BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • A gătit în cele mai bune restaurante din toate colţurile lumii, iar acum a ales să fie bucătar-şef la Bucureşti

    Kevin Hill are 53 de ani şi a venit pentru prima dată în România acum 14 ani, pentru a duce în Marea Britanie 14 chefi locali. A revenit în vara acestui an şi vrea să rămână pentru a creşte vânzările şi profitul grupului City Grill şi pentru a dezvolta Academia de Bucătari.

    „Am revenit acum patru luni în România deşi niciodată nu am crezut că o să mă întorc. Acum cinci ani mi-am cumpărat o casă în Marea Britanie şi am crezut că mă liniştesc şi mă stabilesc acolo. Nu s-a întâmplat aşa„, povesteşte britanicul într-o engleză cu accent australian. Momentan învaţă şi limba română, însă afirmă că înţelege doar anumite cuvinte. „Vreau să călătoresc în România, să învăţ limba şi să fac profilul consumatorului local.„ Mâncarea tradiţională deja a încercat-o, îi plac micii, mămăliga şi sarmalele. Acum stă într-un apartament din cartierul Obor şi merge la piaţa agroalimentară din zonă pentru legume, fructe, lactate şi carne. Spune că găseşte acolo tot ce are nevoie.

    Pe lista viitoare de planuri se numără o călătorie în Transilvania şi una în Deltă, unde poate merge şi la pescuit, în contextul în care pescuitul la muscă, schiatul şi cursele de maşini (Australian V8 Supercars) sunt cele care îi ocupă timpul liber, respectiv cel când nu găteşte.
    „Îmi place diversitatea României atât în ceea ce priveşte mâncarea, cât şi oamenii. Mereu găseşti ceva nou aici.„ Totuşi, cea mai apropiată ţară de sufletul lui rămâne Australia, unde de altfel şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţii sale de adult. Copiii săi au rămas acolo. „În Marea Britanie oamenii ies în oraş, petrec timpul în baruri şi pub-uri. În Australia oamenii merg la grătar şi petrec timp acasă, viaţa este liniştită.„

    Kevin Hill a ajuns în Australia în 1982 şi a rămas până în 2002, când s-a întors în Europa. „Am lucrat iniţial ca inginer (weapons engineer, n.red.) în Marina Regală Britanică, iar apoi am plecat la forţele aeriene regale din Australia„. A luat decizia de a pleca la capătul celălalt al lumii după ce a făcut o călătorie acolo şi i-au plăcut peisajul şi oamenii.

    A lucrat în divizia de IT (computer science), iar după aproape un deceniu a făcut o schimbare radicală de carieră. „La forţele aeriene şi în marina regală după circa 20 de ani ieşi la pensie, aşa că am decis să nu aştept acea zi ca să fac o schimbare. Mereu mi-a plăcut să gătesc, aşa că am hotărât să devin chef.„ Spune că nu a stat prea mult pe gânduri, avea un prieten care lucra în bucătăria hotelului Hilton din Adelaide care l-a luat sub aripa sa.

    „Am luat decizia şi am lăsat totul în urmă. A trebuit să învăţ rapid ce se întâmplă în bucătărie„, îşi aminteşte el. A rămas circa cinci ani la Hilton, în restaurantul care avea două stele Michelin, iar apoi a plecat ca head chef în alte două companii din Australia. La începutul anilor 2000 s-a întors în Marea Britanie (Londra) şi apoi a plecat în Spania (Mallorca, unde a fost head chef la un restaurant cu o stea Michelin), unde a rămas doi ani. Înainte de a veni în România a stat şase ani în Marea Britanie, unde a îmbinat arta gătitului cu arta de a face business din poziţia de group executive chef.
     

  • The Economist le urează românilor şi bulgarilor “Bun venit” în Marea Britanie, într-o scrisoare deschisă

     În această scrisoare, The Economist le aminteşte totodată liderilor britanici, “care par că au uitat acest lucru”, că Londra a exercitat presiuni ca Romania să adere la UE, “ştiind că într-o zi veţi ajunge în pragul uşii noastre”.

    “Ziarele din Marea Britanie sunt pline de materiale despre sărăcia, infracţionalitatea şi foamea voastră de ajutoare sociale. Politicienii ei denunţă regulile libertăţii de circulaţie care vă vor permite să veniţi aici şi se grăbesc să vă înăsprească accesul la ajutoare. Populaţia sa vă este mai ostilă decât germanilor sau francezilor: aproape jumătate din britanici cred că Guvernul lor ar trebui să vă interzică accesul în ţară, chiar dacă este împotriva legii să facă acest lucru”, scrie pestigioasa publicaţie britanică, adăugând “s-ar putea, după toate aceste lucruri, să vă fi făcut impresia că nu sunteţi bineveniţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Teza privind asasinarea prinţesei Diana a fost respinsă de poliţia britanică

     Poliţia a anunţat, într-un comunicat, că “a întreprins o anchetă pentru a verifica pertinenţa şi credibilitatea” informaţiilor primite în august 2013 privind moartea Dianei şi a lui Dodi Al-Fayed.

    “Ancheta este acum încheiată”, iar o declaraţie oficială va fi făcută marţi, precizează poliţia britanică în acest comunicat.

    La mijlocul lui august, poliţia britanică a anunţat că va “examina informaţii recent comunicate” cu privire la aceste decese, fără a dezvălui detalii despre natura lor.

    Mai multe publicaţii britanice au anunţat că, potrivit uneia dintre aceste informaţii, SAS (Special Air Services), trupe de elită ale armatei britanice, erau “responsabile de moartea prinţesei Diana”.

    Însă, potrivit comunicatului poliţiei publicat luni seara, “concluzia finală (a anchetei) este că, deşi au fost făcute declaraţii privind implicarea SAS în aceste decese, nu există nicio dovadă credibilă pentru a susţine ideea că aceste afirmaţii sunt întemeiate”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Poliţia din Londra, în vizită în România pentru a-i descuraja pe români să imigreze

     Potrivit BBC, Comisarul-şef Adrian Usher de la Barnet, în nordul Londrei, zona cu cei mai mulţi români din Marea Britanie, mulţi dintre ei romi, vrea să-i descurajeze pe români să plece în Marea Britanie dacă nu au un loc de muncă garantat, prezentându-le riscurile de a fi exploataţi, scrie reporterul Paul Kenyon de la emisiunea BBC One Panorama. Kenyon a însoţit poliţia în această vizită în Transilvania, iar reportajul pe care l-a realizat, ”The Romanians are Coming?” (Vin românii?), urmează să fie difuzat luni seara pe BBC One.

    Usher a vizitat satul Apata din Carpaţi, după ce s-a constatat, în urma evacuării unor români care au ocupat un teren al unui club de fotbal din Hendon, în iunie, că 65 dintre cele 68 de persoane surprinse dormind în adăposturi improvizate proveneau din această localitate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Marii Britanii îi sfătuieşte pe tineri să înveţe limba viitorului

    Autorităţile britanice şi-au propus să introducă o nouă limbă străină în programa şcolarilor şi preşcolarilor. Acest lucru este preconizat pentru începutul anului şcolar 2014.

    Conform datelor oficiale publicate de Consiliul Britanic, doar 1% din populaţia Angliei vorbeşte la această oră un dialect al limbii chineze, iar acest lucru trebuie remediat, pentru că este necesar să cunoşti limba unei economii atât de puternice precum este China.

    Guvernul îşi doreşte să crească numărul vorbitorilor de limbă mandarină din Marea Britanie şi să înfiinţete şcoli în care să se vorbească doar această limbă. 
     

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Ţapii ispăşitori ai crizei: emigranţii români şi bulgari

    Nicio decizie, aşadar, până la publicarea raportului MCV din ianuarie 2014, mai ales că atmosfera în cercurile diplomatice rămâne tensionată de lamentaţiile Londrei pe tema năvalei de români şi bulgari după anularea restricţiilor de circulaţie în UE pentru cetăţenii celor două ţări de la 1 ianuarie 2014. La Consiliul JAI din această săptămână, majoritatea statelor s-au pronunţat însă ferm contra instituirii unilaterale de restricţii ale liberei mişcări a persoanelor între graniţele UE, adică aşa cum doreşte guvernul britanic.

    Deocamdată, premierul Ponta a încercat să asigure UE, într-un interviu la Euronews, că nu va exista niciun val de migrări masive spre Marea Britanie, iar liderul europarlamentarilor PSD, Cătălin Ivan, a ameninţat că va cere în PE sancţiuni contra Londrei dacă aceasta va impune noi restricţii românilor şi bulgarilor.

    “Cred că trebuie să reuşim o amânare a deplinei libere circulaţii până când putem fi siguri că imigraţia în masă nu va avea loc. Am putea, de pildă, să cerem noilor state membre să atingă un anumit nivel de venit, de PIB per capital înainte de a le permite accesul deplin la toate drepturile care decurg din dreptul de liberă circulaţie”, a declarat ministrul de interne britanic Theresa May.

    Austria, Germania, Olanda şi Marea Britanie au trimis în aprilie o scrisoare preşedinţiei europene în care atăgeau atenţia asupra unor “abuzuri” ale dreptului la liberă circulaţie. Acum, Viviane Reding, comisarul european pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a întărit ideea că “dreptul la libera mişcare este un drept la libera circulaţie, nu dreptul dea migra în alt stat membru”.

    Un sondaj UE publicat în această săptămână şi citat în presa germană, ostilă imigraţiei, arată că la nivel european, Bulgaria şi România au avut în 2012 ponderea cea mai mare de cetăţeni expuşi sărăciei şi excluderii sociale. Conform datelor Eurostat, ponderea respectivă era de 49% în Bulgaria şi de 42% în România. Cele două ţări erau urmate de Letonia (37%), Grecia (35%), în timp ce pe ultimele locuri se găseau Olanda şi Cehia (15%).

