BusinessMagazin

Tag: rusia

  • RĂZBOIUL DIN SIRIA: Popularitatea lui Vladimir Putin a ajuns la aproximativ 90%, în contextul intervenţiei în Siria

    Potrivit sondajului realizat de Institutul VTsIOM, Vladimir Putin are în prezent o popularitate de 89,9 la sută, comparativ cu 89,1 la sută în luna iunie.

    În ianuarie 2012, popularitatea liderului rus era de 58,8 la sută.

    “Atingerea acestui nivel de susţinere populară are legătură în primul rând cu evenimentele din Siria, unde Rusia a lansat raiduri aeriene împotriva teroriştilor”, explică Institutul VTsIOM.

    Aviaţia militară rusă a efectuat, în ultimele săptămâni, peste 700 de raiduri aeriene în Siria, vizând 690 de obiective teroriste.

    Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.

  • Putin foloseşte instrumentul corupţiei pentru a-şi asigura influenţa în spaţiul fost sovietic – presă

    Moscova este hotărâtă să menţină fostul spaţiu sovietic sub sfera sa de influenţă, iar regimul Putin face acest lucru, oficial, prin instituţii ca Uniunea Eurasiatică, însă principalul său instrument este corupţia. Dacă instrumentul corupţiei eşuează şi un stat fost sovietic încearcă să iasă din zona mitei creată de Putin, Kremlinul recurge la măsuri mai agresive şi coercitive.

    Aşa s-a întâmplat în Georgia, care după Revoluţia trandafirilor din 2003 a depus eforturi pentru a combate corupţia şi implicit pentru a reduce influenţa Moscovei. Prin urmare, Georgia a rămas fără 20% din teritoriu, după ce Rusia a declanşat un conflict armat în 2008 şi a recunoscut independenţa republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

    Vara aceasta, Rusia a mutat frontiera Georgiei cu Osetia de Sud, preluând efectiv controlul asupra unei porţiuni a conductei de petrol Baku-Supsa. Liderii separatişti oseţi au semnat un pact cu Moscova prin care şi-au unit armatele şi serviciile de securitate, iar săptămâna aceasta au anunţat că vor să organizeze un referendum privind unirea cu Rusia.

    Folosirea forţei după ce instrumentul corupţiei a eşuat a fost aplicată şi în cazul Ucrainei. Viktor Ianukovici era exact genul de lider pe care Moscova îl voia la Kiev, unul complet implicat în reţeaua de scheme corupte a Kremlinului.

    Când Ianukovici a fost supus presiunii societăţii civile şi oligarhilor pentru a semna un acord de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, Putin a făcut ce i s-a părut natural: l-a ameninţat, apoi l-a mituit cu 15 miliarde de dolari. După ce Ianukovici a fost înlăturat de la putere în urma unei revoluţii, Putin a recurs la forţă.

    Rusia încă mai speră să controleze Ucraina, în pofida dorinţei societăţii de a se apropia de Occident. Kremlinul încearcă să reintegreze regiunile separatiste din Donbas în restul ţării, dar cu oamenii Moscovei la control, pentru ca acestea să devină un fel de Cal Troian prorus, comentează RFE/RL. Eşecul liderilor prooccidentali ucraineni de a combate corupţia oferă de asemenea Moscovei un avantaj.

    În Republica Moldova, Kremlinul pare să conteze de asemenea pe corupţie. Fostul premier Vlad Filat, care a condus ţara până la semnarea unui Acord de Asociere cu UE, a fost arestat luna aceasta în legătură cu o fraudă bancară de un miliard de dolari.

    Guvernul prooccidental al ţării este extrem de nepopular şi este supus presiunilor să demisioneze, în timp ce partidele proruse, care au promis să anuleze acordul cu UE şi să adere la Uniunea Eurasiatică, conduc în sondaje.

    Ucraina, Georgia şi Republica Moldova sunt blocate în mijlocul ordinii bipolare a lui Vladimir Putin în Eurasia, iar acesta este un loc foarte periculos. Pentru aceste ţări, combaterea corupţiei nu este doar o problemă de bună guvernare, ci de securitate naţională, conchide RFE/RL.

  • Rusia dezvoltă propriul serviciu cloud, pentru a înlocui Microsoft Azure şi Amazon Cloud

    Compania IT Parallels a lansat proiectul Rosplatform, în cadrul căruia vrea să proiecteze o platformă cloud care să substituie Microsoft Azure şi Amazon Cloud şi să ofere Rusiei “suveranitatea tehnologică faţă de Statele Unite”.

    În prezent, ponderea softurilor proiectate în străinătate, inclusiv a celor din Statele Unite, în totalul celor folosite în Rusia este de 75%, respectiv de 1,4 miliarde de dolari, ceea ce devine un risc inacceptabil, potrivit dezvoltatorilor ruşi.

    O participaţie de 50% la Rosplatform va fi în proprietate rusească.

    Compania intenţionează să cheltuiască peste 16 milioane de dolari pentru proiectul cloud, până la sfârşitul anului 2016, şi să se poată susţine financiar din 2018.

    După 2020, cifra de afaceri anuală a Rosplatform este estimată să ajungă la 50 de milioane de dolari.

    Produsele noii companii vor fi conforme cu legislaţia în domeniu care va intra în vigoare în Rusia la 1 ianuarie 2016. Potrivit noilor reglementări, instituţiile de stat vor fi obligate să raporteze achiziţiile de software străin.

  • Avioane militare ruse şi israeliene au fost aproape de o confruntare, în sudul Siriei

    Acum aproximativ două săptămâni, forţele ruse care efectuează raiduri în Siria au depistat pe radare avioane de vânătoare israeliene care se aflau în nordul Libanului şi se îndreptau spre sudul Siriei.

    “Avioane de vânătoare ruse au fost trimise imediat pentru a bloca aeronavele israeliene, în zona Akkar (nordul Libanului). Ruşii au avertizat piloţii israelieni că, dacă vor intra în Siria, vor avea pretext pentru a deschide focul”, a declarat un oficial militar libanez citat de cotidianul As Safir.

    Avioanele militare israeliene s-au întors, pentru a evita confruntarea, iar Forţele Aeriene ruse au reiterat avertismentul privind evitarea, pe viitor, a spaţiului aerian sirian.

    Aviaţia militară israeliană survolează cu regularitate Libanul şi sudul Siriei. “Au misiuni de observare a mişcărilor navelor în portul Tartus şi a traficului aerian spre Siria, pentru a se evita transferul de armament către mişcarea şiită libaneză Hezbollah”, explică o altă sursă libaneză.

    După această situaţie, Rusia şi Israelul au anunţat pe 15 octombrie crearea unei linii speciale de comunicaţii despre operaţiunile din Siria, pentru a evita incidentele în spaţiul aerian sirian. “Schimbul reciproc de informaţii despre operaţiunile avioanelor militare va fi efectuat printr-o linie specială de comunicaţii”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

    Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. În mod oficial, Israelul nu derulează operaţiuni militare pe teritoriul Siriei.

  • Rusia începe un nou RĂZBOI! Anunţul a fost făcut de Vladimir Putin

    Rusia începe un nou război.

    Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele ţării, Vladimir Putin.

    Rusia începe un nou RĂZBOI! Anunţul a fost făcut de Vladimir Putin

  • Rusia începe un nou RĂZBOI! Anunţul a fost făcut de Vladimir Putin

    Rusia începe un nou război.

    Anunţul a fost făcut chiar de preşedintele ţării, Vladimir Putin.

    Rusia începe un nou RĂZBOI! Anunţul a fost făcut de Vladimir Putin

  • Rusia şi ţări CSI creează o forţă militară pentru combaterea terorismului la graniţa Afganistanului

    “Teroriştii din toate organizaţiile câştigă influenţă şi nu îşi ascund planurile de expansiune”, a declarat Vladimir Putin cu ocazia unei reuniuni a Comunităţii Statelor Independente.

    “Unul dintre obiectivele urmărite este să se extindă în centrul Asiei. Este important să fim pregătiţi pentru acţiuni coordonate în scopul combaterii terorismului”, a precizat preşedintele Rusiei.

    Liderii CSI au stabilit crearea unei forţe militare speciale pentru protejarea ţărilor care au frontiere cu Afganistanul.

    În plus, Vladimir Putin a cerut eforturi coordonate ale statelor foste sovietice pentru evitarea tranzitului islamiştilor din Afganistan în Siria.

  • ANALIZĂ NYT: Siria a devenit poligonul în care armata rusă face demonstraţii de forţă pentru Occident

    “Cele două săptămâni de raiduri aeriene şi atacuri cu rachete ruse în Siria au oferit serviciilor secrete occidentale o evaluare mai profundă a transformării pe care armata rusă a avut-o în timpul preşedintelui Vladimir Putin; Moscova face o demonstraţie despre capacitatea de a efectua operaţiuni în afara frontierelor, prezentând noi tipuri de armament, noi tactici şi strategii”, subliniază publicaţia americană.

    Rusia a folosit noi tipuri de arme în Siria, inclusiv avionul de vânătoare Suhoi Su-34, numit de NATO Fullback, precum şi rachete Kalibr lansate din Marea Caspică, de la o distanţă de 1.500 de kilometri.

    “Operaţiunile ruse reflectă ceea ce oficialii şi analiştii numesc modernizarea – chiar dacă incompletă – a armatei ruse, în pofida restricţiilor bugetare. Iar acest lucru, mai ales în contextul implicării Rusiei în Ucraina, a alarmat Occidentul”, explică The New York Times.

    Operaţiunile ruse în Siria – chiar dacă relativ limitate – sunt o demonstraţie a unei Rusii devenite din ce în ce mai agresive şi arogante sub conducerea lui Vladimir Putin. De altfel, remarcă NYT, chiar Vladimir Putin a sugerat acest lucru duminică, afirmând că operaţiunile au rolul de a transmite un mesaj Statelor Unite şi Occidentului despre restabilirea puterii militare ruse după deceniile decăderii postsovietice.

    “Astăzi, învăţăm mai mult decât am acumulat în ultimii zece ani”, afirmă Micah Zenko, analist la Institutul Consiliul pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations), notând folosirea de către Rusia a noilor tipuri de avioane şi de rachete.

    “Mergem la şcoală pentru a învăţa de ce este capabilă armata rusă astăzi”, spune el.

     

  • Ucraina este gata să se judece cu Rusia, pentru o datorie de 3 miliarde de dolari scadentă în decembrie

    Rusia, care deţine obligaţiuni ucrainene în valoare de 3 miliarde de dolari, scadente pe 20 decembrie, nu a participat miercuri la un vot referitor la reducerea cu 20% a valorii datoriilor ucrainene şi prelungirea cu patru ani de maturităţilor, a declarat premierul Arseni Iaţeniuk. El a cerut Rusiei să accepte restructurarea datoriilor la un al doilea vot care va avea loc peste două săptămâni, relatează Bloomberg.

    “Sugerăm ca pe 29 octombrie să accepte aceiaşi termeni care au fost acceptaţi de toţi creditorii Ucrainei. Dacă cred că sunt unici, suntem gata pentru un caz în justiţie cu Federaţia Rusă”, a spus Iaţeniuk.

    Aprobarea restructurării încheie eforturile Ucrainei din ultimele şapte luni de reducere a datoriilor, pentru îndeplinirea condiţiilor prevăzute în acordul de salvare de 17,5 miliarde de dolari convenit cu FMI.

    Acordul de restructurare a datoriilor izolează obligaţiunile deţinute de Rusia, Guvernul de la Moscova susţinând că este vorba despre un împrumut oficial, care nu trebuie inclus în restructurare.

    Investitorii în 13 tipuri de obligaţiuni guvernamentale ucrainene, totalizând 15 miliarde de dolari, au votat miercuri în favoarea acordului. Deţinătorii de obligaţiuni care refuză să participe nu vor primi termeni mai favorabili, iar orice investitor care nu acceptă acordul s-ar putea confrunta cu un moratoriu, a declarat ministrul ucrainean de Finanţe Natalie Jaresko, în această lună.

    Rusia a cumpărat obligaţiuni de 3 miliarde de dolari de la guvernul fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici cu puţin timp înainte ca acesta să fie înlăturat de la putere, la începutul anului 2014.

    Preşedintele Vladimir Putin a cerut în această săptămână FMI să ajute Ucraina să ramburseze datoria, în timp ce ministrul rus de Finanţe Anton Siluanov a spus că pregăteşte un plan pentru un posibil default al statului ucrainean.

  • Casa Albă respinge propunerea lui Putin de a-l trimite pe Medvedev în SUA, catalogând-o drept un semn de “disperare”

    Putin a propus să-l trimită pe Medvedev în Statele Unite, a anunţat Kremlinul marţi.

    Washingtonul şi Moscova au purtat negocieri pentru a evita confruntări neintenţionate sau accidentale între militarii lor, în timp ce efectuează campanii aeriene separate în Siria.

    Însă Washingtonul a respins orice discuţii în vederea unei cooperări, atât timp cât Rusia susţine regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad.

    “Nu suntem interesaţi să facem asta, atât timp cât Rusia nu vrea să contribuie în mod constructiv la efortul nostru împotriva (Statului Islamic)”, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe.

    “Rusia are agenda ei, iar ei continuă această agendă chiar acum, singuri. Aşadar mie nu mi se pare surprinzător ca preşedintele Putin să încerce, dintr-o oarecare disperare, să trimită al doilea cel mai important oficial din Guvernul rus în Statele Unite, într-o tentativă de a ne convinge pe noi să ne alăturăm lor”, a spus Earnest.

    Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a exprimat “regretul” preşedinţiei ruse faţă de “refuzul de a începe dialogul” al Washingtonului, potrivit postului Radio Free Europe-Radio Liberty (RFE-RL).