Această ofensivă urmează să consolideze atacul terestru lansat de aceeaşi alianţă săptămâna trecută care-i vizează pe rebelii din provincia Hama, situată mai la vest.
Potrivit celor două surse, care au solicitat protecţia anonimatului, câteva mii de militari iranieni au sosit în Siria pentru a lua parte la ofensive terestre, în vederea susţinerii preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Mai multe grupări îşi împart controlul asupra oraşului Alep şi provinciei cu acelaşi nume, şi anume Guvernul sirian – care controlează sectoarele de vest ale oraşului, o serie de grupări rebele care luptă împotriva lui al-Assad – care se află în partea de est, şi Statul Islamic (SI) – care deţine controlul asupra unor zone rurale din apropiere de oraş.
“Pregătirile pentru marea bătălie din acest sector sunt clare”, a declarat marţi unul dintre aceşti reprezentanţi. “Există o mobilizare puternică a armatei siriene (…), combatanţi de elită din cadrul Hezbollah şi mii de iranieni care au sosit în etape, în ultimele zile”, a spus primul.
“Decizia de a lansa bătălia de la Alep a fost luată”, a declarat al doilea. “Nu mai este un secret că militari iranieni sunt de-acum în Siria şi că rolul lor este fundamental”, a adăugat el.
Cei doi reprezentanţi au subliniat că bătălia urmează să înceapă “în curând”.
Oraşul Alep era cel mai populat oraş din Siria înainte de războiul civil, care a izbucnit în 2011, după reprimarea de către regimul al-Assad a unor manifestaţii antiguvernamentale.
Statul Islamic a cucerit săptămâna trecută, de la alţi insurgenţi, un anumit număr de sate, lângă Alep. Televiziunea siriană a anunţat luni că forţele guvernamentale au cucerit, de la SI, un sector situat în nordul oraşului.
A trecut mult timp de când preşedintele rus Vladimir Putin era un simplu ofiţer KGB. Un adept al disciplinei şi ahtiat după puterea publică, acest jurist de formaţie care a lucrat în cadrul “Primului birou al KGB”, serviciile sovietice de informaţii externe, a început să reconstruiască statul formând o “putere pe verticală” dependentă de el însuşi. Cei de la Business Insider au pregătit un clip care ne invită să vedem modul cum Putin a devenit unul dintre cei mai puternici oameni din istoria Rusiei.
CNN scrie că avem de-a face cu un “război între Statele Unite şi Rusia”.
“Antrenarea a mii de infanterişti nu a constituit o metodă bună, cred că a devenit destul de evident acest lucru acum”, a precizat un oficial al Administraţiei Obama, citat de publicaţia The New York Times.
“Operaţiunile militare efectuate în Siria de coaliţia condusă de Statele Unite nu au produs rezultate, iar impresia este că partenerii noştri sunt debusolaţi”, a declarat Vladimir Putin la un forum al oamenilor de afaceri.
“Am cerut Statelor Unite să ne ofere poziţiile ţintelor considerate sută la sută teroriste. Răspunsul a fost că nu au o asemenea listă. Am întrebat unde am putea ataca noi. Niciun răspuns. Fără glumă, nu inventez nimic, chiar aşa a fost. Astfel că, recent, le-am propus americanilor să ne spună ce zone să nu atacăm. Nici de data asta nu am primit niciun răspuns. Mi se pare că unii dintre partenerii noştri sunt total debusolaţi”, a subliniat liderul Rusiei.
O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.
Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.
În cea mai recentă manevră, Statele Unite au trimis 50 de tone de armament destinate grupurilor insurgente din nordul Siriei, în cadrul eforturilor de susţinere a opoziţiei siriene. Această decizie a fost luată după ce Rusia a executat mai multe atacuri aeriene în sprijinul forţelor lui Bashar al-Assad, sub pretextul că încearcă să distrugă gruparea teroristă Stat Islamic.
CNN menţionează că Siria reprezintă un punct critic în acest moment. Din ce în ce mai mulţi civili sunt ucişi în fiecare zi, iar milioane de refugiaţi au fugit în alte ţări. Iar gruparea teroristă ISIS reprezintă o altă ameninţare mortală.
CNN prezintă situaţia din Siria în acest moment:
SUA a paraşutat 50 de tone de armament grupurilor insurgente
Luni, avioane americane au paraşutat 50 de tone de muniţie destinată grupurilor insurgente din nordul Siriei, în cadrul eforturilor de susţinere a opoziţiei siriene. Misiunea a fost efectuată cu avioane de tip C-17, escortate de aeronave de vânătoare. Muniţia – armament uşor şi grenade – a fost lansată în provincia Hasakah, situată în nordul Siriei, fiind destinată grupului insurgent Coaliţia Arabă Siriană.
Întregul armament a fost recuperat în condiţii bune de forţele insurgente, a declarat un oficial american.
SUA a încercat să antreneze rebelii sirieni
Autorităţile americane au pus bazele unui program de 500 de milioane de dolari pentru a-i antrena şi echipa militar pe rebelii sirieni, însă programul nu s-a dovedit unul de succes.
“A fost un eşec total din multe puncte de vedere. Statele Unite au încercat să-i controleze pe aceşti luptători, spunându-le că trebuie să se concentreze pe lupta împotriva ISIS. Însă, dacă vorbeşti cu orice sirian, acesta îţi va spune că vrea să scape de Statul Islamic, dar în acelaşi timp îşi doreşte să scape de regimul lui Bashar al-Assad”, a declarat corespondentul CNN Arwa Damon.
Pentagonul a anunţat deja “întreruperea temporară” a transferului de luptători-candidaţi din Siria în centre de antrenament din Iordania şi Turcia. Aproximativ 150 de luptători ai opoziţiei aflaţi în unităţi de antrenament îşi vor încheia instrucţia, afirmă oficiali americani. “Antrenarea a mii de infanterişti nu a constituit o metodă bună, cred că a devenit destul de evident acest lucru acum”, a precizat un alt oficial al Administraţiei Obama, citat de publicaţia The New York Times.
Luna trecută, doar “patru sau cinci” rebeli antrenaţi se aflau pe câmpul de luptă din Siria, în condiţiile în care programul, implementat în decembrie 2014, ar fi trebuit să antreneze 5.400 de luptători anual şi 15.000 în următorii trei ani.
Rusia încearcă să-l sprijine pe Bashar al-Assad cu atacuri aeriene
În urmă cu două săptămâni, Rusia a luat prin surprindere o lume întreagă, când a decis să lanseze primele atacuri aeriene în Siria. Avioane de vânătoare ruseşti au început din 30 septembrie să efectueze atacuri aeriene în provincii din centrul şi nord-vestul Siriei – culoare către fiefuri ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Rusia a susţinut că-şi coordonează acţiunile cu Guvernul sirian şi că primeşte informaţii de la Irak şi Irak.
De la declanşarea campaniei, Rusia a efectuat zeci de misiuni de luptă şi a lansat peste 100 de atacuri aeriene, potrivit unor date de la Ministerul rus al Apărării.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, luni, că scopul atacurilor aeriene ruseşti este să stabilizeze Guvernul preşedintelui Bashar al-Assad şi că Rusia nu intenţionează să efectueze şi operaţiuni terestre.
UE a cerut Rusiei să înceteze raidurile împotriva opoziţiei siriene
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să înceteze “imediat” bombardamentele care vizează opoziţia moderată din Siria, conform unei declaraţii a miniştrilor de Externe ai statelor UE.
“Atacurile recente ale armatei ruse, care merg dincolo de Daesh (n.red. – organizaţia teroristă Stat Islamic) şi de alte grupări teroriste desemnate de ONU, vizând inclusiv opoziţia moderată, sunt de o îngijorare profundă şi trebuie să înceteze imediat. Actuala escaladare militară riscă să prelungească acest conflict, subminând un proces politic, agravând situaţia umanitară şi intesificând radicalizarea”, a transmis Uniunea Europeană.
Regimul Bashar al-Assad, aflat la conducere în Siria, trebuie să plece, “mai devreme sau mai târziu”, au transmis miniştrii de Externe ai statelor UE, îndemnând Moscova să participe la eventuala tranziţie politică din Siria.
Opoziţia susţine că Bashar al-Assad îi ameninţă pe locuitori cu “atacuri devastatoare”
Regimul lui Bashar al-Assad a aruncat pliante în provincia Idlib, anunţându-i pe rezidenţi să meargă neînarmaţi la punctele de control pentru că zonele lor vor fi bombardate, susţine un grup al opoziţiei siriene.
“Celor care au acest pliant li se va permite să treacă punctele de control în siguranţă. Armata siriană le va oferi mâncare şi asistenţă medicală celor care vor ţine în mâini acest pliant. Cooperaţi cu armata siriană. Părăsiţi zona pentru siguranţa dumneavoastră”, se arăta în pliantul respectiv.
Într-un alt pliant era scris mesajul: “Explozii devastatoare vor avea loc în această zonă”.
Războiul prin intermediari se intensifică
Rusia are mai multe motive pentru care doreşte să rămână în Siria. Unul este reprezentat de faptul că în Siria există singurul port naval pe care Rusia se poate baza. Un alt motiv este că regimul sirian a cumpărat arme de la ruşi în valoare de miliarde de dolari. De asemenea, Rusia nu crede că revoluţiile, războaiele şi schimbările de regim pot aduce stabilitate şi democraţie, scrie CNN.
Pe de altă parte, Statele Unite sunt acuzate că au făcut foarte puţin în primii ani ai războiului civil din Siria şi că abia acum încearcă să-i ajute pe rebelii sirieni să lupte împotriva unui alt duşman: gruparea teroristă Stat Islamic.
“Ceea ce se întâmplă acum în Siria este un război “proxy” (n.r. – un război purtat de două forţe prin intermediari, pe teritoriul unei alte ţări)”, a relatat corespondentul CNN Arwa Damon.
“Declaraţia domnului Mikhail I. Uliyanov, director al departamentului de neproliferare şi controlul armamentelor din cadrul Ministerului rus al Afacerilor Externe, făcută cu prilejul dezbaterilor Comisiei I din cadrul celei de a 70-a sesiuni a Adunării Generale a ONU de la New York, nu aduce elemente de noutate. Poziţiile părţii române, a celei americane şi a NATO în legătură cu dezvoltarea capabilităţii de apărare împotriva rachetelor balistice au fost comunicate deschis atât Federaţiei Ruse, cât şi publicului larg cu diverse ocazii. Cel mai recent astfel de prilej l-a reprezentat vizita la Bucureşti a asistentului secretarului de stat al SUA pentru controlul armamentelor, verificare şi conformitate Frank Rose, la 8 octombrie 2015. În cadrul unei sesiuni publice organizate sub egida “Dialoguri@MAE“, România şi SUA au reiterat natura exclusiv defensivă a sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, precum şi utilizarea sa în scop de legitimă apărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU şi ale dreptului internaţional”, se arată în precizările de presă transmise marţi de MAE.
Ministerul român de externe menţionează că “acuzele cu privire la încălcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilităţii antirachetă Aegis Ashore la Baza militară Deveselu sunt nefondate”.
“Prevederile acestui tratat vizează rachete care angajează ţinte la sol. Tratatul nu se aplică dezvoltării şi testării interceptorilor care angajează ţinte aflate în aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasaţi la facilitatea antirachetă din cadrul Bazei militare Deveselu. În acelaşi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost şi nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decât cei folosiţi pentru angajarea ţintelor aeriene”, se precizează în comunicat.
MAE aminteşte totodată că “Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România” prevede că interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat.
“Pe fondul proliferării ameninţărilor balistice şi a interesului continuu al actorilor statali şi non-statali de a testa şi dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilităţii NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeană a sistemului antirachetă al SUA şi, deci, şi baza Deveselu, reprezintă o modalitate de consolidare a apărării colective la nivel Aliat, de creştere a stabilităţii şi securităţii regionale şi internaţionale. Această capabilitate de apărare pur defensivă nu vizează Federaţia Rusă, aşa cum a fost comunicat în repetate rânduri de partea română şi de partea americană, ci ameninţări cu rachete balistice din afara spaţiului euro-atlantic”, se mai arată în comunicatul MAE.
Ministerul de Externe mai spune că toate aceste elemente şi precizări, privind sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în Europa, au fost reiterate recent de ministrul Bogdan Aurescu în cadrul sesiunii publice “Dialoguri@MAE” amintite mai sus, dar şi în cadrul interviurilor acordate în ultima perioadă.
Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme şi să renunţe la plan “cât nu este prea târziu”.
Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.
“Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus.
“Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu”, a adăugat Mihail Ulianov.
Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune – sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.
Acordul Forţelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF).
Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârşitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaţionalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecţie NATO în regiune. “În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanţa facilităţii de la Deveselu, pe care o vom operaţionaliza până la sfârşitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacităţii României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecţie al NATO în regiune”, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferinţe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfăşurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.
În iulie 2014, Rusia avertiza că are “numeroase nemulţumiri” faţă de Statele Unite privind Tratatul INF. “Nemulţumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă şi lungă de acţiune şi în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenţiei în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenţionează să le instaleze în Polonia şi România în cadrul sistemului antibalistic. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.
Surse militare britanice citate de Sunday Times au declarat că avioanele de vânătoare Tornado care efectuează raiduri antiteroriste în Irak au fost echipate cu rachete având senzori de căldură, pentru a se apăra de avioanele ruse care efectuează operaţiuni în Siria.
“Până acum, avioanele Tornado ale Forţelor aeriene regale era echipate cu bombe ghidate prin satelit, dat fiind că nu existau riscuri ale unor ameninţări aer-aer. Dar în ultima săptămână situaţia s-a schimbat. Trebuie să avem o reacţie pe măsură”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial din cadrul Ministerului britanic al Apărării, referindu-se la începerea raidurilor ruse în Siria.
Ministerul britanic al Apărării a respins informaţiile apărute în presă, subliniind că relatările “nu sunt adevărate”.
Ca reacţie, Ministerul rus de Externe l-a convocat luni, pentru explicaţii, pe ataşatul militar rus de la Moscova. Potrivit diplomaţiei britanice, ataşatul militar a reiterat preocupările Londrei privind intervenţia militară în Siria.
Săptămâna trecută, premierul David Cameron a afirmat că operaţiunile ruse în Siria au doar rolul de a consolida poziţia “măcelarului” Bashar al-Assad.
Rusia este acuzată de Statele Unite şi de NATO că atacă forţele insurgente din Siria, dar Moscova a respins acuzaţiile, precizând că sunt vizate exclusiv poziţiile reţelei teroriste Stat Islamic.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.
Agenţia europeană pentru securitate aeriană a publicat luni un avertisment adresat companiilor aeriene ale căror avioane care survolează Irakul, Iranul şi Marea Caspică.
Armata rusă, care a declanşat o campanie aeriană în Siria, utilizează în regiune rachete sol-aer care ar putea constitui un risc pentru avioanele de linie prezente în aceste zone.
Rachetele ruse traversează spaţiul aerian din aceste regiuni, pe unde trec şi avioane de linie.
Pentru moment, agenţia nu a dat instrucţiuni specifice companiilor aeriene referitor la rutele care ar trebui folosite de avioanele lor.
Potrivit ziarului german Die Welt, Air France ar fi modificat deja traseele de zbor ale avioanelor sale care survolează Iranul şi Marea Caspică.
Oficiali americani au declarat săptămâna trecută că unele dintre rachetele de croazieră lansate de Forţele navale ruse din Marea Caspică spre Siria au căzut în Iran.
Potrivit datelor serviciilor secrete americane, cel puţin patru rachete ruse de tip Kalibr s-au prăbuşit în Iran, un oficial american sugerând că incidentele s-au soldat cu victime pe teritoriul iranian.
Informaţiile au fost oferite de doi oficiali din cadrul Pentagonului, care au preferat să păstreze anonimatul, şi confirmate ulterior de secretarul american al Apărării, Ashton Carter.
