Tag: miliarde

  • 5 investiţii care te-ar fi făcut miliardar. Chiar şi bucătarul unei companii a câştigat milioane de dolari

    Se ştie că investiţiile în startup-uri sunt riscante şi că majoritatea eşuează. Totuşi, dacă ai inspiraţia de a investi într-un start-up care are succes recompensele ar putea fi înzecite.

    A investi în start-up-urile aflate într-un stadiu incipient este o adevărată artă şi trebuie menţionat că nu există o formulă de succes.

    5 investiţii care ţi-ar fi schimbat finanţele pentru totdeauna

    Instagram a fost fondată pe 6 octombrie 2010 ca o platformă online unde utilizatorii postau şi împărtăşeau fotografii. În trei runde de finanţare Instagram, care se numea iniţial Burbn, a strâns 57 milioane de dolari de la 9 investitori, printre care Sequioa Capital, Baseline Ventures, Andressen Horowitz, Chris Sacca sau Jack Dorsey. Pentru a vă face o idee de cât de profitabilă a fost investiţia, compania Andressen Horowitz a investit 250.000 de dolari şi a câştigat 78 milioane de dolari.

    Google, înfiinţat în 1998 de către Larry Page, Sergey Brin, Baris Gultekin şi Michael Ogince, este un alt exemplu de succes. Toată lumea a profitat de la investitori, la ingineri, chiar şi bucătarul şef, Charlie Ayers, a făcut  26 milioane de dolari. Cât despre investitori, unul notabil este Jeff Bezos, şeful Amazon, a cărui investiţie de 250.000 de dolari s-a transformat în 1.6 miliarde de dolari!

    Facebook în mai puţin de 12 ani s-a transformat dintr-un start-up într-o cameră de cămin la o afacere profitabilă cu 12.000 de angajaţi.
    Facebook a fost înfiinţată în 2004 de către Mark Zuckerberg, Eduardo Saverin, Andrew McCollum, Dustin Moskovitz şi Chris Hughes. Reţeaua socială a devenit foarte populară, iar acum peste 1 miliard de oameni au conturi de Facebook.
    Cofondatorul PayPal, Peter Thiel, a investit aproape 500.000 de dolari în Facebook în schimbul a 10.2% din capitalul social al societăţii. După listarea la bursă din 2012, Thiel a câştigat 1.6 miliarde de dolari.

    eBay, celebrul site de e-commerce, a fost lansat pe 3 septembrie 1995. Iar unul dintre primele lucruri vândute pe platformă a fost un laser pointer (arătător laser) stricat. Au existat zvonuri că cele 6 milioane de dolari investite de Benchmark au generat lichidităţi în valoare de 5 miliarde de dolari la listarea la bursă în 1998.Fondatorul,Pierre Omidyar, şi preşedintele eBay au devenit amândoi miliardari după listare. Preţul pe acţiune a crescut de la 18 dolari la 50 de dolari în doar câteva ore.

    WhatsApp a fost fondată de către Brian Acton şi Jan Koum în 2009 şi a fost achiziţionată de Facebook pentru suma de 19 miliarde de dolari. Acton care deţinea 20% din companie şi-a mărit averea cu 3.8 miliarde de dolari. Chiar şi cei care au investit 250.000 de dolari au plecat cu 160 milioane de dolari în buzunar.

  • Ce averea fabuloasă are scriitoarea J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”

    J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.

    Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.

    Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.

    Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.

  • Ce averea fabuloasă are scriitoarea J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”

    J. K. Rowling, autoarea seriei “Harry Potter”, a obţinut până în prezent un profit de 7.5 miliarde de lire sterline de pe urma francizei de succes, deşi au trecut zece ani de la lansarea ultimului volum din saga despre băiatul vrăjitor, potrivit contactmusic.com.

    Publicaţia The Sun a dezvăluit că profitul de pe urma francizei Harry Potter nu se ridică cu precizie în prezent la 7.5 miliarde de lire sterline, în schimb J. K. Rowling ar putea acumula în anii următori, conform predicţiilor financiare, o avere estimată la 17 miliarde de lire sterline, scrie Mediafax.

    Câştigul înregistrat de romancieră a continuat să crească pe măsura succesului de box office al ultimelor trei ecranizări din franciză, ce se vor lansa pe parcusul anilor următori. Pe de altă parte, scriitoare a mai avut benefiici şi din transpunerea teatrală ale celor două dramatizări după saga “Harry Potter”, la care se adaugă venitul individual înregistrat pe site-ul personal, Pottermore.

