BusinessMagazin

Tag: urcare

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dragoş Pavăl, locul al treilea

    Previziunile pentru 2014 se referă la o creştere a vânzărilor de opt procente, pe fondul extinderii reţelei de magazine. Având un buget de investiţii de 65 de milioane de euro pentru 2014, reţeaua a ajuns la 40 de magazine, prin deschiderea a patru noi unităţi: la Târgu-Jiu, Deva, Sibiu şi în cartierul bucureştean Colentina.

    Compania are peste 7.300 de angajaţi în reţeaua de magazine şi cele două centre logistice. An după an Dedeman a înghiţit o felie tot mai consistentă de piaţă, fiind retailerul cu cea mai spectaculoasă evoluţie în perioada de după 2008.

    „Criza aduce oportunităţi: terenuri la preţuri mai bune, construcţii mai ieftine. Oamenii care visau preţuri fantasmagorice pentru terenuri au ajuns să atingă pământul cu picioarele. Nu aş putea spune că preţurile au scăzut, deoarece la valorile vehiculate înainte de criză nu se mai făceau tranzacţii. Terenurile au început să devină din nou disponibile“, spunea Dragoş Pavăl în 2010. Iar de atunci a continuat să deschidă în fiecare an 4-5 noi magazine.

    Povestea lui Dragoş Pavăl a început în primii ani după revoluţie, când, alături de fratele Adrian Pavăl, dintr-o familie cu opt copii, au pornit afacerea de la zero. A durat mai bine de zece ani până au ajuns la formatul actual de magazin. În 1995 a văzut primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni şi şi-a propus să facă acelaşi tip de afacere.

    Dragoş Pavăl face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiat în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Eşapament cu iz de cartofi prăjiţi

    Pe urmă mi-am dat seama ce se întâmpla: uleiul, amestecat cu ceva benzină sau petrol lampant, poate înlocui foarte bine motorina. Trăisem personal aşa ceva pe vremea lui Ceauşescu, când am plecat la drum lung cu un camion, dar cu jumătate din necesarul de carburant – deh, comunism, raţionalizare, plata datoriei externe. Undeva prin Cluj un butoi de ulei de transformator plus câţiva litri de gaz s-au transformat în carburantul necesar încheierii cu succes a delegaţiei. Este adevărat că au fost şi neajunsuri: maşina nu a mers cu mai mult de 60 la oră, iar dâra de fum negru pe care am lăsat-o în urmă, traversând Carpaţii, probabil a devenit vizibilă de pe Lună, la concurenţă cu Marele Zid. Dar am ajuns acasă!

    Iată că – arc peste timp -, în plin capitalism victorios, şoferii au rămas aceiaşi, cu un plus de rafinament, la propriu: au trecut de la ulei de transformator la ulei pentru gătit. Iar eşapamentul nu mai scoate fumul acela puturos, eventual lasă un iz de cartofi prăjiţi!

    N-aş fi scris istorioara asta dacă nu aş fi remarcat titlurile din presa americană, care binecuvântau reducerea preţului petrolului pe plan internaţional (de la 115 dolari barilul de Brent în iunie la 85 de dolari şi sub în prezent). Rezultatul a fost că preţul galonului de benzină a scăzut la pompă din zona „4 dolari şi peste dacă statul este bogat“ la sănătosul „sub 3 dolari galonul“, de unde o economie de circa 500 de dolari la bugetul anual al americanului mediu – unii remarcau că benzina a devenit mai ieftină decât laptele.

    Curios, am căutat date care să-mi arate ce s-a întâmplat în Europa. Cum cred că deja bănuiţi, pompele din Europa par să fi auzit doar ecouri îndepărtate ale scăderii preţului ţiţeiului şi afişează şi în prezent, cu variaţii de câţiva eurocenţi, în jur de zece, preţuri apropiate de cele de la mijlocul verii, când barilul era cât era. Să exemplific, cu preţul în euro de la 1 ale fiecărei luni, pentru benzina 95, în perioada iunie – noiembrie: Bulgaria: 1,29; 1,29; 1,29; 1,28; 1,20;  Ungaria: 1,37; 1,33, 1,34; 1,34; 1,25; Italia: 1,82; 1,80; 1,78; 1,77; 1,71; România: 1,43; 1,39; 1,40; 1,39; 1,32. Mă opresc, consum spaţiul, aţi prins ideea: la americani scăderea e de doi dolari la galon, adică în jur de 50 de cenţi la litru, la noi 8 – 10 – 12 cenţi.

    Sigur că pot exista explicaţii pentru această situaţie: taxele mari ale europenilor, subvenţiile de la americani, alegerile sau politicile sau geopoliticile. Dar mă gândesc că undeva, la un nivel fundamental, trebuie să fie şi altceva, să-i spunem, în lipsă de altceva mai bun, felul în care îţi priveşti clientul.

    Scriu acest text în ziua în care Petrom a anunţat o scădere a vânzărilor cu 11% la nouă luni şi nu ştiu dacă nu cumva asta se corelează cu o creştere importantă a vânzărilor de ulei de gătit.

    Diego Rivera este un pictor care, în opinia mea, nu are alt merit decât cel de a fi soţul soţiei sale, Frida Kahlo. A avut darul de a umple pereţii multor clădiri din Statele Unite sau Mexic cu ideile sale; cea de faţă se cheamă „Omul, stăpânul universului“ şi este o reproducere a unei fresce ce a fost pictată în Rockefeller Center, în 1933, şi distrusă la ordinul lui Nelson Rockefeller, din cauza includerii lui Lenin. Rimează cu tonul oarecum stahanovist al textului, cred.

  • România urcă în topurile competitivităţii şi aşteaptă să vină investiţiile străine

    România a reuşit să facă un salt important în topul global al competitivităţii realizat de Forumul Economic Mondial şi a reuşit să urce şi în clasamentul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri, realizat de Banca Mondială. Rămâne de văzut dacă România va deveni mai atractivă în ochii investitorilor şi dacă aceste progrese se vor reflecta şi în creşterea volumului investiţiilor străine.

    România este dependentă de finanţarea externă, astfel că, în lipsa investiţiilor străine directe şi a fondurilor europene, creşterea economică mult aşteptată va fi foarte dificilă.

    Atractivitatea mediului de afaceri autohton este foarte importantă, reflectându-se într-un volum mai mare sau mai mic de investiţii străine. Cele două topuri realizate de Forumul Economic Mondial şi de Banca Mondială sunt un reper important pentru investitorii străini, care analizează o multitudine de indicatori atunci când iau decizia de a-şi plasa sau nu banii într-o ţară, uitându-se în special la evoluţia economiei. Iar îmbunătăţirea percepţiei investitorilor este de bun augur pentru o ţară care depinde de banii străinilor.

    România, ca şi alte ţări din regiune, are nevoie de ritmuri de creştere economică susţinută, chiar de 4-5%, pentru a deveni atrăgătoare pentru investitorii străini, spun unii economişti. Cele mai consistente fluxuri de investiţii străine au fost înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Investiţiile străine au urcat până la un maxim de 9,5 mld. euro în 2008, însă în anii de criză s-au prăbuşit la valori de până la cinci ori mai mici. Ceea ce arată că banii aduşi de străini au fluctuat de cele mai multe ori în pas cu trendul economiei.

    ”Ţările din regiune au nevoie de ritmuri de creştere susţinute pentru a le face atrăgătoare pentru investiţii, iar acest lucru poate fi obţinut prin reformele structurale. Acestea sunt mai necesare ca oricând pentru că de şase ani stăm într-o zonă în care nu putem spune nici că mai suntem în criză, nici că am ieşit din ea. Investitorii analizează două aspecte când se uită la o ţară: potenţialul şi istoricul„, a spus Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini, la un eveniment organizat la Bucureşti de publicaţia The Economist.

    Dacă din punctul de vedere al dimensiunii pieţei România pare să fie avantajată în regiune, în privinţa procesului de convergenţă la ţările dezvoltate este în continuare într-o poziţie defavorabilă, în opinia lui Bogza. Investitorii sunt interesaţi de potenţialul unei pieţe dat de dimensiunea acesteia, de amplasament, de diferenţa de dezvoltare a pieţei faţă de grupul de ţări către care converge, dar şi de istoricul pieţei respective.

    Deşi are un potenţial de creştere cu mult peste media europeană având în vedere cât are de recuperat, economia românească este frânată de birocraţia fiscală şi administrativă. În plus, nu există o strategie şi viziune pe ter-men lung, ceea ce pune în ceaţă direcţia în care ar trebui să se îndrepte România.

    Lipsa investiţiilor după criză, atât cele interne, cât şi cele străine, a lovit în plin economia. Iar atragerea de noi investitori este acum extrem de dificilă în contextul crizei economice mondiale. Pe lângă factorii interni, înrăutăţirea activităţii investiţionale în România a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Fluxurile mai puţin generoase de bani au devenit foarte selective în ceea ce priveşte destinaţiile lor.

    De ce vin investitorii străini în România? Există criterii individuale, în funcţie de companie, dar există şi puncte comune, precum siguranţa investiţiei, sustenabilitate economică şi predictibilitatea reformelor politice, apreciază Valeriu Nistor, preşedintele Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham). ”România trebuie mai întâi de toate să se gândească şi să profite de poziţia ei strategică. Climatele social, politic şi economic au o mare influenţă asupra gradului de atractibilitate a investitorilor străini. Stabilitate, transparenţă, adaptabilitate. Acestea sunt marile puncte forte. Ce fel de model economic îşi doreşte România? Nu trebuie să ne gândim la viitori investitori. Trebuie să avem grijă de cei care sunt deja aici„, în opinia şefului AmCham.

  • Când ne lăudăm cu ce nu avem

    Ministrul pentru IMM Florin Jianu nu a ratat, nici el, momentul şi a început să transmită „mesaje extrem de puternice“ investitorilor români şi străini. Şi premierul Ponta, şi subordonatul său au ignorat, nu ştiu dacă voit sau nu, precizarea instituţiei financiare internaţionale, care anunţa că a schimbat metodologia şi că nu trebuie făcute corelări între raportul din acest an şi cel de anul trecut. Ministrul Jianu a fost întrebat de presă despre acest lucru, iar replica a fost că trebuie privit la „ansamblul măsurătorii“. O să o facem, îndată.

    Înainte însă, câteva precizări. Mediul de afaceri din România este mai puţin primitor decât cel din ţările baltice, din Macedonia, Polonia, Muntenegru, Bulgaria, Cehia şi chiar Rwanda, dar devansăm Slovenia, Ungaria, Turcia, Italia, Grecia şi Rusia. Ne situăm pe poziţia 171 din 189 de ţări în ceea ce priveşte conectarea la electricitate, pentru care sunt necesare 7 proceduri şi 223 de zile. Ocupăm penultimul loc din UE la costul importurilor – 1.495 dolari pe container, puţin peste Slovacia, cu 1.500 dolari pe container. Ocupăm una dintre ultimele poziţii la avizele necesare pentru construcţii: o companie trebuie să îndeplinească 14 proceduri şi are nevoie de 255 de zile. Punctăm bine la îmbunătăţirea sistemului de plată a taxelor, accesul la credite, înfiinţarea unei firme şi rezolvarea insolvenţelor.

    Să privim acum nu chiar tot „ansamblul măsurătorii“, pentru că nu avem nici viziunea, nici putinţele membrilor guvernului, ci doar câteva aspecte. Un aspect al atractivităţii mediului de afaceri este numărul de companii nou înfiinţate. În perioada ianuarie-septembrie 2014 totalul înmatriculărilor de noi companii a scăzut cu 21,5%, de la 100.685 la 79.000. Ilfovul este singurul judeţ în care înmatriculările au crescut, cu 1,56%, în rest scăderile sunt de doi digiţi sănătoşi. Pe domenii de activitate, numărul noilor companii a scăzut mai peste tot, cu excepţia a trei categorii. În agricultură şi în producţia de energie scăderile sunt de peste 80% (de la 20.000 de noi companii în nouă luni din 2013 la doar 3.000 în 2014 în cazul agriculturii). Dinamica noilor companii este mai scăzută chiar faţă de 2009 şi 2010, ani grei, de criză economică serioasă pe plan mondial. Investiţiile străine băltesc în zona de 2 miliarde pe an de ceva vreme, de ani buni, undeva la o cincime din nivelurile atrase înainte de declanşarea crizei.

    În 1989 PIB per capita era acelaşi şi în România, şi în Slovacia, de circa 1.400 euro. În 25 de ani respectivul indicator a ajuns în România la 7.400 de euro, dar la 13.000 de euro în Slovacia.

    La ora când scriu aceste rânduri mai suntem în campania electorală aferentă primului tur al alegerilor şi o să pun entuziasmul ministeriabililor români pe seama acesteia. Şi, sincer, dacă aş şti toate cele de mai sus, cu bune şi rele, cu creşteri de 25 sau doar de 2 locuri, dar cu multitudinea problemelor, de la încasări bugetare la infrastructură, mai că i-aş cere şi eu, asemenea premierului, de băut ministrului Jianu. Dar de necaz.

    Pe la 1500 un ins pe nume Hieronymus Bosch picta o alegorie, „Corabia nebunilor“ pe numele ei, cu care ilustrez.

  • Lipsit de promovarea agresivă asigurată de un sponsor, un vicepreşedinte de la Google în vârstă de 57 de ani spulberă mediatizatul record de săritură în gol al austriacului Baumgarden

    Vineri 24 octombrie Alan Eustace s-a paraşutat de la 41.425 de metri, şi a doborât recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 a sărit de la 39.014 metri.

    Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover, furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.

    Urcarea a durat două ore şi jumătate, iar căderea circa 4 minute şi jumătate înainte de deschiderera paraşutei. Eustace a aterizat la aproximativ 100 de kilometri depărtare de aeroport, la 15 minute de la debutul saltului. Înainte de a-şi deschide paraşuta, paraşutistul a atins în cădere liberă viteza maximă de 1.320 de kilometri pe oră.

    Pilot şi paraşutist veteran, Alan Eustace a stabilit şi recordul pentru Statele Unite de viteză în cădere liberă în timpul misiunii StratEx.

    Eustace este al doilea om din lume care a depăşit în cădere liberă viteza sunetului, după austriacul Felix Baumgarter.
    Proiectul a fost realizat de echipa Paragon StratEx pentru a testa tehnologii de realizare a costumelor spaţiale destinate unor misiuni variate, printre care se numără explorarea stratosferei, cercetarea supersonică, tehnicile de salvare de urgenţă pentru astronauţi şi zborurile comerciale.

    “A fost uimitor”, a spus Eustace pentru The New York Times. “A fost frumos. Puteai vedea întunecimea spaţiului şi puteai vedea straturile atmosferei aşa cum nu le-am mai văzut până acum”, a povestit Eustace după saltul său.
    Alan Eustace este Senior Vice President al departamentul de cercetare al Google.

    Saltul supersonic realizat de Eustace a fost o mare surpriză, proiectul fiind pregătit în secret, timp de trei ani, împreună cu Paragon Space Development Corp. şi echipa sa.

    Spre deosebire de saltul lui Alan Eustace, proiectul “Red Bull Stratos” – prin care Felix Baumgartner a stabilit recordul mondial, devenind prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion – a fost extrem de mediatizat, săritura austriacului fiind transmisă în direct pe internet şi posturi de televiziune. Diferenţele se văd în numărul de accesări – pe YouTube saltul lui Eustace a fost urmărit de cel mult un milion şi jumătate de oameni. Saltul austriacului a înregistrat cote mult mai mari, iare în doi ani s-au strâns în jur de 50 de milioane de accesări.

    Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.

    Alan Eustace este fiul unui inginer care a lucrat la compania aeronautică- Martin Marietta. Student fiind, a vândut popcorn şi a lucrat la Disney World. A înfiinţat un start-up în Silicon Valley şi a lucrat pentru Compaq şi HP. A venit la Google în 2002. Este milionar: doar în 2011 a primit un bonus de 10 milioane de dolari, pentru activitatea sa. 

     

  • Preţul la cacao în luna septembrie a urcat cu 30%; Ebola scumpeşte ciocolata

    Fluctuaţiile majore ale preţului la cacao pot afecta puternic producătorii de ciocolată, însă jucătorii din domeniu iau măsuri pentru a răspunde acestei probleme. “Preţurile la cacao sunt extrem de volatile: adesea ele ating un punct maxim din cauza scăderii ofertei ca urmare a vremii nefavorabile, a epidemiilor şi a problemelor de ordin politic din ţările tropicale unde se concentrează producţia. Experienţa însă ne arată că, pe măsură ce producţia îşi revine în anii următori, preţurile scad din cauza costului scăzut al mâinii de lucru din principalele ţări producătoare din Africa de Vest şi Indonezia”, explică John Hawksworth, economistul şef al PwC.

    Preţurile la cacao s-ar putea majora în anii următori datorită creşterii constante a cererii de ciocolată şi a produselor pe bază de cacao din SUA, America Latină, Europa şi Asia care va duce la probleme de furnizare din partea unor mari ţări producătoare precum Costa de Fildeş şi Ghana.

    Însă dacă aceste preţuri crescute încurajează mai multe investiţii în noile plantaţii de cacao, ceea ce va duce la o ofertă sporită, preţul boabelor ar putea din nou scădea abrupt în anii 2020, aşa cum s-a întâmplat în anii 1980 în urma creşterii vertiginoase a preţului la cacao din deceniul precedent. Atât pentru decidenţii politici cât şi pentru companiile producătoare, provocarea va consta în a reduce diferenţele dintre extremele ciclului preţului la cacao, care pot dăuna micilor fermieri ce asigură aproximativ 90% din producţia mondială de cacao”, a adăugat John Hawksworth.

    Conform raportului din 2012 Cocoa Barometer, aproape 90% din totalul boabelor de cacao este produs în mici ferme de familie, iar aproximativ 20 de milioane de mici proprietari şi muncitori din mediul rural depind în mod direct de producţia de cacao pentru a se putea întreţine. Cartografierea şi colectarea datelor de la aceste ferme îi ajută pe proprietari să îşi îmbunătăţească recolta prin optimizarea randamentului agricol.

    “Vârsta arborilor de cacao şi spaţiul lăsat în jurul acestora, fertilizatorii utilizaţi, precum şi schimbările din practicile agricole, toate au impact asupra producţiei şi ofertei de cacao. Investiţii precum cele în instruirea fermierilor şi asigurarea unor prime pentru culturile sustenabile erau realizate rar în Africa de Vest în urmă cu doar trei ani, însă acum sunt frecvente. Aceste iniţiative susţin atât fermierii, cât şi industria, în dezvoltarea unei viziuni sustenabile a practicilor agricole, pe termen lung, care să ia în considerare schimbarea condiţiilor de mediu, economice şi tehnologiei agricole”, spune Mathieu Guemas de la GeoTraceability. GeoTraceability, companie achiziţionată de PwC în aprilie 2014, a facilitat colectarea datelor de pe plantaţiile de cacao ale 83.000 de fermieri, de pe 114.000 hectare de teren cultivat cu arbori de cacao din Ghana, Nigeria, Ecuador, Peru şi Indonezia.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Bucureştiul a devenit mai scump decât anul trecut pentru expaţi

     Bucureştiul a urcat de pe poziţia 169 din 2013 pe 159 în 2014 ca urmare a creşterii costurilor de întreţinere. Şi Sofia şi Belgradul înregistrează o majorare a costurilor de trai, urcând de pe locurile 181 pe 172 şi, respectiv, de pe 192 pe 184, însă rămân în continuare mai ieftine decât Bucureştiul. Varşovia se alătură acestei tendinţe şi ajunge pe locul 142 în 2013 comparativ cu 150 în 2012.

    “Evoluţia costurilor de trai din fiecare oraş este direct influenţată de economia ţărilor respective. Astfel, în Praga şi în Budapesta, se observă o ieftinire a costului de viaţă, rezultat determinat de situaţia economică din cele două ţări. Praga ajunge de pe 73 pe 92 în 2013, iar Budapesta de pe 130 pe 135”, se menţionează într-un comunicat.

    Mercer Cost of Living este unul dintre cele mai cuprinzătoare studii de acest fel din lume şi este creat pentru a ajuta companiile multinaţionale şi guvernele să determine nivelul de remuneraţie pentru angajaţii expaţi. New York este folosit drept referinţă, astfel toate celelalte oraşe sunt comparate cu acesta. Mişcările valutare sunt măsurate faţă de dolarul american.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vânzările Dacia la nivel global au crescut cu 24% în primele şase luni, la 263.110 maşini

     Vânzările de autoturisme ale Dacia au crescut cu 22,7%, la 245.553 unităţi, iar cele de autovehicule comerciale uşoare au urcat cu 52,9%, la 17.557 unităţi, se arată într-un comunicat al grupului francez.

    Numărul de maşini (autoturisme şi autovehicule comerciale uşoare) comercializate sub brand Renault a stagnat la 1,063 milioane de maşini, iar vânzările sub brand Renault Samsung Motors au urcat cu 33%, la 38.770 unităţi.

    În Europa, vânzările grupului francez au avansat cu 18%, de aproape trei ori mai rapid decât piaţa, la 776.236 autovehicule.

    Livrările au crescut semnificativ aproape în toate ţările europene. Cel mai puternic avans a fost consemnat în Portugalia – de 68%, Marea Britanie – de 65%, Irlanda – 52%, Spania – 35% şi ţările nordice – 37%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta a deschis bursa din Londra, unde sunt tranzacţionate acţiunile Electrica. Acţiunile Electrica au debutat pe bursă în urcare foarte uşoară, la 11,11 lei

     Un volum de 19% din acţiunile scoase la vânzare în cadrul ofertei publice iniţiale (IPO) a Electrica au fost alocate prin certificate globale de depozit denominate în dolari şi tranzacţionabile pe bursa de la Londra. Majoritatea investitorilor instituţionali care au preluat acţiuni Electrica în cadrul ofertei provin din România, Polonia, Marea Britanie şi SUA.

    Tot vineri, acţiunile Electrica sunt listate pe bursa de la Bucureşti.

    Acţiunile Electrica au debutat pe bursă în urcare foarte uşoară, la 11,11 lei

    Acţiunile Electrica (EL) au deschis în urcare foarte uşoară la debutul pe Bursa de la Bucureşti, la 11,11 lei, faţă de preţul final de 11 lei/acţiune rezultat din oferta publică iniţială, pe o piaţă în scădere cu 0,6%, cu lichiditatea concentrată pe titlurile distribuitorului de energie.

    Acţiunile Electrica (EL) au deschis în urcare foarte uşoară la debutul pe Bursa de la Bucureşti, la 11,11 lei, faţă de preţul final de 11 lei/acţiune rezultat din oferta publică iniţială, pe o piaţă în scădere cu 0,6%, cu lichiditatea concentrată pe titlurile distribuitorului de energie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro