi cine o conduce”, a spus el.
Însă liderul de la Kremlin a adăugat că, “odată ce (ASL) se presupune că este unitatea de luptă a aşa-numitei opoziţii sănătoase, ar crea condiţii bune pentru o soluţionare politică în Siria dacă s-ar putea alătura forţelor (guvernamentale) împotriva inamicului comun, teroriştilor, Statului Islamic (SI), (Frontului) al-Nusra şi altora”, a declarat el.
Ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu a anunţat anterior că Rusia foloseşte nave de război, în Marea Caspică, pentru a bombarda Statul Islamic în Siria.
Rusia a lansat săptămâna trecută atacuri aeriene în Siria, anunţând că ele fac parte dintr-o operaţiune “preventivă” împotriva terorismului în Orientul Mijlociu.
Şoigu i-a transmis preşedintelui Vladimir Putin, într-o intervenţie televizată, că Rusia a lansat miercuri dimineaţa 26 de atacuri cu rachete de la bordul a patru nave de război din cadrul flotilei ruse de la Marea Caspică.
Şoigu a insistat asupra faptului că operaţiunea a distrus toate ţintele şi că niciunul dintre atacuri nu a vizat zone civile.
Un oficial sirian a anunţat anterior că o ofensivă terestră a fost lansată în centrul ţării, în contextul bombardamentelor intensive ale Rusiei.
Oficialul, care a făcut acest anunţ sub protecţia anonimatului, potrivit politicii Guvernului, a precizat că operaţiunile se concentrează asupra provinciilor Hama şi Idleb.
Activişti şi rebeli au denunţat faptul că trupe siriene, susţinute de atacuri aeriene ruseşti, au vizat insurgenţi în centrul Siriei, miercuri, în cadrul primei bătălii terestre majore de când Moscova şi-a lansat raidurile aeriene împotriva militanţilor, miercurea trecută.
Atacurile aeriene ruseşti par că au impulsionat trupele siriene să lanseze o ofensivă terestră, după ce au suferit înfrângeri importante în nord-vestul Siriei în ultimele luni.
Gruparea Statul Islamic (SI) nu este prezentă în zonele în care sunt în curs aceste confruntări.