Tag: ucraina

  • Preţul aurului este în creştere, din cauza instabilităţii din Ucraina

     Aurul se îndreaptă spre a două lună de creştere a preţului, susţinut şi de temerile că redresarea economiei americane ar putea avea probleme, transmite Bloomberg.

    În Ucraina, un grup înarmat a ocupat Parlamentul regional din Crimeea şi a arborat steagul Rusiei.

    “Riscurile geopolitice în creştere, precum tensiunile din Ucraina, susţin cererea de aur. Dacă evenimentele din Ucraina se vor înrăutăţi şi vor implica ţările vecine, aurul ar putea beneficia de cererea pentru active sigure”, a declarat James Steel, analist la HSBC Securities.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMENTARIU AFP: Reapariţia lui Ianukovici şi criza din Crimeea accelerează evenimentele în Ucraina

    Câteva zeci de persoane înarmate au preluat joi dimineaţa controlul asupra sediilor Guvernului şi Parlamentului Crimeei – o peninsulă rusofonă în sudul Ucrainei – de la Simferopol, pe care au arborat steagul Rusiei, împiedicând accesul angajaţilor în clădiri.

    Ei sunt “bine antrenaţi, înarmaţi cu puşti de precizie şi au muniţie pentru o lună de zile”, potrivit deputatului Serghii Kuniţin, un fost premier al Crimeei şi membru al partidului Udar (Lovitură) al fostului campion mondial la box Vitali Kliciko, care a declarat în Parlament că a petrecut noaptea stând de vorbă la telefon cu apropiaţi din Crimeea.

    Noile autorităţi de la Kiev au reacţionat puternic faţă de noile evoluţii din sudul ţării.

    Ministrul interimar ucrainean de Interne Arsen Avakov a anunţat că întreaga poliţie a fost plasată în stare de alertă, inclusiv forţele speciale, cu scopul de a evita “o baie de sânge în rândul populaţiei civile” şi “evoluarea situaţiei către confruntări armate”. De asemenea, a fost lansată o anchetă pentru “terorism”.

    În Parlament, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov a avertizat Moscova împotriva tentaţiei de a interveni cu flota care are baza în oraşul vecin, Sevastopol.

    “Mă adresez comandanţilor militari ai Flotei (ruse) la Marea Neagră: toţi militarii trebuie să rămână pe teritoriul prevăzut prin acorduri. Orice mişcare de trupe înarmate va fi considerată o agresiune militară”, a declarat el într-o şedinţă în Parlament care era consacrată, iniţial, confirmării în funcţie a unui nou Guvern.

    Crimeea, în care rusofonii sunt majoritari, este regiunea din Ucraina cea mai susceptibilă să se opună noilor autorităţi de la Kiev, după îndepărtarea lui Ianukovici. Ea a aparţinut iniţial Rusiei, în cadrul fostei Uniuni Sovietice, după care a fost alipită Ucrainei în 1954.

    Fostul preşedinte, care nu a dat vreun semn de viaţă de când a fost destituit de Parlament, sâmbătă, şi care este dat în urmărire în Ucraina pentru “crime în masă”, a reapărut joi în Rusia, căreia i-a cerut şi de la care a obţinut protecţie faţă de “extremişti”.

    “Mă consider în continuare şeful legitim al statului ucrainean”, a spus el într-o declaraţie adresată “poporului ucrainean”, transmisă agenţiilor ruse de presă.

    “Din nefericire, tot ceea ce se petrece în prezent în Parlamentul din Ucraina este ilegal”, a adăugat el, subliniind asupra absenţei în Parlament a numeroşi deputaţi din cadrul formaţiunii sale, Partidul Regiunilor.

    “Mă văd nevoit să cer autorităţilor Federaţiei Ruse să îmi asigure protecţia personală faţă de acţiuni întreprinse de extremişti”, a adăugat el. “Asistăm, pe străzile din numeroase oraşe ale ţării noastre, la o dezlănţuire a extremismismului. Ameninţări fizice îmi sunt adresate persoanl mie şi susţinătorilor mei”, a mai afirmat Ianukovici.

    “Devine evident faptul că poporul din sud-estul (ţării) şi Crimeea nu acceptă vidul de putere şi arbitrarul care domenşte în ţară, în contextul în care miniştrii sunt desemnaţi de mulţime în piaţa publică”, a deplâns el.

    Nouă escaladare

    Aceste evenimente marchează o nouă escaladare a tensiunilor dintre noua putere prooccidentală de la Kiev şi elemente proruse din Ucraina.

    Ministrul polonez de Externe Radoslaw Sikorski a avertizat joi cu privire la “un joc foarte periculos” în Crimeea.

    “Urmărim cursul evenimentelor din Crimeea cu o mare atenţie şi o mare preocupare. Persoane înarmate au ocupat sedii ale Guvernului la Simferopol. Este o acţiune radicală”, a declarat el.

    Între timp, sesiunea parlamentară menită să confirme intrarea în funcţie a unui guvern de tranziţie condus de către liderul proeuropean Arseni Iaţeniuk a fost suspendată timp de o oră. Votul urma să fie reluat joi după-amiaza, a anunţat Iaţeniuk.

    Liderul, în vârstă de 39 de ani – membru al partidului Iuliei Timoşenko, unul dintre conducătorii “revoluţiei portocalii” -, care a mai fost ministru al Economiei şi Afacerilor Externe, urmează să preia conducerea Guvernului de uniune naţională care va conduce ţara până la alegerile prezidenţiale anticipate prevăzute la 25 mai.

    Alcătuirea Guvernului, din care fac parte o serie de reprezentanţi ai mişcării de contestare, a fost prezentată în mod solemn miercuri seara de către Consiliul Maidan – alcătuit din lideri politici ai mişcării ucrainene de contestare a regimului Ianukovici, ai societăţii civile şi unor grupări radicale – în Piaţa Independenţei (Maidan) plină ochi de lume.

    Executivul se va confrunta cu sarcina catalogată drept “herculeană” de a împiedica Ucraina să dea faliment şi de a contracara tendinţele separatiste aflate în curs în sudul şi estul ţării, unde mare parte a populaţiei se simte mai apropiată de Moscova decât de Kiev.

    În sprijinul noilor autorităţi ucrainene, Statele Unite au oferit garanţii pentru un posibil împrumut în valoare de un miliard de dolari de la instituţii financiare internaţionale.

    “Suntem pe cale să formulăm o garanţie pentru un împrumut în valoare de un miliard de dolari”, a declarat secretarul de Stat american John Kerry, adăugând că “europenii reflectează la (o garanţie) în valoare de 1,5 miliarde de dolari”, la o zi după ce ruşii au anunţat că nu au “obligaţia legală” să plătească soldul unui împrumut în valoare de 15 miliarde de dolari, din care Rusia a plătit pentru moment doar o cincime.

    Ucraina, aflată în criză economică şi politică, are nevoie de un ajutor în valoare de 35 de miliarde de dolari în următorii doi ani. Un semn al neîncrederii este faptul că grivna, moneda ucraineană, s-a depreciat cu aproximativ 18% de la începutul anului.

  • Parlamentul şi Guvernul din Crimeea, OCUPATE de persoane înarmate. Au fost arborate steaguri ruseşti. Forţele speciale ale poliţiei, în stare de ALERTĂ

     UPDATE 11:36 Ocupanţii înarmaţi i-au spus premierului Crimeei că nu sunt “autorizaţi” să negocieze – presă

    Reprezentanţi ai grupului de persoane înarmate care a preluat controlul joi dimineaţa asupra clădirilor Parlamentului şi Guvernului Crimeei l-au informat pe premierul regiunii autonome că nu sunt “autorizaţi” să poate negocieri, relatează postul Russia Today în pagina electronică.

