BusinessMagazin

Tag: votare

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Tot ce trebuie să ştiţi despre procesul de votare în turul al doilea

    Astfel, sunt aşteptaţi la vot 18.281.625 de alegători, faţă de 18.284.326 de cetăţeni români cu drept de vot înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente de la primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie.

    Care sunt atribuţiile preşedintelui României

    Votul se va desfăşura în aceleaşi secţii care au fost organizate şi pentru primul tur al alegerilor, în aceleaşi locuri şi sub autoritatea aceloraşi birouri electorale. Alegătorii vor putea vota în 18.550 de secţii de votare. Programul de vot este acelaşi ca la primul tur – între orele 7.00 şi 21.00.

    Ce înseamnă vot valabil exprimat. Diferenţa dintre buletinele de vot anulate şi cele nule

    Pentru acest scrutin au fost tipărite 20.945.068 de buletine de vot şi 11.808.375 de timbre autocolante, care au fost predate sâmbătă preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare. Numărul ştampilelor a rămas acelaşi ca şi la primul tur al alegerilor, respectiv 94.220.

    Cu ce acte se poate vota la alegerile prezidenţiale

    Alegătorii care merg la secţiile de votare din străinătate vor completa un formular al declaraţiei pe proprie răspundere privind faptul că nu au mai votat şi nu vor mai vota la altă secţie de votare.

    Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Declaraţia pe propria răspundere necesară pentru românii care votează în străinătate poate fi completată în afara secţiei, urmând a fi datată şi semnată în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Această declaraţie este disponibilă atât pe site-ul MAE, cât şi pe cel al Biroului Electoral Central.

    Infracţiuni şi contravenţii electorale. Cum se sancţionează ele

    Şi alegătorii din ţară care votează în altă localitate decât cea de domiciliu pot folosi formulare ale declaraţiei de pe site-ul BEC, potrivit unei decizii a Biroului de interpretare a Legii 370. În decizie se arată că este obligatorie datarea şi semnarea acestei declaraţii în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare.

    Când vor fi anunţate prezenţa la vot şi rezultatele. Istoricul alegerilor prezidenţiale în România

    Potrivit legii, în turul al doilea al alegerilor, ordinea candidaţilor pe buletinele de vot se stabileşte în funcţie de numărul voturilor obţinute la primul tur. În 2 noiembrie, candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, a obţinut 40,44% din voturi (3.836.093 voturi), iar candidatul ACL, Klaus Iohannis, 30,37% (2.881.406 voturi).

  • Oraşul care le-a oferit locuitorilor săi 3 milioane de dolari

    În anul 2012, consiliul local al oraşului Vallejo, California a aprobat o rezoluţie care prevedea că 30% din taxele colectate vor merge către un fond special. Acest fond special urma să fie dedicat unor proiecte alese şi votate de către cetăţeni.

    Fondul a fost creat în aprilie 2012 şi a colectat bani timp de 18 luni, până în octombrie 2013, timp în care s-au strâns peste trei milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, un consiliu cetăţenesc format din peste 500 de persoane a selectat o parte din sutele de proiecte.

    În mai 2013, autorităţile locale au organizat un referendum în cadrul căruia locuitorii din Vallejo au ales proiectele care urmau să fie finanţate. Astfel, oamenii au decis repararea unor străzi, îmbunătăţiri aduse sistemului de iluminat public, o grădină publică şi acordarea unor burse pentru tinerii ce doreau să studieze.

    După ce ştirea s-a răspândit, mai multe oraşe precum New York, Chicago sau San Francisco au început să deruleze programe similare, denumite programe de buget participativ, prin care pun la dispoziţia locuitorilor o parte din taxele colectate.

    “Succesul se datorează oamenilor din Vallejo”, a declarat Joey Lake, preşedintele comitelului de organizare a bugetului participativ. “Timpul lor, energia şi pasiunea lor a pus în mişcare acest proiect. Au reuşit să transforme acest oraş, aflat nu cu mulţi ani în urmă un faliment, într-un exemplu pentru toată lumea.”

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Cine sunt observatorii alegerilor şi ce drepturi au ei

    Printre ONG-urile acreditate – asociaţii şi fundaţii – sunt unele deja cunoscute în România (Asociaţia Pro Democraţia, Fundaţia Mişcarea Populară, Asociaţia Iniţiativa România Liberală, Asociaţia Noua Republică), în timp ce numele altora sună amuzant sau doar neobişnuit (Asociaţia Sunetul Distracţiei Civilizate, Asociaţia România Zâmbeşte, Asociaţia Funky Citizens, Asociaţia România Fără Ei, Asociaţia Lupta împotriva Corupţiei, Crimei Organizate şi Terorismului Intern şi Internaţional).

    Conform legii, pot fi acreditaţi ca observatori interni ai alegerilor reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale care au în obiectul de activitate apărarea democraţiei şi a drepturilor omului sau observarea alegerilor, care sunt legal constituite cu cel puţin 6 luni înainte de data alegerilor.

    Persoanele desemnate de aceste organizaţii ca observatori interni nu pot avea apartenenţă politică.

    Acreditarea observatorilor interni se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, pentru toate secţiile de votare din raza de competenţă a acestora, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale sau a instituţiilor mass-media din România, făcută cu cel puţin 5 zile înaintea datei alegerilor.

    Pot fi acreditate ca observatori interni doar persoanele propuse de acele organizaţii neguvernamentale care prezintă o adeverinţă privind îndeplinirea condiţiilor eliberată de Autoritatea Electorală Permanentă. Adeverinţa poate fi solicitată până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor.

    Acreditarea observatorilor externi şi a reprezentanţilor externi ai mass-media se face de Autoritatea Electorală Permanentă, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, pentru toate birourile electorale.

    Observatorii pot asista la operaţiunile electorale în ziua votării, începând cu ora 6,00 şi terminând cu momentul încheierii şi al semnării de către membrii biroului electoral al secţiei de votare a procesului-verbal de constatare a rezultatelor votării în secţia respectivă, numai dacă prezintă actul de acreditare, care este valabil şi în copie.

    Observatorii au dreptul să sesizeze în scris preşedintele biroului electoral în cazul constatării unei neregularităţi. Ei nu pot interveni însă în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

    Orice act de propagandă electorală, precum şi încălcarea în orice mod a actului de acreditare atrag aplicarea sancţiunilor legale, suspendarea acreditării de către biroul electoral care a constatat abaterea, iar în ziua votării, îndepărtarea imediată a persoanei respective din incinta secţiei de votare.
     

  • GHIDUL ALEGĂTORULUI. Unde se poate exercita dreptul de vot în ţară şi în străinătate

    Alegătorii votează la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului. Ei pot verifica unde votează şi dacă figurează în listele electorale permanente accesând Registrul electoral la adresa www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele.

    Orice inadvertenţă între datele oferite de Registrul electoral şi cele reale poate fi semnalată de către alegători primarilor sau direct AEP, la numărul de telefon 021 310 0767. Alegătorii au posibilitatea de a se înscrie în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau cu adresa de reşedinţă.

    Alegătorii care în ziua votării se află în altă comună, oraş sau municipiu decât cel de domiciliu îşi pot exercita dreptul de vot la orice secţie de votare, după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin, fiind înscrişi de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare într-un tabel separat.

    Bucureştenii cu domiciliul într-un sector nu pot vota însă în alt sector.

    Cetăţenii români care nu se află în ţară în ziua alegerilor îşi exercită dreptul de vot la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României. În afara acestor secţii de votare, pot fi organizate, cu acordul guvernului din ţara respectivă, secţii de votare şi în alte localităţi decât cele în care îşi au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.

    Lista secţiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul MAE aici: http://www.mae.ro/sites/default/files/file/2014/alegeri_prezidentiale/2014.10.08_sectii_de_vot.pdf. De asemenea, MAE a elaborat harta interactivă a secţiilor de votare din străinătate, o aplicaţie dezvoltată pe platforma Google Maps. Harta este disponibilă aici: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Mai multe informaţii privind desfăşurarea în străinătate a alegerilor prezidenţiale sunt disponibile accesând secţiunea de pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/prezidentiale-2014, precum şi de pe site-urile misiunilor diplomatice.

    Alegătorii netransportabili, deţinuţii, bolnavii internaţi în spitale care solicită urna specială trebuie să depună cereri scrise la secţia de votare până cel mai târziu în preziua alegerilor. În conformitate cu prevederile legale, urna specială (mobilă) nu poate fi utilizată la secţiile de votare organizate în străinătate.

    Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.

  • Campania electorală în cifre: cine a încălcat legea şi cum au fost pedepsiţi

    Faţă de campania din 2009, au fost înregistrate de cinci ori mai puţine contravenţii şi de patru ori mai puţine infracţiuni.

    În această campanie electorală s-au aplicat 85 sancţiuni contravenţionale, valoarea amenzilor fiind de 46.100 de lei. De asemenea, în urma verificărilor efectuate, au fost constatate 58 de infracţiuni, pentru care sunt cercetate 25 de persoane, faţă de campania din 2009, când au fost cercetate 194 de persoane.

    Pe parcursul acestei campanii electorale s-au desfăşurat 654 de manifestări electorale, în 424 de localităţi, din 39 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Forţele MAI au asigurat măsurile de ordine publică la toate manifestările.

    Pentru ziua votării, 2 noiembrie, Ministerul Administraţiei şi Internelor a mobilizat peste 58.000 de angajaţi ai MAI – aproximativ 31.300 de poliţişti, 12.500 de jandarmi, 3.600 poliţişti de frontieră, 10.000 de pompieri şi peste 600 de forţe ale altor structuri operative ale ministerului.

    Principalele misiuni vizează asigurarea ordinii publice, paza secţiilor de votare şi prevenirea infracţiunilor electorale.

    În total, 11.300 de angajaţi ai ministerului sunt implicaţi în misiunile de menţinere a liniştii şi siguranţei publice, iar peste 34.200 vor asigura paza secţiilor de votare.

    Alţi 4.700 de specialişti ai Ministerului Afacerilor Interne vor fi mobilizaţi pentru verificarea şi soluţionarea sesizărilor privind incidentele şi evenimentele în legătură cu procesul de votare.

    MAI are, totodată, constituită o rezervă de intervenţie formată din 7.800 de angajaţi ai structurilor de ordine publică.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Colegiul Director al PDL a aprobat fuziunea prin absorbţie cu FC

     “Colegiul Director a votat pentru fuziunea prin absorbţie cu FC, a fost un vot împotrivă şi două abţineri şi restul pentru această fuziune”, au precizat sursele citate.

    Şedinţa Colegiului Director continuă, la reuniune urmând să sosească şi preşedintele FC, Mihai Răzvan Ungureanu.

    În urma fuziunii, care va fi validată în Convenţia Naţională a PDL de sâmbătă, Ungureanu va primi o funcţie de prim-vicepreşedinte al partidului.

    Mihai Răzvan Ungureanu a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că va pune umărul la întărirea PDL şi a dreptei, precizând că viitoarea fuziune între PNL şi PDL este ceea ce aştepta şi că nu există compromis care să nu se poată face, adăugând că se vorbeşte mult despre unitatea dreptei dar se face foarte puţin în acest sens.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jean-Claude Juncker a fost votat preşedintele Comisiei Europene

     În 27 iunie, Consiliul European l-a nominalizat pe Juncker în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, cu 26 de state favorabile acestei numiri şi 2 împotrivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Deputaţii PNL vor vota pentru ridicarea imunităţii şi vor semna moţiunea pe justiţie

     Iohannis a spus că le-a prezentat deputaţilor PNL deciziile BPN privitoare la imunitate şi la iniţierea moţiunii simple pe tema justiţiei.

    ”Linia directoare a PNL, după decizia de ieri, este că noi vom vota în aceste situaţii pentru încuviinţare. Am explicat colegilor şi colegelor de ce s-a luat această hotărâre şi cum vom continua”, a declarat liderul PNL.

    El a precizat că moţiunea simplă pe tema justiţiei, iniţiată împreună cu PDL, va fi semnată şi depusă miercuri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ivan: Delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean pentru postul de vicepreşedinte al PE

     “În primul rând o susţinem pe Corina Creţu, pentru că ea trebuie să fie vicepreşedinte al Parlamentului European după toată activitatea pe care a depus-o. Suntem bucuroşi că nu mai este Laszlo Tokes (vicepreşedinte al PE – n.r.)”, a declarat Cătălin Ivan.

    Referitor la votul pentru cele 14 funcţii de vicepreşedinţi, Cătălin Ivan a precizat că delegaţia PSD nu o va vota pe Adina Vălean.

    “În general, trădătorii îşi merită soarta, iar eu nu pot s-o văd altfel pe Adina Vălean decât ca pe un trădător. Am dus multe bătălii împreună, ştiu cât de vehementă era împotrriva lui Traian Băsescu într-o anumită perioadă. Schimbarea asta radicală de discurs pe noi ne-a uimit, ca să folosesc un cuvânt elegant. Voturile noastre nu le va avea, pentru că oricât de mult ne-am dori ca România să aibă cât mai mulţi reprezentaţi în funcţiile importante din PE, contează şi calitatea acestora”, a afirmat Ivan.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro