BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Porumbul şi floarea soarelui urcă România pe locul al doilea în UE

    CU O PRODUCŢIE DE CEREALE ÎNCADRATĂ PE UN TREND ASCENDENT DE CÂŢIVA ANI, România începe să îşi creioneze pretenţiile pentru statutul de putere agricolă regională, deşi volatilitatea generată de vreme poate muşca adânc din productivitate în anii secetoşi.

    Puţin ştiu că România reuşeşte deja să fie al doilea producător de porumb şi floarea-soarelui din UE şi între primii şapte la grâu, orz şi rapiţă. Spaţiul de creştere rămâne în continuare enorm având în vedere că deşi România are printre cele mai mari suprafeţe însămânţate, în acelaşi timp productivitatea este printre cele mai scăzute din blocul comunitar.
    Miliardele din agricultură nu i-au lăsat indiferenţi pe managerii din agro-multinaţionale, astfel că furnizorii au ajuns să se lupte „la baionetă„ pentru banii strânşi în ultimii ani în conturile fermierilor.

    În acelaşi timp a început şi lupta pentru terenuri arabile, astfel că fondurile de investiţii s-au năpustit să facă plasamente în terenurile agricole româneşti în speranţa că majorarea de productivitate din agribusiness le va duce în sus randamentele.
    „Anul acesta am terminat cu o lună mai devreme tot ce aveam de recoltat pentru că au fost ploi în primăvară şi o vară călduroasă şi totul s-a copt ca la microunde. Am şi vândut o parte din marfă, dar şi stochez. Nu am pus porumb deloc, pentru că în zona mea este secetă şi am pierdut bani anii trecuţi. Am mers în schimb pe coriandru şi muştar„, explică Gheorghe Lămureanu, administrator al companiei Agroterra Import Export din Constanţa, care exploatează 1.200 de hectare de teren arabil.

    CU APROAPE ÎNTREAGA CANTITATE DE CEREALE ŞI SEMINŢE OLEAGINOASE DEJA CONTRACTATĂ PENTRU VÂNZAREA ÎN VIITOR SAU STOCATĂ ÎN SPERANŢA PREŢURILOR MAI MARI DIN IARNĂ SAU DIN PRIMĂVARĂ, fermierii îşi fac calculele de afaceri pentru a-şi putea construi planurile pentru sezonul următor.

    „A trecut mult, mult timp de când nu a mai fost nevoie să apelăm la credite. Am luat acum o linie de finanţare ca să ne acoperim nevoia de cash-flow”, mai spune Lămureanu. Deşi aproape toţi fermierii au hambarele pline ochi cu cereale, ei nu se văd mulţumiţi cu marje de profit mai mici decât cele de anul trecut, chiar dacă atunci seceta a muşcat adânc din productivitate. Bursele de mărfuri din întreaga lume sunt de luni bune pe minus ca urmare a cantităţilor mari de grâu sau de porumb produse în Statele Unite, America de Sud sau în regiunea Mării Negre.

    Totuşi, fermierii preferă de obicei să treacă printr-un an bogat şi cu preţuri în scădere decât prin secetă şi productivităţi reduse, dar cu preţuri în creştere. În agricultura românească, volatilitatea va rămâne şi în următorii ani cuvântul de ordine având în vedere că rezultatele aproape de vârfuri se datorează aproape în exclusivitate vremii bune. Fără irigaţii, agricultorii nu au niciun fel de protecţie în faţa secetei, iar reabilitarea infrastructurii rămâne doar un subiect de discuţie teoretic în birourile din Ministerul Agriculturii. Acum, mai puţin de 2% din terenul arabil beneficiază de irigaţii.

    MARELE CÂŞTIGĂTOR AL CONDIŢIILOR METEO FAVORABILE ESTE ÎN ACEST SEZON PORUMBUL, o cultură la care România este al doilea jucător pe piaţa din Uniunea Europeană şi în regiunea Mării Neagre, unde marfa locală concurează cu cea rusească şi ucraineană.

  • Expunerea băncilor străine pe România a scăzut în primele trei luni

     Datele se referă la activele finanţate extern din economie, inclusiv împrumuturi ale băncilor străine către companii, bănci şi instituţii de stat, obligaţiuni şi finanţarea subsidiarelor locale ale instituţiilor financiare străine.

    Astfel, finanţarea externă către economia românească a coborât de la 49,8 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut la 46,44 miliarde de dolari la finele lunii martie.

    Finanţarea din străinătate atrasă de economie a atins maximul istoric de 71,1 miliarde de dolari la finele anului 2008, înainte de criza mondială.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Şova: Dacă nu se adoptă proiectul, Gold Corporation poate emite pretenţii pentru 2 miliarde dolari

     “Eu nu vreau să dau idei sau argumente investitorilor străini, dar, evident, dacă nu le vom da posibilitatea să realizeze investiţia, ne vor acţiona în instanţele internaţionale, fie la Washington, fie Viena, fie Olanda, de încălcarea convenţiei de promovare şi protecţie reciprocă a investiţiilor şi vom vedea ce se va întâmpla, nu vom avea o poziţie uşoară. Nu pot emite orice fel de pretenţii, dar pretenţiile se bazează pe cheltuielile de investiţii deja realizate şi pe profitul estimat, potrivit unui bussinesplan atestat”, a explicat Dan Şova, într-o conferinţă de presă.

    Întrebat de unde rezultă că investitorul de la Roşia Montană poate cere despăgubiri de 2 miliarde de dolari, Şova a spus că este vorba despre 550 de milioane de dolari pe care acesta i-a investit până în prezent, la care se adaugă 1,5 miliarde de dolari profitul estimat pe baza extragerii a 241 tone de aur.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAF va rambursa în septembrie TVA de 1,08 miliarde lei

    Deconturile cu compensare şi restituire totalizează 1,03 miliarde lei, din care se compensează suma de 43,9 milioane lei şi se restituie 995,2 milioane lei, se arată într-un comunicat al ANAF. Deconturile cu compensare integrală totalizează 47,4 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România a atras 1,5 miliarde de euro prin obligaţiuni pe 7 ani plasate pe pieţele externe

     Potrivit surselor, investitorii au subscris peste 6,2 miliarde de euro la emisiunea de euroobligaţiuni a României, depăşind de patru ori suma maximă pentru care Ministerul Finanţelor intenţiona să o atragă de pe pieţele externe, de 1,5 miliarde euro.

    Ministerul Finanţelor viza un randament de 3 puncte procentuale peste midswap, indicatorul de referinţă al pieţei.

    Randamentul a fost setat la 295 puncte de bază peste mid-swap. La ora transmiterii acestei ştiri rata midswap era de 1,825% pe an, ceea ce înseamnă un randament de circa 4,77% pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât a costat criza financiară pentru economia americană

     Printre pagubele pe termen lung aduse economiei SUA, Rezerva Federală identifică şomajul ridicat, precum şi oportunităţile pierdute din cauza sprijinirii sectorului financiar cu 12.600 de miliarde de dolari, se arată în analiza băncii centrale, publicată la aproape cinci ani de la prăbuşirea Lehman Brothers.

    “Criza din 2007-2008 a avut un impact negativ foarte puternic asupra activităţii economice, consumului şi avuţiei financiare. Populaţia SUA a fost nevoită să suporte şi alte costuri, precum cele determinate de consecinţele psihologice, pierderea competenţelor din cauza şomajului prelungit, oportunităţile economice reduse şi intervenţia tot mai puternică a statului în activitatea economică”, se arată în raport, citat de CNBC.

    În total, costurile se situează între 6.000 de miliarde de dolari şi 14.000 de miliarde de dolari. Pagubele economice sunt echivalente cu 40-90% din PIB al SUA, sau cu 50.000-120.000 de dolari pentru fiecare gospodări

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Microsofokia. Cum s-a prăbuşit cea mai grozavă poveste de succes din istoria corporatistă a Finlandei

    STEPHEN ELOP, CEO-UL CANADIAN IMPORTAT ÎN 2010 CHIAR DE LA MICROSOFT, a fost descris de presa locală drept un cal troian trimis de Steve Ballmer pentru a pregăti compania să cadă, pe jumătate leşinată, în braţele grupului american. Investitorii au acţionat firesc: acţiunile Nokia au crescut cu aproape 50% în prima şedinţă bursieră după anunţarea tranzacţiei, în timp ce Microsoft, care a mai avut în ultimii ani probleme cu preluări neinspirate, a pierdut în zilele care au urmat 18 miliarde de dolari din valoarea de piaţă, sau aproape 7%.

    Parteneriatul dintre cele două companii, început la scurt timp după sosirea lui Elop la Nokia, nu a dat până în prezent rezultatele aşteptate. Produsele rezultate din combinaţie, deşi convingătoare şi apreciate, au reuşit doar să aplice o ultimă lovitură trupului neînsufleţit al BlackBerry, care nu a făcut faţă transformării smartphone-ului după momentul iPhone.

    Giganţii Google, Samsung şi Apple par de neatins, şi datorită bazei largi de utilizatori deja existente, de clienţi captivi care complementează din plin efortul de marketing. Din neputinţă sau lipsă de inspiraţie, Microsoft şi Nokia nu au reuşit să se impună, nu au scos niciun hit, niciun blockbuster care să servească drept fundaţie pentru o nouă generaţie de produse de succes, aşa cum au făcut-o iPhone sau Galaxy S.