    Potrivit postului rus, premierul Anatoli Mohiliov a trimis un număr de telefon la care poate fi contactat grupului de persoane înarmate care au preluat controlul asupra sediului Parlamentului din Crimeea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a pregătit un plan de investiţii în valoare de cinci miliarde de dolari pentru Crimeea

     Acest program a fost creat după adoptarea, în decembrie, a unui plan financiar de salvare a Ucrainei de către Rusia, care prevede consolidarea cooperării economice între cele două ţări, scrie ziarul.

    Însă Ministerul Economiei s-a adresat în mod oficial, săptămâna aceasta, Camerei de Comerţ şi Industrie a Rusiei, căreia i-a solicitat să reunească întreprinderile interesate, iar ultima versiune a proiectului prevede o parte separată pentru Crimeea, o regiune majoritar rusofonă, la malul Mării Negre, contrar versiunilor anterioare.

    “Crimeea este în mod tradiţional un teritoriu atractiv pentru investitori ruşi”, a declarat pentru Kommersant Aleksandr Ţibulski, un reprezentant de la Ministerul Economiei

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Washingtonul va garanta un împrumut de un miliard de dolari pentru Ucraina

     “Suntem pe cale să formulăm o garanţie pentru un împrumut de un miliard de dolari”, a declarat Kerry, adăugând că “europenii se gândesc la 1,5 miliarde de dolari” garanţie pentru un împrumut acordat acestei ţări în plină criză politică şi economică.

    Totuşi, potenţialii donatori, printre care UE şi FMI, s-au abţinut la începutul săptămânii să se pronunţe asupra modalităţilor de ajutorare a Ucrainei.

    “Prioritatea numărul unu este formarea unui nou Guvern (…). Prioritatea numărul doi sunt reformele (…), iar prioritatea numărul trei este FMI”, a afirmat Kerry.

    El a subliniat, de asemenea, că “orice intervenţie militară care ar încălca suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei ar fi o eroare gravă”.

    Anterior, Casa Albă i-a îndemnat pe “actorii externi” să se abţină de la orice “provocare” în criza din Ucraina, făcând aluzie la acţiunile Rusiei, care a anunţat măsuri mulitare în regiune.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ashton va efectua o vizită luni la Kiev, iar pe 6 martie se va întâlni cu Lavrov la Roma

    Întâlnirea cu Lavrov se va desfăşura pe marginea unei reuniuni consacrate Libiei.

    Aceasta va fi prima întâlnire cu şeful diplomaţiei ruse după încheierea, joi, a unui acord pentru o ieşire din criză, negociat la Kiev de miniştrii de Externe francez, german şi polonez şi ale cărui prevederi nu au fost respectate după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor ianukovici.

    Anunţul cu privire la cele două deplasări ale lui Ashton a fost făcut în cadrul unei reuniuni organizate cu mai mulţi membri ai Comisiei Europene, pentru a discuta despre o “susţinere a stabilităţii în Ucraina, atât pe plan economic, cât şi politic”.

    Având obiectivul de a oferi o susţinere economică pe “termen scurt şi mediu”, comisarul însărcinat cu Afacerile economice Olli Rehn a fost invitată să coordoneze din partea Uniunii Europene “eforturile de susţinere financiară, alături de FMI şi alte instituţii financiare”, potrivit unui comunicat.

    Noile autorităţi ucrainene au estimat că au nevoie de 35 de miliarde de dolari.

    Moscova s-a arătat nemulţumită de destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, iar Lavrov s-a pronunţat marţi împotriva organizării alegerilor anticipate la 25 mai, în Ucraina, apreciind că aceasta contravine acordului semnat la Kiev săptămâna trecută.

    Rusia a îndemnat în repetate rânduri noua conducere din Ucraina să respecte acest acord, care prevede concesii majore pentru opoziţie, inclusiv organizarea unor alegeri prezidenţiale anticipate.

  • Componenţa noului Guvern ucrainean, anunţată în această seară în Piaţa Maidan

    Anunţul va avea loc la ora locală 19.00 (şi ora României), în faţa manifestanţilor din Piaţa Maidan, locul de unde a pornit mişcarea de contestare şi care este ocupat de trei luni, a anunţat deputatul Valeri Paţkan pe site-ul partidului Udar, din care face parte.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ArcelorMittal a demolat statuia lui Lenin de la combinatul Krivoi Rog

     Compania a anunţat că a demontat monumentul de la Crivoi Rog “pentru a asigura siguranţa angajaţilor şi a proteja clădirile companiei”.

    “Soarta monumentului va fi decisă conform cu legile în vigoare”, se arată într-un comunicat al companiei, citat de Bloomberg.

    Operaţiunile de la combinatele siderurgice şi minele de fier ale ArcelorMittal din Ucraina nu au fost afectate de protestele din ultimele luni şi de violenţele de săptămâna trecută, a precizat ArcelorMittal în comunicat.

    Compania, unul dintre cei mai importanţi investitori străini din Ucraina, a adăugat că a transferat din ţară o parte dintre angajaţii străini şi pe familiile acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Institutul pentru Finanţe Internaţionale: Ucraina are nevoie de ajutor financiar imediat

    “Pentru a evita prăbuşirea totală a economiei Ucrainei, nu în următoarele câteva luni ci în următoarele câteva săptămâni, ţara trebuie să primească bani imediat”, a declarat Lubomir Mitov, economist şef pentru ţările emergente din Europa la IFI, care reuneşte 450 de bănci la nivel mondial.

    Mitov a subliniat că visteria statului ucrainean este goală, iar problemele economice ale ţării sunt uriaşe.

    După mai multe luni de criză politică şi destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici, autorităţile interimare de la Kiev au lansat un apel comunităţii internaţionale în vederea obţinerii unui ajutor de 35 de miliarde de dolari pentru următorii doi ani, astfel încât să fie evitat falimentul ţării.

    Potrivit IFI, rezervele statului ucrainean au scăzut de la 16 miliarde de dolari la sfârşitul lunii ianuarie la 12 miliarde de dolari în prezent, în timp ce Ucraina trebuie să ramburseze în acest an datorii de 25 de miliarde de dolari.

    “Situaţia bugetară este atât de disperată încât singura opţiune pentru plata pensiilor şi salariilor este tipărirea de bani, care riscă să amplifice inflaţia şi deprecierea monedei ucrainene”, a adăugat Mitov.

    El a avertizat şi în privinţa pericolului real de izbucnire a panicii în sectorul bancar, în condiţiile în care retragerile de bani din depozite sunt în creştere.

    În această situaţie, Ucraina nu are altă opţiune decât să accepte condiţiile impuse de Uniunea Europeană şi FMI, potrivit IFI.

    Institutul avertizează că reformele sunt foarte dureroase, cum ar fi dublarea preţului gazelor şi reducerea deficitului bugetar.

    Dacă aceste reforme vor fi puse în practică, mărimea ajutorului financiar necesar Ucrainei ar putea fi redus la circa 20 de miliarde de dolari, faţă de suma de 35 de miliarde de dolari solicitată de autorităţi, consideră Mitov. El a adăugat că alte 5 miliarde de dolari ar trebui alocate sectorului bancar.

  • Iulia Timoşenko va pleca în Germania pentru a primi îngrijiri medicale

    Iulia Timoşenko, artizana “revoluţiei portocalii” în 2004 şi fost premier, care suferă de hernie de disc, a apărut într-un scaun cu rotile după eliberarea sa surpriză din închisoare, sâmbătă, la scurt timp după destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici.

    “Fostul premier Iulia Timoşenko a acceptat oferta de tratament a cancelarului Angela Merkel”, arată textul, care precizează că Timoşenko va asista mai întâi la congresul Partidului Popular European (PPE) prevăzut să se desfăşoare la 6 martie la Dublin.

    Fostul premier Iulia Timoşenko, condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere în urma semnării acordurilor în domeniul gazelor cu Rusia, a fost eliberată sâmbătă din spitalul penitenciarului de la Harkov, unde primea îngrijiri medicale pentru o hernie de disc. Eliberarea sa a avut loc după ce Parlamentul de la Kiev a aprobat, vineri, un proiect de lege care abroga articolul din Codul Penal în baza căruia a fost condamnată.