    Totodată, Rowling primeşte 1 liră sterlină pentru fiecare exemplar al cărţii vândut în lume. Din vânzările exemplarelor cărţii, s-a înregistrat o sumă în jur de 141 de milioane de lire sterline doar în Marea Britanie şi Statele Unite din anul 2008 până în prezent, potrivit The Sun. Pe de altă parte, de-a lungul ultimilor trei ani, Rowling a câştigat aprope 70 de milioane de lire sterline din vânzarea de cărţi în versiune electronică, prin site-ul Pottermore.

  • Câte zecimale ale pi foloseşte NASA?

    Matematicienii au calculat numărul pi până la 13 trilioane de zecimale, o operaţiune care a durat 208 zile. Marc Rayman de la NASA explică faptul că pentru a trimite probe în spaţiu, pe o traiectorie corectă, agenţia americană are nevoie doar de primele 15 zecimale ale numărului pi, adică de următoarea formă: 3.141592653589793.

    Explicăm: în momentul de faţă, nava spaţială cea mai îndepărtată de Pământ este Voyager 1, aflate la 12,5 miliarde de mile distanţă. Luând în calcul un cerc cu raza de 12,5 miliarde de mile (sau un diametru de 25 miliarde de mile), pentru a calcula circumferinţa trebuie să înmulţim această rază cu pi şi apoi să dublăm rezultatul. Rotunjind pi până la a 15-a zecimală, rezultatul va fi de peste 78 miliarde de mile.

    Ceea ce ne interesează, în acest moment, este marja de eroare generată de faptul că nu am folosit mai multe zecimale ale pi; iar aceasta, în mod suprinzător, este de doar 3,8 centimetri.

    Aşadar: la un rezultat pe peste 78 de miliarde de mile, eroarea apărută în urma folosirii unui pi cu doar 15 zecimale este de sub 4 centimetri.

    În încheiere, pentru a înţelege cât de inutil a fost operaţiune de 208 zile a NASA: în 1424, astronomul şi matematicianul Jamshid al-Kashi a calculat pi până la a 17-a zecimală.

  • La 16 ani lucra deja la banca tatălui său, iar în anii ’90 ajunsese la o avere de 2,5 miliarde de dolari

    Edmond Safra s-a născut într-o familie bogată de evrei din Alep, Siria, despre a căror avere se spune că îşi are rădăcinile încă din perioada Imperiului Otoman. Tatăl său, Jacob Safra, a deschis banca J.E. Safra în 1920. La 16 ani, Edmond Safra lucra deja la banca tatălui său şi era implicat în schimburile valutare şi cu metale preţioase ale băncii. În 1949, familia s-a mutat în Italia, unde Edmond a început să lucreze pentru o companie de trading din Milano.

    Trei ani mai târziu, familia s-a mutat din nou, de data aceasta în Brazilia, unde Edmond Safra a fondat împreună cu tatăl său (şi cu cei trei fraţi ai săi, Joseph, Moise şi Elie) prima instituţie financiară braziliană, în 1955. Un an mai târziu, Edmond Safra s-a stabilit în Geneva, unde a pus bazele unei bănci private, ce a crescut de la 1 milion de dolari la 5 miliarde de dolari în anii ’80. Edmond Safra şi-a extins afacerile pentru a-şi satisface clienţii bogaţi din toată lumea, astfel că în 1966 a pus bazele the Republic National Bank of New York în 1966 (vândută ulterior către HSBC), iar mai târziu, Republic National Bank din New York (în Geneva).

    Banca opera 80 de sedii în zona New York, fiind a treia cea mai mare reţea din zona metropolitană, după Citigroup şi Chase Manhattan. În 1983, Edmond Safra a vândut Trade Development Bank către American Express, într-o tranzacţie de aproximativ 450 de milioane de dolari. Tranzacţia a fost rezultatul unei bătălii juridice, din care Edmond Safra a ieşit câştigător, după ce a primit a primit scuze publice de la American Express pentru campania de denigrare dusă împotriva lui, dar şi despăgubiri de 8 milioane de dolari, bani pe care i-a donat ulterior. În 1988, a fondat Safra Republic Holding, un holding bancar din Luxemburg.

    Până la începutul anilor ’90, averea lui Edmond Safra era estimată la 2,5 miliarde de dolari. În decembrie 1999, bancherul a murit sufocat de fum într-un incendiu deliberat la locuinţa sa din Monaco, unde aparent se simţea atât de în siguranţă încât nu avea gărzi de corp pe timpul nopţii.

    Fraţii săi, Moise, Elie şi Joseph Safra, au fost şi ei implicaţi în afacerile familie. Joseph Safra, singurul fiu al lui Jacob Safra în viaţă, este, potrivit celui mai recent clasament realizat de publicaţia internaţională Forbes, cel mai bogat bancher din lume: are o avere estimată la 17,8 miliarde de dolari şi se află pe locul 42 în clasamentul miliardarilor lumii. În 2014, şi-a extins afacerile prin achiziţia a 50% din afacerile din producătorul şi distribuitorul de banana Chiquita Brands International.

  • Cum a fost gândită strategia europeană a Ford

    Brandul Ford devine în Europa mai emoţional şi mai vibrant, explică Gaetano Thorel, vicepreşedintele Ford Europa pentru marketing, omul care de patru ani conduce imaginea brandului pe bătrânul continent. Dar pentru a face asta, trebuie să ai produsul. „Poţi spune că eşti un brand emoţional, dar, dacă nu ai modelele necesare, nu te ajută cu nimic. În ultimele 12 luni am lansat produse emoţionale, pornind cu Mustang, noua gamă de SUV-uri cu Edge, Focus RS, care este un alt produs emoţional, Fiesta ST220. Arătăm că Ford poate fi un brand emoţional, iar acum suntem prezenţi în segmentul sport cu modelele RS şi ST şi lux cu Vignale şi SUV cu Kuga, Ecosport şi Edge. Avem în final un brand la care ne uităm şi să spunem că acesta este Fordul pe care ni-l dorim“, explică vicepreşedintele Ford Europa.

    El spune că această strategie nu va influenţa clienţii care cumpără versiunile de volum ale mărcii, însă chiar şi imaginea acestora va fi îmbunătăţită. „Cei care cumpără Fiesta şi Focus în continuare vor cumpăra aceste modele, dar vor fi mai mândri de maşinile lor. Este o călătorie pe care am început-o şi pe care o continuăm, Ford vrea să «exploateze» această latură emoţională“, explică Gaetano Thorel. Modelele nou-lansate precum Focus ST diesel au reuşit să aducă volume suplimentare, astfel încât Focus ST a ajuns de la 5 la 10% din total vânzări model, în timp ce Kuga înregistrează 70% vânzări din versiunea de top, motiv pentru care clienţii par pregătiţi să plătească în plus pentru un Ford.  Din acest motiv, americanii au în plan să vină cu versiunea de lux a Kuga, Vignale, la finalul anului, în timp ce S-Max Vignale şi Edge vor veni în iunie, respectiv octombrie în Europa.

    Noul SUV mare al Ford, Edge, concurează direct cu modele precum VW Touareg sau chiar Audi Q7, iar misiunea lui este de a atrage şi de a menţine clienţii, care până acum ar fi migrat către alt brand.

    „Migrarea“ către premium a Ford vine în condiţiile în care americanii au înregistrat anul trecut un profit înainte de taxe record, de 10,8 miliarde dolari, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, în contextul în care compania a revenit pe profit în Europa, a înregistrat un câştig record în Asia-Pacific şi rezultate bune în America de Nord. Veniturile au avansat cu 3,8%, la 149 miliarde de dolari, iar profitul net a urcat de aproape şase ori, la 7,4 miliarde de dolari, potrivit raportului financiar al grupului, al doilea mare producător auto american.

    Grupul american deţine în România uzina de la Craiova, unde produce modelul B-Max şi motorul EcoBoost de 1,0 litri. Ford are în plan mutarea integrală a producţiei de motoare de 1,0 l EcoBoost din Germania la Craiova de anul viitor, în timp ce tot din 2017 se vor produce în Bănie pe lângă actualul B-Max atât viitoarea generaţie a SUV-ului de clasă mică EcoSport, produs momentan pentru Euro-pa la Chennai în India, cât şi viitorul Ka, comercializat pentru moment în Brazilia, potrivit unor surse apropiate uzinei.

    Pentru a menţine interesul pieţei pentru B-Max, Ford a venit la începutul acestui an cu ediţia specială Colour Edition, care dispune de motorul de 1,0 litri şi 140 CP.
    „Ediţiile speciale sunt o modalitate de a menţine produsul proaspăt. De fiecare dată când este nevoie împrospătare, vom apela la astfel de soluţii. Când vom veni cu facelift, nu putem comunica momentan“, a spus Gaetano Thorel.

     

  • O nouă ţară a introdus legea care obligă supermarket-urile să doneze produsele nevândute

    În contrast cu legea din Franţa, care acordă amenzi de până la 75.000 de euro supermarket-urilor care nu donează produsele alimentare nevândute, Italia a adoptat o strategie de încurajare a actului de donaţie.

    Până în prezent, companiile care doreau să doneze astfel de produse trebuiau să completeze zeci de formulare, transformând practic procesul într-un coşmar birocratic. Noua lege stipulează că aceste companii vor completa doar o declaraţie lunară în care specifică cantitatea donată.

    Începând cu luna februarie, supermarketurile din Franţa au fost obligate prin lege să doneze alimentele nevândute. Pentru a descuraja oamenii să caute prin gunoaie, unele supermarketuri obişnuiau să toarne înălbitor pe alimentele aruncate sau să le pună în depozite încuiate, însă noua lege, adoptată în Franţa, interzice acest lucru.

    Noile prevederi se aplică oricărui supermarket de 400 de metri pătraţi sau mai mult. În cazul în care companiile nu respectă legea, acestea pot primi amenzi de până la 3750 de euro.

    Jacques Bailey de la Banques Alimentaires, o reţea de bănci de alimente, a declarat pentru The Guardian: “Cel mai important lucru, pentru că supermarketurile vor fi obligate să semneze un acord de donaţie cu organizaţiile de caritate, este că vom putea să îmbunătăţim calitatea şi diversitatea alimentelor pe care le primim şi le distribuim”.

  • Luna februarie a înregistrat cea mai mare anomalie a temperaturii din istorie

    Încălzirea globală riscă să devină o problemă mult mai arzătoare decât s-au aşteptat specialiştii. Mai ales după anunţul incendiar al celor de la NASA, care afirmă că luna februarie a acestui an, 2016, a înregistrat o temperatură medie cu 1,35 grade Celsius mai mare decât media lunilor februarie din perioada 1951-1980, scriu cei de la Ştiinţă şi Tehnică.

    Ceea ce înseamnă o diferenţă cu 0,21 grade Celsius faţă de precedenta valoare-record, înregistrată în luna ianuarie a lui 2016. Sau, dacă ne-am raporta la perioada cuprinsă între sfârşitul anilor 1800 şi jumătatea secolului XX, înseamnă că în luna februarie 2016 am asistat la o temperatură medie mai ridicată cu 1,55 grade Celsius faţă de temperatura obişnuită pentru această lună – ceea ce influenţează drastic viaţa tuturor organismelor de pe planetă.

    În plus, în zona arctică (Alaska, Canada, Europa de Est sau Rusia), precum şi în Oceanul Arctic, s-au înregistrat temperaturi cu 4 grade Celsius peste media normală a lunii februarie. Ceea ce a dus la un alt record: cea mai redusă cantitate de gheaţă din orice lună februarie de până acum, potrivit sursei citate.

    Conform firmei de consultanţă în asigurări Aon Benfield, cele mai afectate ţări în luna februarie 2016 au fost Vietnam (cu pierderi evaluate la 6,7 miliarde USD din cauza secetei, aproximativ 4% din produsul intern brut), Zimbabwe (cu pierderi de 1,6 miliarde USD, tot din cauza secetei, reprezentând 12% din produsul intern brut) şi Fiji (ciclonul de categorie 5 care a lovit insulele a provocat daune de aproape o jumătate de miliard de dolari, adică 10% din PIB-ul Fiji).

  • Câţi oameni mai poate suporta planeta noastră? În anul 1800 populaţia era doar de 1 miliard, iar acum suntem 7,3 miliarde

    Am auzit de multe ori ideea că suprapopularea este cel mai mare pericol la adresa planetei pe care trăim. Este acesta o temere adevărată? Am ajuns oare la un număr de oameni mai mare decât cel pe care Terra îl poate suporta?

    “Problema nu este strict legată de numărul de locuitori, ci de numărul de consumatori şi obiceiurile lor de consum”, explică David Satterthwaite, expert în cadrul Institului Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare din Londra. “Lumea este suficientă pentru nevoilor tuturor, dar nu şi pentru lăcomia unora.”