    PRIN PRELUAREA NOKIA, MICROSOFT CONTINUĂ STRATEGIA ULTIMILOR DOI ANI, de a se extinde agresiv ca producător de electronice de consum, mizând pe construirea unui ecosistem de produse hardware, accesorii, aplicaţii şi dezvoltatori, toate interdependente, aşa cum a făcut Apple în 2007 cu iOS sau chiar Microsoft în anii ’90 cu Windows. Declinul industriei
    PC-urilor odată cu dezvoltarea sectorului smartphone-urilor şi tabletelor a muşcat din afacerile Windows, atât prin stagnarea şi apoi scăderea vânzărilor de dispozitive, cât şi prin înlăturarea monopolului de facto al popularului sistem de operare. Dacă în a doua jumătate a deceniului trecut aproape toate dispozitivele conectate la internet rulau sistemul de operare Windows, în primul trimestru al acestui an cota de piaţă a scăzut la 20%, pe fondul ascensiunii Android şi iOS.

    Microsoft şi-a păstrat poziţia solidă în domeniul software-ului şi serviciilor pentru companii, în pofida apariţiei unor competitori noi, puternici, odată cu dezvoltarea cloud computing-ului. De altfel, unii investitori au considerat că strategia optimă ar fi vânzarea activelor orientate către consumatori, precum Xbox, şi focusarea afacerilor pe zona corporate, unde marjele de profit sunt mai ridicate, iar piaţa este mai predictibilă.

    Preluarea Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum şi nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcţia de CEO. Microsoft încearcă să se impună într-o piaţă dominată de Apple şi Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate faţă de serviciile corporate, unde compania străluceşte. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, şi a devenit astfel principalul candidat la funcţia lui Ballmer, cu şanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiştilor de la Sanford C. Bernstein.

    Acţiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunţat că se va retrage în termen de 12 luni din funcţia de CEO, pe care o ocupă din anul 2000. Întregul câştig a fost însă anulat de anunţul privind preluarea Nokia. Unii investitori aşteptau cu entuziasm un succesor din afară, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care îşi pierde treptat cota de piaţă.

  • Voinea: Reducerea CAS cu 3 puncte ar avea un impact asupra bugetului de circa 3 miliarde lei

     “Răspunsul dacă se poate sau nu se poate depinde de sursa de finanţare a acestor 3 miliarde. Dacă avem o creştere de venituri din altă parte care să compenseze scăderea de 3 miliarde se poate. E de asemenea o decizie de oportunitate şi economică, dar şi politică, între diferite opţiuni de politici publice: creşterea investiţiilor, scăderea TVA la alte produse, scăderea cotei generale de TVA, scăderea CAS, fie măsuri pe parte de creştere a cheltuielilor, care să stimuleze economia în 2014”, a afirmat Voinea, la o întâlnire cu senatorii PSD, întrebat în ce măsură este fezabilă reducerea contribuţiei de asigurări sociale cu 3 puncte în 2014 şi dacă acestă scădere se va face exclusiv de la angajator.

    Potrivit acestuia, calculele privind impactul trebuie să fie făcute foarte conservator, fără să se plece de la premisa creşterii colectării ca urmare a scăderii taxelor şi că dacă va avea loc o astfel de evoluţie impactul asupra bugetului va fi pozitiv.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Investiţiile în economie au scăzut în primul semestru. Ce domenii au consemnat, totuşi, creşteri

     “Investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I 2013, au însumat 12031,2 milioane lei, reprezentând 43,1% din total, faţă de 52,0% în semestrul I 2012. Investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 13504,0 milioane lei, reprezentând 48,3% din total, faţă de 40,2% în semestrul I 2012. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie şi comerţ/servicii (comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea autovehiculelor)”, se arată într-un comunicat al INS.

    În trimestrul II 2013, comparativ cu trimestrul II 2012, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 4,2%, scădere înregistrată la elementul de structură lucrări de construcţii noi cu 18,6%. La utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi la alte cheltuieli s-au înregistrat creşteri cu 14,9%, respectiv cu 7,8%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele BNR au scăzut cu 1,2 mld. euro în august

     În luna august, BNR a consemnat intrări de 888 milioane euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea contului Comisiei Europene, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele.

    În acelaşi timp, ieşitile au totalizat 2,07 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

    La capitolul plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută se regăsesc a noua şi a zecea rambursare de capital şi dobândă din împrumutul de la Fondul Monetar Internaţional (pentru care Banca Naţională a României a rambursat 835 milioane echivalent euro, iar Ministerul Finanţelor Publice a rambursat 168 milioane echivalent euro), precum şi rambursarea emisiunii de obligaţiuni denominată în euro a Ministerului Finanţelor Publice scadentă pe data de 19 august 2013, în suma de 470 milioane euro, capital şi dobândă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro