BusinessMagazin

Tag: vanzare

  • Bernard Arnault, al treilea cel mai bogat om din lume, îşi vinde întreaga participaţie la Carrefour, în valoare de peste 700 mil. euro. Acţiunile retailerului, în scădere cu peste 4% pe bursă

    Bernard Arnault, CEO-ul LVMH (Louis Vuitton, Moët, Hennessy), cel mai mare grup de lux din lume, şi-a vândut întreaga participaţie la compania franceză Carrefour, retailer în cadrul căruia a investit pentru prima dată în urmă cu 14 ani, firma fiind marcată anul acesta de o potenţială preluare a gigantului canadian Couche-Tard, scrie Reuters.

    Arnault avea o participaţie de 5,7% prin intermediul companiei de holding Financiere Agache, obţinând în urma vânzării 724 de milioane de euro, a anunţat banca elveţiană Société Générale.

    La ora redactării ştirii (15:30), acţiunile Carrefour au scăzut cu 4,15% pe bursa din Paris.

    Participaţia a fost vândută cu un preţ de 16 euro per acţiune, după ce Arnault, alături de firmele de investiţii Colony Capital şi Axon Capital, a obţinut o deţinere de 9,8% în 2007, la o medie de preţ de 47 de euro per acţiune.

    O sursă anonimă citată de agenţia americană de ştiri spune că Agache nu a pierdut din punct de vedere financiar de-a lungul anilor, în mare parte datorită emiterii de dividende, însă analiştii din cadrul băncii franceze Bryan Garnier estimează că Arnault a ieşit pe pierdere.

    Şeful LVMH, care este al treilea cel mai bogat om din lume, cu o avere netă de 161 miliarde de dolari, era unul dintre cei trei acţionari majori ai companiei, alături de familia Moulin, unul dintre fondatorii galeriilor franceze Lafayette, şi omul de afaceri brazilian Abilio dos Santos Diniz.

    Arnault a declarat la începutul anului că îl susţine pe noul CEO Carrefour Alexandre Bompard, într-o perioadă în care directorul executiv se afla în discuţii cu grupul Couche-Tard pentru un potenţial acord de preluare. Într-un final, compania canadiană şi-a retras oferta de 20 de miliarde de dolari pentru Carrefour după ce a întâmpinat rezistenţă din partea guvernului francez.

    În S1/2021, Carrefour avea 353 de magazine în România, cu 16 mai puţine prin comparaţie cu finalul lui 2020. La nivel local, grupul a obţinut anul trecut afaceri cumulate de 12,7 miliarde de lei (2,6 miliarde de euro), în urcare cu 7,6% faţă de 2019,  rezultat ce plasează francezii pe locul trei în piaţă, după Lidl şi Kaufland.

     

  • Premieră românească: Dacia Sandero a depăşit VW Golf şI a fost în iulie cea mai bine vândută maşină la nivel european

    Dacia Sandero a fost în iulie autoturismul cu cele mai multe înmatriculări de maşini noi la nivelul lunii iulie, potrivit datelor Automotive News Europe, pe baza cifrelor Jato Dynamics. Este pentru prima dată când modelul ocupă prima poziţie la nivel european într-o lună. Din vânzările de Sandero în Europa 75% reprezintă versiunea Stepway, produsă în România, la Mioveni, în timp ce versiunea “standard” este asamblată la Tanger, în Maroc.

    Din cele zece cele mai bine vândute automobile la nivel european, trei sunt produse în România – Dacia Sandero, Dacia Duster şi Ford Puma.

    Duster a ocupat locul al optulea, cu 13.329 de unităţI, în scădere însă cu 19% faţă de iulie 2020, iar Ford Puma s-a clasat pe locul 9 cu aproape 13.300 de unităţi, în creştere cu 2% faţă de luna similară din 2020.

    Sandero a înregistrat în iulie aproape 20.500 de unităţI înmatriculate, în creştere cu 6% faţă de iulie 2020, în condiţiile în care anul acesta este vândută cea de-a treia generaţie a modelului lansat la finalul anului trecut. Mai mult, noul Sandero vine pe aceeaşi platformă tehnică cu noul Renault Clio.

    Sandero a urcat în top în condiţiile unei pieţe europene care s-a comprimat cu 24% în iulie, după patru luni de creştere.

    Potrivit Automotive News piaţa din iulie a fost afectată de lipsă microchipurilor care la rândul lor a afectat producţia uzinelor.

     

  • Afaceri de la zero. Sorin Zaharie a preluat brandul de detergenţi Elefantino în 2017, a regândit partea de design, iar acum vinde circa 20-25 de tone de detergent lunar către clienţii din industria HoReCa

    „Căutăm să ne extindem şi în restul ţării şi recomandările cele mai bune le avem din vorbă-n vorbă.“

    Sorin Zaharie a preluat brandul de detergenţi Elefantino în 2017, a modificat partea de design a produselor şi a dus brandul la afaceri de peste 570.000 de euro în 2020 şi la peste 20-25 de tone de detergent vândut în fiecare lună către clienţii cu afaceri în HoReCa din Braşov.

    De când antreprenorul român a preluat brandul de detergent, a investit peste 30.000 de euro în dezvoltarea lui, bani pe care i-a folosit atât pentru a cumpăra de la cei care l-au deţinut înainte reţete, instrumente de determinare a pH-ului, ustensile şi diverse alte utilaje, cât şi pentru a face un depozit în care să fie ţinut detergentul.

    „Elefantino este un lup mâncat de oaie. Sună şocant, dar aşa este. De obicei, în România firmele străine cumpără firme româneşti şi ori le ridică, ori le omoară. Acum s-a întâmplat, printr-o succesiune de evenimente, ca o firmă românească să folosească know how din Italiaa spus antreprenorul. 

    „Brandul a fost adus în România de nişte români care lucrau în anii ‘90 în Italia. Am preluat afacerea în 2017, iar de atunci am început să facem ambalaje individuale, am regândit partea de design, am făcut un rebranding. Noi activam înainte în zona HoReCa şi încă o facem – vindem tot ce înseamnă consumabile pe HoReCa. Aici aveam şi o componentă de detergenţi, deci aveam habar despre această piaţă. Până acum fabricam între 15 şi 20 de tone pe lună. Acum suntem undeva între 20 şi 25 de tone pe lună. Clienţii din HoReCa sunt în mare parte din Braşov. Partea de detergent reprezintă cam o treime din businessul nostru din HoReCa, iar acum căutăm să ne extindem şi în restul ţării. Recomandările cele mai bune le avem din vorbă-n vorbă“, a mai spus el.

    Sorin Zaharie spune că un dezavantaj pe care îl avea businessul înainte era că  detergentul era vândut în pieţe, la kilogram, iar clienţii care erau mai pretenţioşi nu prea acceptau asta.

    „Era, practic, un produs preferat de pensionari, iar pentru a ajunge într-o zonă mai elitistă, a trebuit să se lucreze la ambalaje.“

    În portofoliul de produse se regăsesc detergenţi profesionali şi casnici, de la detergent de rufe albe sau negre, la detergent pentru rufe delicate, gel de rufe, detergent de vase şi chiar detartrant.

    Producţia se realizează într-o fostă platformă, unde înainte de anul 1989 se fabricau mantalele pentru armată. Partea de producţie şi ambalare este realizată de trei persoane.

    Preţul produselor Elefantino ajunge la circa 7 lei per litru, preţ considerat foarte ieftin de mulţi dintre clienţi. În prezent, pentru clienţii din HoReCa, susţine Sorin Zaharie, detergentul se vinde în recipiente de 5 litri, iar cele mai cerute produse sunt soluţia de scos pete, detergentul de rufe automate şi degresantul.

    „Micile magazine e greu să reziste. Un detergent nu este un produs de zi cu zi şi de multe ori proprietarii de magazine mici preferă să pună o pâine pe raft decât un detergent. Este foarte dificil, de asemenea, să colaborăm cu magazine de retail, pentru că Braşovul, fiind unul dintre oraşele mari ale ţării, marii retaileri au ajuns repede aici, iar cei mici nu prea mai sunt“, a adăugat acesta.

    El mai spune că brandul Elefantino a avut o colaborare şi cu platforma Emag, dar din păcate sistemul de curierat a lăsat mult de dorit, iar transportarea unui detergent la sute de kilometri distanţă, astfel încât el să ajungă intact, este foarte dificilă.

    În 2020, partea de detergenţi a însemnat circa 200.000 de euro din cifra de afaceri totală. Mai mult, tot anul trecut, spune Sorin Zaharie, a fost dezvoltat sub brandul Elefantino şi gelul hidroalcoolic şi a crescut cererea pentru produsele adiacente.

    În continuare, după cum spune antreprenorul, planurile de dezvoltare ale businessului se referă la dobândirea unei notorietăţi cât mai mare, la îmbunătăţirea constantă a ambalajelor şi la personalizarea lor, astfel încât personalitatea produselor să se contureze din ce în ce mai bine.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ► Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ► În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Din saga „ascensiunii giganţilor chinezi”: Xiaomi a vândut mai multe telefoane decât Samsung şi Apple în iunie, plus 26% faţă de luna precedentă. Ce şanse are ca trendul să continue în lunile următoare

    Producătorul chinez de smartphone-uri Xiaomi a vândut mai multe telefoane în iunie decât rivalii de la Samsung şi Apple, conform unui raport al firmei de cercetare Counterpoint, citat de CNBC.

    Vânzările Xiaomi au crescut cu 26% prin comparaţie cu luna precedentă, compania obţinând o cotă de piaţă de 17,1% în ceea ce priveşte numărul de smartphone-uri vândute la nivel global în iunie. În aceeaşi perioadă, Samsung şi Apple au vândut 15,7% şi, respectiv, 14,3% din total.

    În al doilea trimestru, Xiaomi a fost al doilea cel mai mare producător de smartphone-uri din lume în funcţie de vânzări, fiind depăşit doar de gigantul sud-coreean Samsung.

    Analiştii Counterpoint spun că trendul ar putea să fie temporar întrucât creşterea numărului de cazuri de Covid-19 din Vietnam a afectat eforturile de producţie ale Samsung din luna iunie, ceea ce a dus la o scădere a dispozitivelor create de sud-coreeni.

    „De la declinul Huawei, Xiaomi a făcut eforturi consistente şi agresive pentru a umple golul din piaţă”, spune Tarun Pathak, director al diviziei de cercetare din cadrul Counterpoint, adăugând că Xiaomi s-a extins în pieţe cheie precum China, Europa, Orientul Mijlociu şi Africa.

    De altfel, un studiu al grupului de analiză Strategy Analytics a scos la iveală că Xiaomi a fost principalul brand de smartphone-uri din Europa între aprilie şi iunie, deţinând circa 25% din cota de piaţă. Totodată, Xiaomi rămâne un jucător major în India – una dintre pieţele cu cele mai rapide creşteri în ceea ce priveşte vânzările de smartphone-uri.

    Deşi majoritatea telefoanelor Xiaomi au preţuri cât se poate de accesibile, producătorul chinez intenţionează să se extindă către segmentul high-end, dominat, de Samsung şi Apple.

    Anul acesta, Xiaomi a lansat modelul Mi 11 Ultra, care are un preţ de început de 928 de dolari şi un telefon pliabil care costă aproximativ 1.500 de dolari.

     

  • De la o extremă la alta. Robinhood pierde 27% din valoarea de piaţă după ce unii dintre investitorii iniţiali au început să îşi vândă din acţiuni: „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD”

    Acţiunile Robinhood Markets (simbol bursier HOOD) au scăzut joi cu 28% la 50,97 dolari după ce unii dintre primii investitori ai companiei au vândut 97,88 de milioane de acţiuni din Clasa A, la mai puţin de o săptămâna de la oferta publică iniţială (IPO), conform Bloomberg.

    Mişcarea nu a direcţionat niciun dolar către Robinhood, spune Securities and Exchange Commission, autoritatea de supraveghere a pieţei de capital din Statele Unite.

    Vânzătorii fac parte dintr-un grup de investitori care au luat parte în februarie la o vânzare de datorii convertibile de 3,55 miliarde de dolari, în contextul în care ascensiunea aşa-ziselor meme stocks a ameninţat platforma de brokeraj cu un potenţial apel în marjă. Astfel, ziua de joi, 5 august, le-a permis celor implicaţi în datoriile convertibile să îşi vândă 50% din acţiuni, cealaltă jumătate trebuind să fie deţinută până în data de 25 august.

    Unul dintre principalii investitori, New Enterprise Associates, şi-ar putea reduce participaţia de 10% cu aproximativ 3,9%, sau 2,9 milioane de acţiuni.

    Vânzările subliniază un alt aspect neobişnuit al listării Robinhood. În timp ce majoritatea IPO-urilor sunt acompaniate de o perioadă de lockup de şase luni în care persoanele din interiorul companiei nu îşi pot atinge deţinerile, angajaţii şi directorii din cadrul Robinhood au putut să îşi vândă o parte din acţiuni încă din prima zi de tranzacţionare.

    Rezultatele vin după ce platforma de trading a înregistrat un plus de 50% pe acţiuni, alimentat de susţinerea investitoarei Cathie Wood şi interesul micilor investitori din retail.

    Doar miercuri, investitorii din retail au făcut schimb de 467 de milioane de dolari în acţiuni, la achiziţii nete de 50,5 milioane de dolari.

    „Nu putem îndemna investitorii să cumpere acţiunile HOOD, indiferent că vorbim de o perioadă scurtă sau lungă de timp”, spune Steve Chubak, analist la firma de cercetare Wolfe Research, adăugând că target-ul de preţ pentru acţiunile Robinhood este de 45 de dolari.

     

  • BNR a scos astăzi la vânzare o monedă de aur dedicată împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu”, la preţul de 11.300 lei

    BNR a scos astăzi la vânzare o monedă de aur cu tema ”200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu”, preţul acesteia fiind de 11.300 lei (cca 2300 euro).

    Moneda are o greutate de 31 grame şi valoarea nominală este de 500 lei.

    Aversul monedei redă monumentul dedicat lui Ion C. Brătianu, din Bucureşti, iar reversul prezintă portretul lui Ion C. Brătianu  şi anii între care acesta a trăit „1821” şi „1891”.

    Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare redactate în limbile română, engleză şi franceză. Broşurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central.

    Tirajul maxim pentru moneda din aur este de 1.000 piese. Preţul de vânzare pentru moneda din aur este de 11.300,00 lei, exclusiv TVA, inclusiv broşura de prezentare.

    Monedele din aur cu tema 200 de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu au putere circulatorie pe teritoriul României.

    Lansarea în circuitul numismatic se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.


     

  • Fabricile europene angajează în ritmuri record pentru a satisface nivelul de cerere din piaţă. Creşteri semnificative pentru costurile de producţie şi preţurile de vânzare

    Fabricile din zona euro angajează noi muncitori într-un ritm record pentru a ţine pasul cu nivelul tot mai mare al cererii, scrie Bloomberg.

    Luna trecută, numărul de noi locuri de muncă a crescut în mod special în Germania şi Austria, potrivit unui sondaj realizat de furnizorul de date IHS Markit, producătorii continuând astfel să paseze costurile clienţilor.

    Într-o perioadă în care economiile globale încearcă să treacă peste şocurile provocate de pandemie, fabricile din Europa operează la capacitate maximă. De asemenea, fabricile din nordul Asiei beneficiază de pe urma cererii la nivel mondial, în timp ce activităţile din Asia de sud-est – care se confruntă momentan cu unul dintre cele mai mari focare de Covid-19 – amintesc cât de repede poate reizbucni criza.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi-a revizuit în sus estimările pentru cele 19 naţiuni care folosesc moneda unica europeană, anunţând că avântul din primele patru economii ale blocului comunitar va deveni extrem de pronunţat în următoarele luni. Banca Centrală Europeană se pregăteşte pentru o creştere „puternică” a producţiei din actualul trimestru, deşi a avertizat recent că numărul de infecţii şi problemele lanţurilor de aprovizionare ar putea afecta recuperarea.

    „Producătorii şi furnizorii se chinuie să ridice nivelul de producţie suficient de repede pentru a se încadra în cerere, ducând preţurile tot mai sus. Constrângerile legate de capacitate continuă să fie pe roşu”, afirmă Chris Williamson, economist al IHS Markit.

    Noile comenzi au crescut considerabil în iulie, alimentând o serie de întârzieri în ceea ce priveşte procesele propriu-zise de muncă. De altfel, deficitul de materiale şi starea actuală a transporturilor au produs creşteri record pentru costurile de producţie şi preţurile de vânzare.

     

  • Rezultate spectaculoase pentru Tesla: Gigantul lui Musk raportează venituri de 1 mld. dolari în T2, de zece ori peste nivelul de anul trecut

    Tesla a raportat veniturile din T2 odată cu sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de luni, acţiunile crescând cu peste 2% în şedinţele after-hours de la New York, potrivit CNBC.

    Compania a înregistrat un venit net de 1,14 miliarde de dolari în perioada aprilie-iunie, reprezentând prima dată când a depăşit pragul de 1 miliard de dolari. În T2/2020, venitul net al Tesla a totalizat 104 milioane de dolari.

    Per total, veniturile diviziei auto au ajuns la 10,21 miliarde de dolari, dintre care doar 354 de milioane de dolari, sau 3,5%, au venit din creditele de reglementare, cumpărate – conform legii din peste zece state americane – de către producătorii de automobile care nu se încadrează în vânzarea unui anumit număr de vehicule cu emisii zero. Numărul se încadrează sub ultimele patru trimestre, însă marjele brute ale diviziei auto au fost de 28,4%, peste nivelurile din ultimele patru trimestre.

    Tesla a vândut 201.250 de vehicule în al doilea trimestru, interval în care a produs 206.421 de maşini.

    Gigantul japonez Panasonic îşi vinde participaţia de 3,6 miliarde de dolari la Tesla. Cele două companii au împreună o fabrică de baterii de 5 miliarde de dolari

    Compania a raportat 801 milioane de dolari în venituri ale businessurilor dedicate energiei, incluzând aici instalaţii solare fotovoltaice şi sisteme de stocare a energiei pentru locuinţe, afaceri şi utilităţi, în creştere cu 60% prin comparaţie cu primele trei luni ale anului.

    Deşi Tesla nu dezvăluie câte unităţi de stocare a energiei vinde în fiecare trimestru, CEO-ul Elon Musk a declarat recent că firma ar putea fi în stare să producă de la 30.000 la 35.000 de unităţi în T2, punând întârzierile în spatele penuriei globale de cipuri.

    Până la această oră (14:00), acţiunile Tesla au crescut cu 2,21% la 657,62 de dolari, producătorul atingând o capitalizare bursieră de 633,51 miliarde de dolari. Totuşi, acţiunile companiei se află în scădere cu aproape 10% de la începutul anului.

    Tesla continuă să fie presată de Nio, unul dintre principalii producători de vehicule electrice din China

     

  • Grecii de la OTE au mai vândut o bucăţică din businessul Telekom România: posturile TV cu profil sportiv

    Grupul elen OTE continuă să execute planul de exit de pe piaţa din România printr-o nouă vânzare: posturile TV cu profil sportiv ale Telekom România, conform unei notificări depuse astăzi de companie la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

    Cumpărătorul este subsidiara gigantului francez Orange, cea care va prelua şi businessul de servicii fixe (fostul Romtelecom).

    Notificările au fost depuse de cele două companii din grupul Telekom România care au legătură cu posturile Telekom Sport, respectiv Telekom Romania Communications  şi Nextgen Communications.

    Grupul OTE, controlat de nemţii de la Deutsche Telekom, a agreat anul trecut vânzarea diviziei fixe (fostul Romtelecom) către francezii de la Orange.
    Contactaţi de ZF, reprezentanţii OTE şi ai Orange România nu au răspuns întrebărilor legate de tranzacţie până la momentul publicării acestei informaţii.
     

  • În ultimii cinci ani, s-a creat câte o cooperativă agricolă la 2,5 zile. „Fermierii s-au asociat pentru a-şi vinde marfa, erau nevoiţi să arunce o parte din ea când era supraproducţie“

    ♦ La finalul primului semestru din 2021, numărul de cooperative agricole din România a trecut de 1.800 ♦ Mai bine de jumătate din cooperativele existente au fost înfiinţate în perioada 2016 – 2020 ♦ Primele 20 de cooperative agricole după cifra de afaceri realizată au făcut peste 900 mil. lei în 2020, însă cifra este similară cu cea realizată de primele 10 cooperative în 2019. Acest lucru arată că fermierii au fost puternic impactaţi de seceta pedologică, iar în unele cazuri scăderile au fost de până la 50%.

    Deşi România este membră a Uniunii Europene de 14 ani, numărul co­operativelor agricole nou înfiinţate a început să crească abia în ultimii cinci ani. Astfel, din 2016 până la finalul anului trecut, au apărut 935 de cooperative agricole, adică o cooperativă la 2,5 zile, potrivit calculelor ZF pe baza datelor furnizate de Registrul Comerţului.

    „Principalul factor pentru care mulţi fermieri s-au asociat este dat de accesul la fonduri europene prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală. Cooperativele au avut anumite avantaje la punctaj şi au putut accesa bani nerambursabili de până la 90% din investiţie, iar astfel au putut să şi crească mai rapid. De altfel, în ultimii doi ani s-au asociat fermierii şi pentru a-şi vinde marfa, pentru că în sezon, cel puţin la roşii şi castraveţi, este supraproducţie şi erau nevoiţi să arunce o parte din producţie“, spune Horaţiu Raicu, preşedinte al Cooperativei Agricole Agrostar, ce reuneşte circa 20 de producători de legume din satele Câmpurelu şi Colibaşi, din judeţul Giurgiu.

    De asemenea, Andrei Pascu, acţionar al Cooperativei Agricole Rodagria, înfiinţată în 2017 în Ogoru, judeţul Călăraşi, susţine că fermieri şi-au dat seama că e mai uşor să-şi facă loc pe rafturile din supermarketuri cu produsele dacă îşi unesc forţele, însă, subliniază că lucrurile merg greoi, pentru că de la producător la comerciant nu există fluiditate şi armonie.  „Noi am vrut cooperative ca afară, dar coordonarea noastră nu este ca afară şi atunci apar sincope, iar unii membri ai cooperativei, chiar dacă sunt înscrişi în ea, preferă să vândă individual. De ce? Pentru că noi nu avem o istorie ca ceilalţi, iar în lipsa comunicării apare neîncredere şi multe cooperative existente nu sunt funcţionale“, afirmă Andrei Pascu.

    La începutul lunii iulie, în România erau în total 1.831 de cooperative agricole înfiinţate, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, însă, dintre acestea numai aproximativ 500 depun bilanţ anual, conform celor mai recente date ZF.

    Specialiştii din domeniu consideră că acest lucru se întâmplă pentru că unii fermierii încă privesc cooperativa ca pe un CAP (cooperativă agricolă de producţie), având experienţa de dinaintea anilor ?90, ci nu ca pe o structură strategică sau de marketing.

    „Practic, avem cooperative constituite şi ţinute în sertar, fără să fie lucrative. Avem nevoie de intervenţia statului, pentru că asocierea reală este inexistentă, căci sunt persoane care confundă cooperativa cu CAP-ul. În continuare o să asistăm la o creştere, pentru că vin bani prin noul Plan Naţional Strategic, dar o parte o să fie tot nefuncţionale“, a explicat Horaţiu Raicu.

    Totuşi, Pascu, antreprenor întors după mai mulţi ani din străinătate, crede că fermierii români pot înţelege rolul cooperative, dar nu doar promovându-se ideea de a fi afiliaţi la o cooperativă, ci şi de comercializa prin intermediul acesteia.

    „Noi avem 15 membri, unii sunt full time, alţii nu. Dar anul acesta am observat că s-au întors 7-9 membri care erau la început şi au vândut toată marfa prin intermediul cooperativei, pentru că au înţeles că fermierii trebuie să producă, ci nu să negocieze sau să se ocupe de logistică. Cooperativele aduc un plus în business şi viitorul este al asocierii, pentru că altfel o să fie foarte greu să mai vinzi marfa. În primă fază, unii membrii o să nege beneficiile, apoi o să accepte cooperativa şi după aceea o să îi vadă importanţa“, consideră Andrei Pascu.

    La un pas de miliard

    Primele 20 de cooperative agricole din România, după cifra de afaceri, au realizat anul trecut, în total, venituri de 933,5 milioane de lei, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cele mai multe companii au avut venituri în scădere, din cauza secetei pedologice, care a afectat puternic producţiile de cereale.

    Spre comparaţie, în 2019, primele 10 cooperative agricole din România realizaseră venituri totale de 855,3 milioane de lei.

    Mai mult, anul trecut, au fost multe schimbări în top, începând chiar cu liderul. Cooperativa agricolă integrată Ţara Mea, formată din peste 1.000 de membrii, şi-a pierdut prima poziţie, coborând de la peste 200 de milioane de lei, la afaceri de circa 153 de milioane de lei, conform datelor publice.

    Totodată, Cooperativa agricolă Dobrogea Sud, care lucrează peste 20.000 de hectare, în principal în judeţul Constanţa, cel mai afectat de seceta din anul agricol 2020, a coborât de pe locul 3 pe locul 9, căci veniturile s-au redus cu 55% până la 36,2 milioane de lei. Însă, s-au văzut şi recoltele bune din vestul ţării, dar şi preţul record al cerealelor, pentru că Cooperativa agricolă Banat Agro Vest a urcat pe locul 4 de pe locul 6, ajungând la 61,4 milioane de lei, cu 5 milioane mai mult decât în anul precedent.