    Numărul de “fiinţe umane moderne” (homo sapiens) de pe Terra a fost relativ mic până recent. Acum 10.000 de ani nu existau mai mult de câteva milioane de oameni pe planetă, iar pragul de 1 miliard a fost atins la începutul anilor 1800.

    La momentul actual, populaţia planetei numără peste 7,3 miliarde; potrivit unui studiu al Naţiunilor Unite, numărul ar putea ajunge la 9,7 miliarde până în 2050 şi la 11 miliarde la sfârşitul acestui secol, potrivit celor de la BBC.

    Creşterea populaţiei este atât de rapidă încât nu putem estima care vor fi consecinţele; cu alte cuvinte, datorită faptului că ceea ce se întâmplă acum este fără precedent, nu avem cunoştinţele necesare pentru a înţelege modul în care planeta va reacţiona.

    Întorcându-ne la studii, acestea arată că zonele în care populaţia va creşte sunt în general cele cu o amprentă redusă de CO2, astfel încât efectul asupra mediului nu va fi unul dezastruos. Cheia, notează mai mulţi cercetători, este ca locuitorii din aceste zone să nu îşi schimbe obiceiurile de consum.

    Will Steffen, profesor emerit în cadrul Fenner School of Environment and Society at the Australian National University, este de părere că populaţia ar trebui stabilizată în jurul valorii de 9 miliarde, încercând apoi pornirea unui dificil şi îndelungat proces de reducere a acestui număr. Şi există deja anumite semne că natura lucrează în această direcţie: gradul de fertilitate a scăzut de la 4,7 copii pe femeie în anii ’70 la 2,6 copii în anii 2000.

    Specialiştii sunt însă de acord asupra unui lucru: ar mai putea dura secole întregi până ce populaţia planetei să ajungă la o valoare pe care planeta să o poată suporta.

  • Ufuk Tandogan, Garanti Bank: “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”

    Garanti Bank a urcat pe locul 10 în topul sistemului bancar în funcţie de active, acestea majorându-se anul trecut cu 16%, până la 10,5 miliarde de lei. Planurile băncii pentru 2016 vizează trei direcţii clare: creştere, diversificarea portofoliului şi consolidarea poziţiei, spune Ufuk Tandogan, care de patru ani este CEO Garanti Bank Romania. Cât de folositoare se dovedeşte experienţa celor două crize din Turcia din perioada în care lucra în sistemul bancar turc, care sunt diferenţele dintre cele două pieţe şi care sunt principalele obiective ale mandatului său ne spune chiar liderul Garanti.

    “Încearcă să nu devii un om de succes, ci mai degrabă un om de valoare”, îl citează Ufuk Tandogan pe Albert Einstein atunci când este întrebat despre stilul său de management. Tot el completează: a avea succes nu este întotdeauna un lucru greu de realizat, dar a adăuga valoare la ce faci şi cine eşti este mult mai dificil. Este însă încredinţat că acest lucru e posibil, dacă sunt îndeplinite cinci criterii esenţiale: muncă, viziune, răbdare, ambiţie şi timp.

    „Cred cu tărie în puterea exemplului, iar în cazul meu, cel puţin, a fost nevoie de mulţi ani şi de multă muncă pentru a ajunge să acumulez experienţa pe care o am astăzi.” Motiv pentru care îi sfătuieşte pe membrii echipei sale să acorde timpul necesar construirii unei cariere, să înveţe câte un lucru nou în fiecare zi, să îşi păstreze urechile, ochii şi mai ales minţile deschise, să devină mai înţelepţi şi din ce în ce mai buni în meseria pe care o practică şi să nu sară peste etape. „E nevoie de timp pentru a deveni expert. Nu poţi trişa în carieră, trebuie să o construieşti temeinic, pas după pas”, spune Ufuk Tandogan, care şi-a construit cariera tocmai după acest principiu.

    În urmă cu 30 de ani trecea pentru prima oară pragul grupului din care face parte Garanti Bank şi povesteşte că a ales acest drum la sfârşitul anilor ’80, într-o perioadă care a marcat transformarea Turciei şi care a însemnat că sectorul bancar a făcut faţă multor provocări, dar şi multor oportunităţi. Ţara se îndrepta spre o economie liberală, iar industrii precum comerţul extern, turismul şi domeniul bancar aveau ocazia să crească exponenţial. „În acea perioadă am absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii de Economie şi Ştiinţe Administrative din Uludag.” La scurt timp, s-a angajat la Turkiye Garanti Bankasi, care era deja la acea vreme una dintre cele mai puternice instituţii financiare din ţara natală. Acum, instituţia este cea mai mare bancă din Turcia din punctul de vedere al capitalizării bursiere; în 2015, a înregistrat un venit net consolidat de 3,61 miliarde lire turceşti (1,15 miliarde euro), iar volumul de active a ajuns la 279,65 miliarde lire turceşti (88,53 miliarde euro).

    Miza pe o carieră în cadrul acestei bănci s-a dovedit pentru Ufuk Tandogan un veritabil loz norocos. El îşi aminteşte că „încă de la primul interviu am ştiut că trebuie să iau parte la această călătorie şi recunosc că a fost una dintre cele mai bune decizii pe care le-am luat”. La şase ani după angajare, în 1994, a fost promovat branch manager în cadrul Garanti Bank în Turcia, poziţie pe care a ocupat-o timp de aproape opt ani; în 2005 a preluat funcţia de senior vicepresident commercial and corporate credits, fiind responsabil de portofolii importante şi clienţi mari. De asemenea, a fost membru în Consiliul de Administraţie al Biroului de Credit din Turcia şi al Garanti Credite Ipotecare Turcia.

    Pentru Ufuk Tandogan, criza din anii ’90 din Turcia a fost un antrenament mai mult decât util pentru perioada dificilă de criză economică din ultimii ani, cu care s-a confruntat pe ambele pieţe – Turcia şi România. „Turcia a întâmpinat, într-adevăr, diverse provocări în anii ‘90”, spune şeful Garanti Bank. În ultimul deceniu de dinainte de 2000, problemele economice s-au acumulat, treptat, de-a lungul anilor, iar peste acestea s-a suprapus instabilitatea politică ce a caracterizat scena locală din 1990 până în 2002. Însă după criza din 2001 care a zguduit economia ţării autorităţile au făcut reforme structurale: au fost înfiinţate mai multe instituţii şi organisme, printre care Agenţia de Supraveghere şi Reglementare a Băncilor, Autoritatea pentru Concurenţă sau Autoritatea pentru Achiziţii Publice.

    După 2002 ţara s-a stabilizat şi din punct de vedere politic, iar criza financiară mondială declanşată de căderea Lehman Brothers a afectat economia turcă într-o măsură mai mică decât alte pieţe europene. Astfel, bancherul turc a experimentat şi perioadele mai dificile din economia ţării natale, înainte de a prelua mandatul de conducere al filialei româneşti  a Garanti Bank. „Fiecare perioadă vine cu provocări, dar şi cu oportunităţi, iar a gestiona acele vremuri pentru a ajunge la cele mai bune rezultate a adăugat valoare sporită experienţei mele în această industrie. După cum ştiţi, ultimii ani au adus provocări în toate industriile, inclusiv în domeniul bancar.”

    Toamna lui 2012 a fost momentul în care a Ufuk Tandogan a făcut un pas important; a primit aprobarea BNR pentru a prelua funcţia de CEO al Garanti Bank Romania şi a devenit şi preşedinte al Garanti Leasing şi Garanti Credite de Consum. Care a fost prima reacţie atunci când a aflat că va prelua conducerea Garanti Bank România? „Sentimentul nu poate fi exprimat într-un singur cuvânt. A fost un mix de emoţii, entuziasm şi simţ al responsabilităţii.”

    Entuziasmul promovării nu a fost umbrit de adaptarea la piaţa bancară din România, pe care o descrie ca fiind destul de lină: „Nu aş caracteriza adaptarea mea la piaţa locală drept una dificilă. Există într-adevăr câteva diferenţe culturale, dar am reuşit în aproximativ şase luni să mă acomodez”. Una dintre principalele diferenţe dintre cele două sisteme bancare este dimensiunea – sectorul bancar din Turcia este unul dintre cele mai mari din Europa emergentă, cu un volum total al activelor de peste 800 de miliarde de dolari, de aproape nouă ori mai mare decât al pieţei bancare româneşti. Ambele sisteme sunt însă foarte bine reglementate, monitorizate şi guvernate, apreciază Tandogan, încercând să găsească asemănări şi deosebiri între cele două pieţe.