  • Cel mai puternic român din Marea Britanie: a investit opt miliarde de euro în clădiri de birouri

    „Pentru anii următori, grupul vizează o nouă fază a dezvoltării ca răspuns la nevoile generaţiei următoare de business şi de locuitori ai zonei”, este principalul statement al lui George Iacobescu în raportul financiar al Canary Wharf din 2012. Ca director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei, George Iacobescu administrează bugetele de dezvoltare, are grijă ca toate spaţiile din cartierul de afaceri (peste 16 milioane metri pătraţi) să fie închiriate, iar chiriile să nu fie mai mici, indiferent de situaţia financiară şi de evoluţia companiilor (în 2012, grupul a atras venituri din chirii de 263 milioane de lire, în 2011 veniturile fiind de 251 milioane de lire).  

    Povestea devenirii managerului George Iacobescu este lungă şi începe în 1975, când, după numeroase insistenţe, reuşeşte să emigreze în Canada. Face greva foamei în faţa ambasadei României pentru a li se permite logodnicei sale şi părinţilor să plece din ţară. Odată întregită familia, George Iacobescu face carieră ca inginer în Canada şi Statele Unite. La începutul anilor ’90, când Margaret Thatcher cere angajatorului lui Iacobescu, Olympia and York, să înceapă dezvoltarea proiectului Canary Wharf, misiunea îi este încredinţată românului, care se va ocupa peste 15 ani de dezvoltarea cartierului fost rău famat al Londrei în al doilea centru financiar din capitala britanică.

    Din 2011, George Iacobescu a preluat conducerea executivă a grupului şi administrează atât clădirile existente, cât şi viitoarele proiecte. Bugetele folosite până acum în dezvoltarea Canary Wharf depăşesc 8 miliarde de euro, dar proiectele continuă. Deşi este un cartier în sine, cu clădiri de birouri, spaţii de retail şi locuinţe, Canary Wharf rămâne zona cu cel mai mare potenţial de dezvoltare din Londra, „un izvor nesecat de creştere”, după cum este descris în raportul companiei de anul trecut.

    Unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa lui George Iacobescu a avut loc tot în 2011, când a primit titlul de Cavaler al Regatului Unit şi privilegiul de a folosi apelativul Sir. Anterior, în 2007, fusese numit custode al British Museum.

  • Scutaru: Libera circulaţie nu se negociază, este inadmisibilă propagarea aceluiaşi discurs populist

     Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a declarat agenţiei MEDIAFAX că îngrijorarea premierului britanic, David Cameron, privind imigranţii români şi bulgari nu trebuie să continue.

    “Românii sunt cetăţeni europeni. Nu există cetăţeni europeni de mâna întâi şi cetăţeni europeni de mâna a doua. Românii care lucrează în Marea Britanie sunt preponderent oameni educaţi şi profesionişti, care au contribuit ca societatea britanică să fie ceea ce este astăzi. Atât Marea Britanie, cât şi celelalte state europene, îngrijorate de posibilele efecte negative ale liberalizării pieţei muncii, trebuie să înţeleagă că şi noi dorim corectitudine şi respect pentru români în Europa”, a spus Codrin Scutaru.

    Secretarul de stat a precizat că libera circulaţie este un drept câştigat şi un pilon al Uniunii Europene, iar acest lucru nu se negociază.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SONDAJ: Aproape jumătate dintre britanici nu vor ca românii şi bulgarii să poată locui şi munci în ţara lor

     Cercetarea arată că 47 la sută dintre britanici consideră că imigranţii din România şi Bulgaria nu ar trebui să aibă dreptul să trăiască, să lucreze şi să pretindă beneficii sociale în Marea Britanie.

    Întrebaţi dacă românii şi bulgarii ar trebui să aibă aceleaşi drepturi de a munci, de a se instala şi de a cere beneficii sociale în Marea Britanie ca toţi ceilalţi cetăţeni europeni (inclusiv din ţări ca Polonia, Germania şi Lituania), doar 25 la sută dintre persoanele chestionate au răspuns pozitiv, în timp ce 47 la sută au declarat că acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Alţi 18 la sută s-au declarat în favoarea unor drepturi limitate comparativ cu cele ale altor ţări UE, iar 10 la sută au răspuns că “nu ştiu”.

    Totodată, 42 la sută dintre britanicii chestionaţi au declarat că nu ar angaja “în mod clar” un constructor român sau bulgar pentru propria casa, dacă în zona lor ar lucra unul dintre aceştia. Alţi 42 la sută au afirmat că “ar putea lua în considerare” această posibilitate, iar 16 la sută au declarat că o “vor lua în mod clar în considerare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro