BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 martie 2016

    COVER STORY: Generaţia care face diferenţa. Zece proiecte care schimbă lumea în bine
     
    Vă prezentăm în acest număr zece astfel de proiecte, identificate în urma demersului Samsung, iniţiatorul conceptului „Generaţia A“. Proiectele de acest gen sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru că au o anvergură redusă, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.
     

    AFACERI: Secretele unei creşteri de 114%

    AUTO: Viitorul maşinilor automone în viziunea Renault

     

    SPECIAL: Creatorul superinteligenţei artificiale

     

    ANTREPRENORIAT: Joaca de banca virtuală

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • The Entrepreneurship Academy, singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei, lansează fondul de burse în valoare de peste 170.000 de euro

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei în care înveţi de la antreprenori, lansează şi fondul de burse oferit primilor studenţi în valoare de peste 170.000 euro, burse susţinute de companii şi de antreprenori români.

    De asemea, EA îşi prezintă oferta de studiu la RIUF (Romanian International University Fair) în perioada 18-24 martie. Membrii boardului The Entrepreneurship Academy vor prezenta noul model educaţional la Bucureşti, între 18 şi 20 martie, în Cluj, pe 22 martie, şi la Braşov, pe 24 martie.

    La standul The Entrepreneurship Academy din cadrul RIUF vor fi prezenţi fondatori precum Cosmin Alexandru (Wanted Transformation), decan al facultăţii, Alexandru Ghiţă (Grupul Educativa), Ilinca Păun (Colliers România) sau Corina Gheonea (co-fondator Universitatea Alternativă).

    Deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, cea mai importantă şcoală internaţională de antreprenoriat, The Entrepreneurship Academy aduce în România un nou model educaţional universitar implementat cu succes şi în Finlanda, Franţa, Germania, Marea Britanie, Spania, Ungaria, Argentina şi Peru, cu rezultate extraordinare: 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire.

    Aplicaţiile pentru anul universitar 2016/2017 sunt deja deschise pe website-ul oficial.

    Pe parcursul celor 4 ani de studiu, studenţii antreprenori îşi vor împărţi timpul între cursuri de administrarea afacerilor, marketing, economie, management sau vânzări şi crearea şi dezvoltarea unor business-uri profitabile, subîndrumarea unor antreprenori şi oameni de afaceri precum: Florin Ilie – Head of Financial Markets Sales al ING Bank în Romania ING, Adrian Stanciu- Associated Dean, Knowledge and Leadership la Maastricht School of Management Romania; Steven van Groningen – CEO Raiffeisen Bank, Cosmin Alexandru – decan al The Entrepreneurship Academy şi Sergiu Neguţ – Antreprenor şi Associate Dean la Maastricht School of Management.

    În acelaşi timp, anual, studenţii vor efectua stagii de practică în străinătate – în Amsterdam, Silicon Valley şi într-o ţară cu piaţă emergentă.

    Taxa de şcolarizare pentru studenţii care-şi vor începe studiile în luna septembrie 2016 este 6.500 EUR / an, timp de 4 ani. Din taxa de şcolarizare, studenţii îşi vor acoperi inclusiv cheltuielile de transport şi cazare în Amsterdam pe perioada celor 6 săptămâni de la începutul anului 1. Tot în cadrul RIUF, membrii fondatori vor lansa fondul de burse pe care studenţii îl pot accesa după ce vor trece prin procesul de selecţie şi de admitere. Până acum, fondul de burse a atins valoare de peste 170.000 euro/4 ani, iar bursele sunt în valoare de 1.500 şi 3.000 euro. Primul fond de burse EA a fost pus la dispoziţie de ING Bank, partener fondator al The Entrepreneurship Academy, companie care oferă 10 burse/4 ani, în valoare de 60.000 euro. Restul burselor sunt oferite de antreprenori, dar şi de companii româneşti precum Felix Pătrăşcanu (Fan Curier), Felix Tătaru (GMP Advertising) Adrian Ţuluca (Propaganda), Wargha Enayati (Fundaţia Regina Maria), Trendconsult Group.
     