Rusia a efectuat zeci de misiuni de luptă şi a lansat peste 100 de atacuri aeriene, de când şi-a declanşat campania în Siria pe 30 septembrie, potrivit unor date de la Ministerul rus al Apărării. Gruparea extremistă Statul Islamic (SI) este principala ţintă, afirmă Rusia.
Forţele aeriene ruseşti au vizat duminică 63 de poziţii SI, inclusiv 53 de fiefuri, un centru de comandament, patru tabere de antrenament şi şapte depozite de muniţie, a anunţat ministerul.
Cu o zi înainte ele au lovit 53 de ţinte SI, inclusiv “principalele şi cele mai mai mari centre logistice SI”, depozite de muniţie şi tabere de antrenament, a precizat Ministerul rus al Apărării.
“Sarcina noastră este să stabilizăm Guvernul legitim şi să creăm condiţii pentru un compromis politic”, a declarat Putin într-un interviu pentru postul guvernamental de ştiri Russia 24.
“Prin mijloace militare, bineînţeles. Unităţile teroriştilor internaţionali şi ale celor de-un soi cu ei nu doresc să negocieze cu Guvernul sirian, care aproape că este asediat în propria capitală”, a spus liderul de la Kremlin.
Întrebat dacă este posibilă o operaţiune terestră, Putin a răspuns că “n-o s-o facem, iar prietenii noştri sirieni ştiu acest lucru”.
Putin a insistat că atacurile aeriene prezintă un grad mare de precizie, mulţumită operaţiunilor ruseşti de culegere de informaţii desfăşurate într-o lungă perioadă de timp.
“Am pus cap la cap diverse feluri de informaţii pe care le-am primit”, a declarat el. “Specialiştii de la Statul Major General, în coordonare cu parteneri sirieni şi din alte ţări din regiune, au creat un Centru de informaţii la Bagdad. În urma schimbului de date, am obţinut informaţii suplimentare”, a precizat Putin.
“Astfel, tot ceea ce se întâmplă pe cer şi la sol nu este o acţiune spontană, ci o aducere la îndeplinire a unor planuri anterioare”, a subliniat liderul rus.
Statele Unite şi alţi actori din acest teatru de război au pus la îndoială obiectivele Rusiei, sugerând că atacurile aeriene nu vizează în primul rând SI, ci opoziţia siriană, într-o încercare de a consolida poziţia Guvernului sirian.
Putin a anunţat că Moscova nu are niciun motiv să se alăture luptei altcuiva.
“Nu este vorba de politică externă. Politica externă rusă iubeşte pacea, fără nicio exagerare. Dacă vă veţi uita la harta lumii şi veţi vedea ce este Rusia, va deveni evident că noi nu avem nevoie de niciun teritoriu ori resurse străine. Rusia este o ţară autosuficientă. Nu avem nevoie de cineva cu care să luptăm şi cu care să ne aflăm în conflict”, a spus el.
Putin a criticat programul american de formare a rebelilor sirieni, în cadrul căruia, a recunoscut secretarul american al Apărării Ashton Carter vara aceasta, s-a format doar o mână din miile de oameni pe care Statele Unite sperau să-i instruiască. Oficiali americani au anunţat vineri că acest program, în valoare de 500 de milioane de dolari, urmează să fie suspendat.
“Mi-aş fi dorit să ne fi dat nouă 500 de milioane de dolari. Noi i-am fi cheltuit mai bine în lupta împotriva terorismului internaţional. Este adevărat. Dar, în orice caz, avem nevoie să lucrăm împreună pentru a aduce, aşa cum spuneam, un schimb complet de informaţii screte”, a declarat Putin.
El şi-a reiterat oferta unei cooperări cu Statele Unite în efectuarea unor atacuri în Siria, în pofida refuzului lui Carter de săptămâna trecută.
“Ca răspuns la acuzaţiile că noi efectuăm atacuri aeriene asupra opoziţiei moderate şi nu asupra SI şi altor organizaţii teroriste, spunem aşa: haideţi să spunem că voi ştiţi mai bine situaţia pe teren. Sunteţi acolo de peste un an, în mod ilegal. Doar daţi-ne ţinte şi le vom rezolva”, a mai declarat liderul de la Kremlin.