  • Cel mai necesar minister al momentului

    Nu este vorba aici despre inşi cu ochii în ecranul mobilului, sau despre schimbul de generaţii sau alte imagini repetitive de acest fel, ci despre schimbările majore care apar şi care par acum generate de imaginaţia scriitorilor de ficţiune ştiinţifică. Veţi putea citi în acest număr al revistei cum jumătate din locurile de muncă din Statele Unite prezintă riscuri de a fi automatizate, preluate de roboţi (sunt singura naţie care discută deschis şi mult pe temă, de unde şi datele furnizate). Nu este vorba de domenii unde este nevoie de o implicare umană profundă, cum este medicina, şi nu mai este vorba de cele mai ameninţate categorii de lucrători, cum sunt lucrătorii la bandă din depozite şi fabrici; devin din ce în ce mai vulnerabili, cum este şi de aşteptat, şoferii de taxi şi de camioane, dar şi profesii ce aparţin de gulerele albe, cum sunt contabilii, jurnaliştii sau analiştii de date de pe Wall Street. Investiţiile în tehnologie cu aplicaţii în zona financiară s-au triplat între 2013 şi 2014 la 12,2 miliarde de dolari.

    Au apărut programe care iau decizii legate de credite, în baza unei varietăţi de date, filtrate şi analizate, despre debitor. Un funcţionar bancar s-ar baza pe un simplu punctaj şi pe o verificare de background. Consilierii roboţi creează portofolii de investiţii personalizate, luând locul brokerilor de acţiuni şi specialiştilor financiari. Tranzacţiile electronice nu mai sunt o noutate chiar aşa de mare pe pieţele financiare, derulându-se într-un ritm inaccesibil oamenilor, de mii pe secundă.

    Orice administraţie întreagă la minţi ar trebui să se pregătească pentru aşa ceva; unii o şi fac, pentru că în Suedia sau în Coreea de Sud există ministere specializate în problematica viitorului şi planificarea acestuia. Câteva detalii: nu este vorba de planuri cincinale, ci pe decenii înainte. Şi nu este vorba numai de economie sau de slujbe şi roboţi, ci de un întreg ansamblu de fenomene: o nuanţare a globalizării, noi tratate economice, o diluare a identităţilor naţionale şi o polarizare accentuată a societăţii, instituţii financiare internaţionale cărora li s-a redus influenţa, o economie globală condusă nu de mâna invizibilă a lui Adam Smith, ci de multinaţionale şi de state. Fiecare mişcare de acest tip – şi ce am enumerat sunt cele mai evidente, mai palpabile – ar trebui analizate de comitete multidisciplinare, de sociologi, economişti şi de artişti, care să pregătească trecerea naţiei peste pragul celei de-a patra revoluţii industriale.

    Cred că un om politic adevărat trebuie să pună astăzi nişte seminţe şi să fie conştient că nu va mânca fructele. Şi o să dau un exemplu pe care l-am mai invocat, dar care se potriveşte cât se poate de bine: oraşul indian Bangalore este un Silicon Valley asiatic, cu o economie de  miliarde de dolari şi cu 10.000 de milionari. Înainte de a avea atâţia milionari, Bangalore era un oraş exotic şi atât. La un moment a venit acolo o trupă de trimişi ai lui Jack Welch de la General Electric, care voia musai scăderi de costuri, iar software-ul produs de indieni tocmai acest lucru asigura.

    La aeroport erau aşteptaţi de câteva maşini oficiale, limuzine impozante, negre, de producţie locală. Delegaţii americani urcă, coloana începe să meargă, soare, pitoresc, amabilităţi, deodată se aude o bufnitură puternică şi coloana se opreşte; ce să vezi? Capota unei maşini din cele negre şi oficiale se deschisese în timpul mersului şi din cauza curentului de aer se proptise zdravăn în parbriz. S-au evaporat instantaneu şi soarele şi pitorescul şi amabilităţile, iar americanii s-au privit pe furiş: “…aici am venit noi să cumpărăm software?”. Nu numai că au venit, dar au şi rămas. Dar temelia miliardelor de astăzi ale oraşului Bangalore a fost pusă de lideri politici ai statului indian Karnataka, între 1970 şi 1976, pe vremea când managerii lumii occidentale îşi puneau flori în păr şi ţipau la festivaluri rock. Lideri politici indieni care prin 1970 visau dezvoltarea unor oraşe ale electronicii şi nişte şefi de guvern care în 1976 chiar înfiinţau Electronics City în Bangalore; iar roadele muncii lor au fost culese decenii mai târziu.

    De aia zic, Ministerul Viitorului este cel mai necesar minister al momentului.

    „Fier şi cărbune“, de William Bell Scott


     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 martie 2016

    COVER STORY: Bancher de cursă lungă
     
    De când Ufuk Tandogan, CEO al Garanti Bank, a venit în România, instituţia financiară a avansat trei poziţii în topul băncilor în funcţie de active. Experienţa celor două crize din Turcia, pe care CEO-ul le-a trăit în sistemul bancar din ţara natală, s-a dovedit folositoare şi în România.
     

    STRATEGIE: Criza a fost cea mai bună oportunitate pentru Dragoş Anastasiu

     

     

    COMERŢ: Diavolii se îmbracă de la Prada. Românii preferă online-ul

     

    TENDINŢE: Roboţii devin analişti pe Wall Street. Jumătate din slujbe sunt ameninţate

     

    MACROECONOMIE: Legea dării în plată ţine în continuare capul de afiş al agendei publice

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Trei antreprenori clujeni au comenzi de 2 mil. euro pentru o soluţie de casă inteligentă la un an de la înfiinţare

    Lorand Pavai, cu o experienţă de peste 10 ani în domeniul dezvoltării de software, împreună cu Călin Istrate şi Tunyagi Arthur au investit 50.000 de euro pentru dezvoltarea unei soluţii software pentru utilizatorii care vor să-şi transforme locuinţa într-o casă „inteligentă“.

    Aflat încă în faza de testare, start-up-ul Sine a obţinut deja 500 de comenzi pentru implementarea sistemului, cu o valoare totală de 2 milioane de euro.

    „În 2015 s-a lucrat intens pentru dezvoltarea start-up-ului SiNE , respectiv acum am reuşit să ajungem în faza de beta. Am reuşit să obţinem cereri pentru aproximativ 500 de implementări pentru al doilea trimestru al anului 2016 şi 2017, cu o valoare totală de 2 milioane de euro“ a spus Lorand Pavai, unul dintre fondatori.

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 martie 2016

    COVER STORY: Întotdeauna cu un plan
     
    Hezi Shayb a venit în România pentru două zile şi a ajuns să conducă una dintre cele mai mari companii locale de leasing operaţional. Liderul New Kopel Group a vorbit la evenimentul Meet The Ceo despre momentele care i-au definit personalitatea, despre experienţa sa din armată şi despre faptul că nu poate conduce o companie la care totul merge bine. Spune că, deşi nu este un jucător, îi place ca, din când în când, să pună toate cărţile pe masă.
     

    STRATEGIE: Alexandra Copos aduce filosofia Kaizen la Ana

    CONSUM: Cum va afecta legea antifumat afacerile din HoReCa

     

    INTERNAŢIONAL: Ce poate învăţa Donald Trump de la Berlusconi

     STUDIU DE CAZ: Antreprenorii care au redevenit corporatişti când şi-au vândut o parte din afacere

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Doi din zece tineri români vor să urmeze calea antreprenoriatului în următorul an

    Circa doi din zece tineri cu vârste între 18 şi 24 de ani îşi doresc să devină antreprenori în următorul an, însă văd ca principale obstacole birocraţia Fiscului, nivelul mare al taxelor la bugetul de stat şi accesul la finanţare, potrivit unui studiu realizat de GfK România, informează Mediafax

    Aceştia sunt interesaţi cel mai mult să facă afaceri în domeniul comerţului (26%), agriculturii (18%) şi în serviciile profesionale (16%).

    Dintre tinerii cu vârsta între 18 şi 24 de ani, 59% sunt bărbaţi, iar 67% au educaţie medie, jumătate dintre respondenţi fiind deja salariaţi, indică studiul companiei de cercetare de piaţă realizat la comanda Romanian Business Leaders.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

  • De la containere pline cu peşte proaspăt la gastronomie fină în casa lui Caragiale

    După Casa Caragiale, Andamo, La Union – Octopus Contemporary Mediterranean Restaurant este, de anul trecut, noul chiriaş al casei de patrimoniu de pe strada I.L. Caragiale a artistului cu acelaşi nume. Designul contemporan, dominat de tapiţerii vernil şi picturi murale ce reproduc acvarii, este completat de un aspect de casă păstrat de sobele din perioada artistului, cât şi de scara interioară din lemn, ce scârţâie la fiecare pas. Iar sinceritatea cu care Jeni Păun, antreprenoarea din spatele proiectului, spune că „Nu sfătuiesc pe nimeni să înceapă o astfel de afacere“, pare să vină tot din lumea lui Caragiale.

    „La un moment dat am ajuns să nu mai pot mânca dacă farfuria nu arăta într-un anume fel, astfel că de la plăcerea de a mânca altfel şi de la încurajarea primită din partea a foarte mulţi prieteni şi clienţi am hotărât să deschidem restaurantul“, descrie Jeni Păun gândurile care au determinat-o să ia în calcul deschiderea unui restaurant cu specific mediteranean-pescăresc, la începutul anului trecut. Familia ei, aflată la a doua generaţie de antreprenori, activează în domeniul importului, distribuţiei şi producţiei de produse din peşte şi fructe de mare de circa 25 de ani.

    Jeni Păun împreună cu Irina Cernat şi Florentina Tutuian au preluat afacerea Peştişorul de Argint de la părinţi. Prin intermediul acesteia, livrează marilor reţele de hipermarketuri peşte şi fructe de mare aduse atât din ţară, cât şi din ţări mari producătoare de produse piscicole precum Norvegia, Danemarca, Spania, Italia, Grecia. Parte din materia primă achiziţionată este transformată în semipreparate – afumate, marinate, salate, congelate sub brandul Peştişorul de Aur şi livrată ulterior tot hipermarketurilor. Selgros este principalul client, urmat de Auchan, Cora – dar antreprenorii livrează şi celorlalte reţele prezente pe piaţă. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri de aproximativ şase milioane de euro şi la aproximativ 100 de angajaţi (în ambele firme), potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.

    Deşi nu a fost sprijinită de la început în proiectul deschiderii unui restaurant de ceilalţi membri ai familiei, spune că treptat aceştia au acceptat ideea, iar acum consideră că marca este reprezentativă pentru afacere şi pentru produsele comercializate. Chiar şi fiica de 13 ani este implicată în proiect – ea fiind cea care a a avut cea mai bună idee de nume pentru acesta. Alegerea casei lui Caragiale a venit întâmplător, datorită dimensiunii acesteia. „Având în vedere că sunt la început de drum în businessul acesta, mi-am dorit un loc mai mic pe care să pot să-l gestionez. Aşa arăta locul pe care îl visam eu pentru businessul acesta, o casă micuţă“, descrie ea casa, în care a putut amenaja un restaurant cu 60 de locuri, pe două niveluri.

    Totuşi, meniul mediteranean cu specific contemporan vine în antiteza Popeştilor şi Ioneştilor care mergeau la Nea Iancu. „Este o casă de patrimoniu, dar este greu să ne legăm de faptul că a fost casa lui Caragiale, ne legăm de acest aspect doar din punct de vedere arhitectural, este o mândrie, simţi în vibraţia casei istoria, dar meniul este diferit, este alt specific.“ Construit cu ajutorul chef-ului Nico Lontras, meniul are la bază conceptul de gastronomie fină, în care se regăsesc produse precum – carpaccio dome de caracatiţă sau fileu de barbun pe pat de pudră de cartofi mov. Cu un venit mediu per client cuprins între 65 şi 75 de lei, antreprenoarea caracterizează poziţionarea de preţ drept una corectă: „Nu suntem nici cei mai ieftini, nici cei mai scumpi“. Astfel, se axează pe clienţii cu vârsta de peste 30 de ani, care lucrează deja într-un loc de muncă sigur şi au venituri medii spre mari, dar care au ajuns la nivelul la care le place să experimenteze şi să îşi educe gusturile.

  • Doi clujeni au trecut de la prototipuri pentru invenţiile lor la o afacere de succes cu ochelari şi căşti din lemn

    Prototip Studio sunt Ioana Ciurea şi Bogdan Goţia, doi tineri care şi-au dorit să aplice cunoştinţele dobândite în mediul academic într-un mod practic şi au ales să pornească propria afacere. „Am început să lucrăm împreună inventând lucruri şi făcând prototipuri pentru invenţiile noastre. De aici şi numele: ideea de a avea un studio creativ care să înglobeze preocupările noastre”, spune Ioana. Studioul a devenit cunoscut pentru căştile audio din lemn, primul lor produs, apoi au ieşit pe piaţă cu ochelarii din lemn „OO”. 

    Prototip Studio apreciază versatilitatea materialului. „Am început să lucrăm cu lemn pentru că ne place ideea unui material natural atât de versatil. Şi ne inspiră multitudinea de forme, texturi şi nuanţe generate de natură şi transpuse în lemn”, spune reprezentantul Prototip, Ioana Ciurea.

    Acum lucrează la o nouă versiune a căştilor din lemn, pentru care colaborează cu o echipă de ingineri de sunet „pentru a duce mai departe conceptul”.
    În plus, au creat şi piesele de mobilier „Scaunul triunghiular” şi „The table”. „Am descoperit frumuseţea de a lucra cu lemnul la primul proiect, cel al căştilor, şi apoi am dus mai departe ideile, ne-am perfecţionat tehnicile (…); ne place să experimentăm şi lemnul a fost o prima dragoste, însă ne surâde ideea asocierii de materiale şi tehnici de producţie pentru a ne concretiza ideile”, afirmă Ioana.

    În cazul Prototip Studio, investiţia în afacere a fost una minimă datorită faptului că au avut acces la un atelier care este dotat cu maşinărie CNC şi unelte de prelucrat lemn. „Am înaintat cu paşi mărunţi, cu proiecte mici a căror producţie am acoperit-o noi, şi tot noi ne-am ocupat de promovare şi marketing”, povesteşte antreprenoarea. Cei doi au vândut anul trecut 180 de perechi de ochelari, al căror preţ începe de la 300 de lei.

    Poate v-aţi întrebat şi ca mine cât de rezistente sunt produsele din lemn. „Deşi în aparenţă lemnul creează senzaţia unui material fragil, în funcţie de prelucrare el devine foarte rezistent”, spune Ioana. „Pentru primele modele de căşti am folosit lemn de bambus masiv, care este mult mai puţin casant precum plasticul spre exemplu şi datorită faptului că prin finisare devine impermeabil, nici probleme la schimbarea bruscă a temperaturii sau la umezeală, nu au fost.“

    Afacerea lor înglobează proiecte de design de obiect, proiecte de amenajări interioare şi proiecte de arhitectură. „2015-2016 este al treilea an în care lucram sub forma asta la Prototip Studio şi din 2015 veniturile au devenit constante şi stabile. În medie, per persoană venitul este 2.500 lei/lună”, spune ea. În afară de Prototip Studio, cei doi mai lucrează şi la brandul Double Bubble prin care promovează şi vând accesorii pentru casă.

    Cum se transformă o idee într-un obiect concret? „De la a-ti lumina un bec, cand ai o idee buna, pana la a tine in mana un obiect, este un drum interesant care pe noi ne face sa iubim ceea ce muncim. In primul rand ne tine in priza entuziasmul, apoi ne luam energia din micile rezultate obtinute pe percurs din teste si incercarile pe care le facem. Pana la final ideea se slefuieste si la propriu si la figurat pana devine realitate. E un parcurs solicitant si frumos in acelasi timp.”, povesteşte antreprenoarea.
     

  • Poveştile antreprenorilor români care folosesc lemnul ca materie primă pentru accesorii: rame de ochelari, ceasuri, căşti, genţi sau papioane din lemn

    Fiecare dintre antreprenorii care fac rame de ochelari, genţi, căşti, ceasuri şi chiar papioane din lemn are o legătură specială cu acest material, iar componenta comună întâlnită în poveştile lor este apropierea omului de natură prin intermediul lemnului. „Era metalelor începe să apună, iar lemnul este unul dintre materialele care par să capete o valoare tot mai mare în ochii societăţii. Chiar dacă aurul are o valoare net superioară din punct de vedere valoric, tot mai mulţi oameni renunţă la bijuteriile şi accesoriile din metale reci şi le aleg pe cele din lemn, mult mai apropiate de natură”, spune Ruben Perju, fondator al Noah Watch.

    Pentru Don Papillon papionul de lemn este metoda perfectă de a profita la maximum de lemnul folosit la designul interior. „Salvăm resturile de lemn exotic din foc, dându-le o soartă şic: le transformăm în materie primă pentru accesorii vestimentare remarcabile”, declară Alexandru Bucur, fondator al Don Papillon. Clujenii de la Prototip Studio apreciază versatilitatea materialului. „Am început să lucrăm cu lemn pentru că ne place ideea unui material natural atât de versatil. Şi ne inspiră multitudinea de forme, texturi şi nuanţe generate de natură şi transpuse în lemn”, spune reprezentantul Prototip, Ioana Ciurea.

    Pentru Răzvan Chelu afacerea cu genţi din lemn a pornit dintr-o combinaţie de iubire pentru design şi nostalgie, însoţită de pasiunea şi experienţa tatălui său în arta prelucrării lemnului. „Am crescut printre stive de cherestea şi miros de rumeguş şi am o legătură aparte cu acest material, care mi-a plăcut încă din copilărie. Fiecare bucată de lemn este unică, are un desen diferit, o culoare diferită, aşadar şi produsul final este unic”, îşi aminteşte Răzvan, fondator al Lemnia.

    Pe lângă materialul folosit pe care-l au în comun, toate aceste produse sunt realizate manual, cu migală, având în minte clientul şi nu cantitatea, iar atelierele unde sunt produse se află în Cluj şi în Bucureşti. Atenţia la detalii şi un proces de producţie mai lung sunt elementele comune ale lucrului în lemn. Personalizarea este la ea acasă când vine vorba despre aceste accesorii. Ceasurile Noah pot fi realizate după specificaţiile clientului. Acesta poate alege mărimea ceasului, esenţa carcasei exterioare, esenţa cadranului, acele, modelul de curea, dar şi textul sau imaginea care vor fi gravate pe spatele ceasului şi pe cutie. Pentru papion personalizarea vine în măsura în care clientul poate alege materialul textil sau esenţa lemnului, dar se pot face şi gravuri personale. Prototip Studio lucrează la personalizarea căştilor audio din lemn şi creează piese de mobilier „custom” pentru clienţi. „Majoritatea comenzilor pe care le primim sunt personalizate, iar atunci când avem de realizat o singură geantă, lucram între 2 şi 3 zile”, povesteşte Răzvan Chelu.

    Fiecare afacere a pornit pe drumul ei şi s-a dezvoltat cu un succes mai mare sau mai mic, susţinut de entuziasmul fondatorilor, dar şi de investiţia financiară, care s-a ridicat la ordinul miilor de euro. Datorită faptului că Don Papillon face parte dintr-o afacere mai mare, investiţia a fost mai mică, cam de 6.000 de euro, bani care s-au dus către achiziţionarea unor utilaje performante, însă în cazul Noah investiţia s-a ridicat la 40.000 de euro.

    Povestea Noah a început în iarna anului 2012, când doi tineri, Iosif Harasemiuc şi Ruben Perju, şi-au dat seama, după o cercetare de piaţă, că lumea caută altfel de accesorii şi s-au gândit la ceasuri din lemn. „Am avut visul de a dezvolta un brand de ceasuri de mână care să creeze produse excepţionale atât din punct de vedere funcţional, cât şi estetic. Doream un brand al cărui nume să aibă rezonanţă şi impact din punct de vedere vizual”, spune Ruben Perju. În prezent, Noah are pe piaţă o singură gamă de ceasuri, Feather Light, a căror greutate nu depăşeşte 50 de grame. Preţul unui astfel de ceas variază între 989 şi 1.600 de lei, în funcţie de materialele pe care le alege clientul. Majoritatea produselor se vând în România (85% dintre unităţi), iar restul pe pieţele internaţionale.

    Iosif susţine că Noah vinde 2,5 unităţi pe zi, în perioada vară-iarnă 2015 reuşind să vândă 305 ceasuri, iar cifra de afaceri a companiei pentru anul trecut este de 52.000 de euro. Pentru un ceas Noah, termenul de execuţie şi de livrare este de 15 zile lucrătoare. Acestea sunt realizate la sediul companiei din Cluj-Napoca şi nu sunt produse cu stocuri sau în serie. „Lemnul pe care-l folosim este colectat din toate colţurile lumii: Brazilia, America de Sud, Africa, Madagascar etc. Toate esenţele sunt exotice şi au o duritate care depăşeşte 2.000 de unităţi pe scara Janka – n.r scară de duritate“, afirmă Perju.