BusinessMagazin

Tag: ue

  • Deranjată de refuzul Spaniei şi Portugaliei, Ursula von der Leyen cere solidaritate în criza gazelor

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a insistat, luni, pentru solidaritate la nivelul Uniunii Europene în sensul acumulării de stocuri de gaz natural, pe fondul obiecţiilor formulate de Spania şi Portugalia privind planul de reducere a consumului.

    “Şi statele membre UE care primesc doar puţin gaz din Rusia pot să fie afectate de posibila oprire a gazelor pe piaţa noastră comună”, a declarat Ursula von der Leyen, potrivit postului german NTV, înaintea unei reuniuni speciale a miniştrilor europeni ai Energiei, programată marţi.

    “De aceea, este important ca toate statele membre ale Uniunii Europene să reducă cererea, să economisească mai mult şi să le distribuie altor state care sunt afectate mai mult”, a insistat preşedintele Comisiei Europene, amintind că solidaritatea energetică este un principiu fundamental al tratatelor comunitare.

    Guvernul Spaniei a respins, săptămâna trecută, o propunere a Comisiei Europene care ar trebui aprobată de Consiliul UE privind un plan de reducere a consumului de gaz natural. Madridul a denunţat pasivitatea Uniunii Europene în criza energiei. “Considerăm că această propunere a fost formulată fără indicaţii prealabile, fără o dezbatere de orientare generală în Consiliul European, mai ales în contextul în care consecinţele economice şi impactul la nivel de redistribuire a resurselor sunt foarte importante. Nu se poate cere un sacrificiu pentru care nu a fost solicitată opinie prealabilă”, a afirmat miercuri vicepremierul spaniol Teresa Ribera, care este şi ministru al Tranziţiei Ecologice, potrivit cotidianului El Mundo.

    “Spania şi-a făcut temele în domeniul energetic, acţionând în mod constant şi plătind mult mai mult decât partenerii noştri europeni. Putem fi mândri de ceea ce am realizat şi pentru vocaţia de a contribui la reacţia europeană. Este necesară o dezbatere serioasă şi onestă. În schimb, acest plan impune soluţii care nu sunt adecvate şi eficiente. La nivelul Uniunii Europene, am observat o lipsă profundă de acţiuni. Spre deosebire de alte ţări, Spania nu a trăit din mijloace externe la nivel energetic şi, indiferent ce se va întâmpla, spaniolii nu vor suferi restricţii privind alimentarea cu gaze”, a subliniat Teresa Ribera.

    La rândul său, Guvernul Portugaliei a transmis că nu va accepta planul Comisiei Europene deoarece este “nesustenabil”. “Noi consumăm gaz din absolută necesitate”, a argumentat João Galamba, secretar de stat pentru Mediu şi Energie în Guvernul de la Lisabona, citat de ziarul Público.

    Comisia Europeană a propus miercuri un nou instrument legislativ şi un Plan de reducere a cererii de gaz la nivel european, în sensul diminuării consumului cu 15% în întreaga Uniune Europeană până în primăvara următoare. Iniţiativa a fost elaborată pe fondul temerilor că Rusia va opri alimentarea cu gaze a Europei, ca ripostă la sancţiunile impuse de UE din cauza invaziei în Ucraina. “Toţi consumatorii – administratori publici, clienţi particulari, proprietarii imobilelor publice, furnizorii de energie şi sectoarele industriale – pot şi trebuie să ia măsuri pentru reducerea gazului”, argumentează Comisia Europeană, care susţine că va accelera propriul efort de diversificare a surselor de aprovizionare.

    Planul propus de Comisia Europeană va întâmpina dificultăţi majore în Consiliul Uniunii Europene, astfel că este posibil să fie necesară reconfigurarea. Propunerea urmează să fie dezbătută de Consiliul UE, iar statele trebuie să prezinte până la sfârşitul lunii septembrie planuri în sensul diminuării consumului.

  • Vaccinul împotriva variolei maimuţei al Bavarian Nordic a primit aprobarea preliminară de la autoritatea de reglementare a medicamentelor din UE

    Compania daneză de biotehnologie Bavarian Nordic a declarat vineri că autoritatea de reglementare a medicamentelor din Uniunea Europeană a recomandat aprobarea vaccinului său Imvanex pentru a include şi protecţia împotriva variolei maimuţei pe etichetă, a raportat Reuters.

    Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a „adoptat un aviz pozitiv prin care se recomandă extinderea autorizaţiei de introducere pe piaţă pentru vaccinul antivariolic al companiei, IMVANEX, pentru a include protejarea oamenilor împotriva variolei maimuţei”, a declarat Bavarian.

    Vaccinul BN, singurul care a câştigat aprobarea pentru prevenirea variolei maimuţei în Statele Unite şi Canada, a fost până acum aprobat în UE doar pentru tratarea variolei normale.

    Dar compania a furnizat vaccinul mai multor ţări din UE în timpul actualului focar de variolă a maimuţei pentru ceea ce este cunoscut sub numele de utilizare „off-label”.

    „Extinderea etichetei va contribui la îmbunătăţirea accesului la vaccin în întreaga Europă şi la consolidarea pregătirii viitoare împotriva variolei maimuţei, a declarat directorul general bavarez, Paul Chaplin, într-un comunicat.

    Recomandarea din partea EMA va fi transmisă Comisiei Europene pentru aprobare finală în viitorul apropiat, a declarat compania.

  • UE înăspreşte şi mai mult sancţiunile împotriva Rusiei

    Uniunea Europeană a înăsprit şi mai mult sancţiunile împotriva Rusiei din cauza invaziei sale în Ucraina, adoptând joi măsuri suplimentare, a anunţat Consiliul European într-un comunicat de presă.

    Noile măsuri, pe care UE le numeşte pachet de “menţinere şi aliniere”, reprezintă o extindere a măsurilor anterioare şi includ acum şi exporturile de aur rusesc. Pachetul extinde, de asemenea, lista persoanelor şi entităţilor care ar face obiectul unor potenţiale îngheţări de active.

    “Interzicem efectiv cel mai important export al Rusiei după energie – aurul rusesc. De asemenea, extindem scutirea tranzacţiilor pentru produsele agricole şi transferul de petrol către ţări terţe. Pentru că UE îşi face partea sa pentru a se asigura că putem depăşi criza alimentară globală iminentă. Depinde de Rusia să nu mai bombardeze câmpurile şi silozurile Ucrainei şi să nu mai blocheze porturile din Marea Neagră”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell.

    Pachetul de joi introduce o nouă interdicţie “de a cumpăra, importa sau transfera, direct sau indirect, aur, dacă acesta provine din Rusia şi a fost exportat din Rusia în UE sau în orice ţară terţă după aceea”, se arată în comunicat. Interdicţia se referă, de asemenea, la bijuterii.

    Pachetul extinde lista de articole controlate, “care pot contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului său de apărare şi securitate”, se adaugă în comunicat.

    Cu toate acestea, UE extinde o serie de scutiri pentru produse agricole şi transportul de petrol către ţări terţe “în vederea evitării oricăror potenţiale consecinţe negative pentru securitatea alimentară şi energetică în întreaga lume”, se arată în comunicat.

    În mod similar, ţărilor terţe şi cetăţenilor acestora care operează în afara UE nu li se va interzice să cumpere produse farmaceutice sau medicale din Rusia.

  • CE propune alocarea a 500 de milioane de euro pentru consolidarea industriei de apărare a UE

    Comisia Europeană a adoptat o propunere de regulament care vizează consolidarea industriei europene de apărare prin achiziţii publice în comun pentru perioada 2022-2024.

    Potrivit unui comunicat al CE, Comisia îşi respectă angajamentul de a institui un instrument al UE pe termen scurt care să consolideze capacităţile industriale europene de apărare prin achiziţii publice în comun de către statele membre ale UE. Instrumentul, care a fost solicitat de Consiliul European, urmăreşte să răspundă celor mai urgente şi critice nevoi de produse din domeniul apărării, rezultate din agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

    Astfel, Comisia propune angajarea a 500 de milioane de euro din bugetul UE pentru perioada 2022-2024.

    Instrumentul va stimula statele membre, într-un spirit de solidaritate, să achiziţioneze în comun şi va facilita accesul tuturor statelor membre la produsele din domeniul apărării de care au nevoie urgent.

    CE arată că acest lucru va duce la evitarea concurenţei între statele membre pentru aceleaşi produse şi va facilita economiile de costuri.

    Instrumentul va sprijini acţiuni care respectă următoarele condiţii: existenţa unui consorţiu format din cel puţin trei state membre, extinderea cooperării existente sau o nouă cooperare în ceea ce priveşte achiziţiile publice în comun ale celor mai urgente şi critice produse din domeniul apărării şi proceduri de achiziţii care reflectă implicarea EDTIB.

    „Statele membre au luat măsuri îndrăzneţe prin transferarea către Ucraina a echipamentelor de apărare necesare de urgenţă. În acelaşi spirit de solidaritate, UE le va ajuta să îşi refacă stocurile prin stimularea achiziţiilor publice în comun, permiţând industriei europene de apărare să răspundă mai bine acestor nevoi urgente. Propunerea de regulament privind EDIRPA reprezintă o etapă istorică în instituirea uniunii europene a apărării, sporind securitatea cetăţenilor UE şi transformând UE într-un partener mai puternic pentru aliaţii noştri”, a declarat Vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager.

  • Uniunea Europeană iniţiază negocierile pentru admiterea Macedoniei de Nord şi Albaniei

    Uniunea Europeană a iniţiat, marţi, negocierile pentru integrarea Macedoniei de Nord şi Albaniei, un proces care însă va fi îndelungat, deşi cele două ţări sunt candidate deja de mulţi ani.

    “Este un moment istoric. Cetăţenii acestor ţări aşteaptă de mult timp acest pas, pentru care au muncit mult şi pe care îl merită”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, citată de cotidianul Le Figaro.

    Consiliul Uniunii Europene a aprobat marţi lansarea negocierilor pentru admiteea Macedoniei de Nord şi Albaniei. Macedonia de Nord este candidat oficial pentru aderare la Uniunea Europeană din 2005, iar Albania din 2014. Însă negocierile de aderare probabil vor mai dura câţiva ani.

    “Nu este începutul sfârşitului, ci este sfârşitul începutului”, a afirmat premierul Albaniei, Edi Rama.

    Alte două ţări balcanice negociază deja admiterea în Uniunea Europeană, Serbia, din 2014, şi Muntenegru, din 2012. În plus, Turcia este candidat pentru integrarea europeană din 1999, dar negocierile sunt blocate din 2019, din cauza criticilor privind deriva autoritaristă a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan.

  • UE va cumpăra avioane de luptă împotriva incendiilor forestiere

    Uniunea Europeană este în discuţii cu producătorii pentru a cumpăra avioane de stingere a incendiilor forestiere grave, precum cele care fac ravagii în sudul Europei, a declarat pentru Reuters comisarul pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic.

    Resursele de urgenţă ale UE implică în prezent coordonarea a 12 avioane de stingere a incendiilor şi a unui elicopter puse în comun de ţările UE. Însă, având în vedere că se aşteaptă ca solicitările să crească din cauza schimbărilor climatice, UE intenţionează să investească în avioane de intervenţie în situaţii de criză, a declarat comisarul european pentru gestionarea crizelor Janez Lenarcic.

    „Aceste avioane vor fi cumpărate din punct de vedere tehnic de către statele membre, dar vor fi finanţate 100% de Uniunea Europeană”, a spus Lenarcic.

    Acesta a refuzat să nominalizeze companiile implicate, deoarece contractele nu au fost încă semnate.

    Mii de pompieri din sudul Europei au luptat luni cu sute de incendii de vegetaţie în ţări precum Portugalia, Spania şi Franţa, pe fondul unui val de căldură intensă care a provocat sute de morţi.
    În acest an, UE a primit deja cinci cereri de ajutor.

    Având în vedere că în Marea Mediterană nu s-a ajuns încă la jumătatea sezonului tipic de incendii iunie-septembrie, Lenarcic a declarat că Europa se va confrunta cu o vară dificilă. Anul trecut, UE a primit nouă cereri de asistenţă.

  • FT: UE le va cere statelor membre să diminueze consumul de gaz, în contextul crizei cu Rusia

    Săptămâna viitoare, Comisia Europeană le va prezenta statelor membre UE un grafic de reducere voluntară a consumului de gaz, conform unui document vizualizat de cotidianul Financial Times. Comisia Europeană va avertiza statele membre că ţintele de reducere a consumului vor deveni obligatorii în situaţia perturbărilor severe ale aprovizionării.

    “Dacă acţionăm acum împreună, perturbările vor fi mai reduse şi mai puţin costisitoare, facilitând solidaritatea şi evitând necesitatea unor acţiuni neplanificate şi necoordonate mai târziu, în situaţia unei potenţiale situaţii de criză generată de reducerea rezervelor”, arată documentul Comisiei Europene citat de FT.

    Agenţia Internaţională a Energiei tocmai a avertizat că eforturile UE de a diversifica sursele de aprovizionare cu gaz natural nu mai sunt suficiente, existând riscul de a se ajunge la raţionalizare dacă nu este restricţionată cererea pentru a facilita acumularea de rezerve suficiente pentru iarnă.

    Rusia a redus în ultima lună volumul de gaz prin conducta principală spre Germania, iar Agenţia Internaţională a Energiei nu exclude posibilitatea unor reduceri suplimentare. Fatih Birol, directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei, afirmă că Uniunea Europeană se confruntă cu riscul unei “alerte roşii”, astfel că sunt necesare “reduceri suplimentare semnificative pentru a pregăti Europa de o iarnă dură”.

  • Preşedintele Azerbaidjanului: Cooperarea cu UE începe să fie “foarte valoroasă”

    “Sigur că o cooperare în domeniul energiei pe termen lung, predictibilă şi de încredere între UE şi Azerbaidjan este foarte valoroasă”, a afirmat Ihman Aliev, citat de site-ul Tagesschau.de.

    În virtutea memorandumului de înţelegere semnat luni, Azerbaidjanul, care furnizează acum 8,1 milioane de metri cubi de gaz, va începe să livreze din 2023 un volum de 12 milioane de metri cubi, urmând ca până în 2027 livrările să ajungă la 20 de milioane de metri cubi.

    “Prin acest acord de intenţie, deschidem astăzi un nou capitol în cooperarea energetică dintre UE şi Azerbaidjan”, a declarat, la Baku, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

  • Azerbaidjanul îşi va dubla până în 2027 livrările de gaze către UE

    Preşedinta CE şi preşedintele azer au semnat un nou memorandum de înţelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei. Confrom acestuia, Azerbaidjanul ar urma să îşi dubleze până în 2027 livrările de gaze către UE.

    La Baku, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, şi comisarul pentru energie, Kadri Simson, s-au întâlnit luni cu preşedintele Ilham Aliyev şi cu ministrul azer al energiei Parviz Shahbazov.

    Noul memorandum de înţelegere privind un parteneriat strategic în domeniul energiei, semnat de preşedinta Comisiei şi de preşedintele azer, includ un angajament de a dubla capacitatea coridorului sudic al gazelor pentru ca, până în 2027, să se poată livra minimum 20 de miliarde de metri cubi anual către UE. Acest aspect va contribui la obiectivele de diversificare cuprinse în planul REPowerEU şi va ajuta Europa să pună capăt dependenţei de gazul rusesc.

    În baza cooperării consolidate din domeniul energiei, Azerbaidjanul deja îşi majorează livrările de gaze naturale către UE, de la 8,1 miliarde de metri cubi în 2021 la un volum estimat de 12 miliarde de metri cubi în 2022.

    UE şi Azerbaidjan negociază şi un nou acord cuprinzător, care va permite o cooperare consolidată într-o serie largă de sectoare, inclusiv diversificarea economică, investiţiile, comerţul şi valorificarea la maximum a potenţialului societăţii civile, evidenţiind totodată importanţa drepturilor omului şi a statului de drept.

    În urma vizitei de luni de la Baku, Consiliul de Cooperare UE-Azerbaidjan se va întruni marţi la Bruxelles pentru a analiza relaţiile generale şi a discuta despre posibile domenii de interes reciproc pentru cooperare în viitor.

    „Astăzi, prin acest nou memorandum de înţelegere, deschidem un alt capitol al cooperării noastre din domeniul energiei cu Azerbaidjan, un partener-cheie în eforturile pe care le depunem pentru a renunţa la combustibilii fosili din Rusia. Urmărim nu numai să consolidăm parteneriatul nostru existent, care garantează aprovizionarea stabilă şi fiabilă cu gaze a UE prin coridorul sudic al gazelor, ci şi să punem bazele unui parteneriat pe termen-lung în sectorul eficienţei energetice şi al energiei curate, având în vedere că atât noi, cât şi partenerul nostru urmărim realizarea obiectivelor Acordului de la Paris. Energia este însă doar unul dintre sectoarele în care ne putem consolida cooperarea cu Azerbaidjan şi abia aştept să valorificăm întregul potenţial al relaţiei noastre”, a declarat von der Leyen.

    „Noul memorandum de înţelegere subliniază rolul strategic al coridorului sudic al gazelor în eforturile noastre de diversificare. Azerbaidjanul a majorat deja livrările de gaze naturale către UE, iar această tendinţă va continua: în acest an se vor realiza livrări suplimentare de până la 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar până în 2027 se preconizează că volumele vor creşte de peste două ori. Cooperarea noastră este însă mai mult decât atât, accelerând implementarea surselor regenerabile de energie şi abordând problema emisiilor de metan; prin aceste măsuri va creşte siguranţa aprovizionării şi se va contribui la realizarea obiectivelor noastre climatice”, a spus comisarul pentru energie.

  • FAZ: Incertitudinea politică din Italia riscă să aducă în criză zona euro

    Incertitudinea politică din Italia intervine într-un moment nepotrivit pentru Uniunea Europeană şi are potenţialul de a aduce în criză zona euro în cazul convocării alegerilor parlamentare anticipate, comentează publicaţia Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ).

    “Pieţele financiare urmăresc cu o nervozitate mare situaţia din Italia. Şi în economia reală, în rândul companiilor, există temeri privind noi riscuri. Premierul Mario Draghi şi-a anunţat demisia joi seară, după ce a constatat prin propria analiză că nu mai are susţinerea unei largi coaliţii. Preşedintele Sergio Mattarella a refuzat să accepte demisia premierului. Noua criză guvernamentală intervine pentru Italia în cel mai prost moment. Ţara încerca să îşi revină după restricţiile dure din pandemie, dar a fost lovită de efectele războiului din Ucraina şi de criza energetică. Relansarea economică iniţiată anul trecut a ajuns din nou pe un teren nesigur”, constată editorialistul Christian Schubert într-un articol publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung sub titlul “Reapariţia riscurilor generate de Italia: Roma ar putea duce zona euro în criză”.

    În contextul inflaţiei, Banca Centrală Europeană (BCE) va majora dobânzile de referinţă şi intenţionează să oprească achiziţiile de obligaţiuni italiene şi ale altor state pentru creditele contractate pe durata pandemiei şi pe parcursul crizei datoriilor suverane. BCE va continua să acţioneze pe piaţa de obligaţiuni, dar prin alte instrumente şi în mod redus. Planul ar fi ca Italia să înveţe să se descurce singură cu finanţarea propriului buget.

    “În acest context, Draghi vrea să se retragă, chiar dacă se bucură de mai mult respect decât predecesorii săi pe pieţele financiare şi în rândul companiilor. Şi, chiar dacă iniţial preşedintele i-a refuzat dorinţa de a se retrage, Italia este acum blocată şi se confruntă cu un vid al puterii. Luni, membrii Guvernului Italiei trebuie să facă o deplasare importantă în Algeria, o ţară care furnizează gaze Italiei. Draghi urmează să efectueze vizita. Dar cât de guvernabilă este Italia? Miercuri, Draghi va merge în Parlament, pentru a verifica majoritatea, la solicitarea preşedintelui Mattarella. Ce va urma este deocamdată incert. Orice stare de incertitudine este o otravă pentru economie, mai ales într-un stat ca Italia, care are nevoie de o conducere determinată”, notează editorialistul.

    Mario Draghi nu vrea să mai rămână prim-ministru deoarece în ultima perioadă a simţit că nu mai are susţinerea formaţiunii de stânga Mişcarea Cinci Stele (M5S). Formaţiunea are cei mai mulţi membri în Parlament şi vrea să se poziţioneze, sub conducerea fostului premier Giuseppe Conte, ca fiind apărătoarea persoanelor defavorizate şi a mediului. Totuşi, Mişcarea Cinci Stele nu stă foarte bine în sondaje acum, astfel că probabil se teme de alegeri anticipate.

    Mario Draghi ar putea conduce în continuare Guvernul de coaliţie şi fără susţinerea Mişcării Cinci Stele, dar nu este clar cum va putea face acest lucru. “Guvernul este acum slăbit”, atrag atenţia analiştii grupului de investiţii Morgan Stanley, care cred că în scurt timp ar putea fi depusă o moţiune de cenzură. Iar, dacă urmează alegeri anticipate, ar putea fi afectată aprobarea noului buget.

    Comisia Europeană estimează că Italia va avea anul acesta o creştere economică de 2,9%, faţă de estimarea iniţială de 2,4%, pe fondul reluării activităţilor în construcţii şi în sectorul turismului. Însă, pentru anul viitor, creşterea economică ar putea fi de doar 0,9%, în scădere de la estimarea iniţială de 1,9%. Dificultăţile sunt generate de situaţia energetică, în condiţiile în care Italia este dependentă la fel ca Germania de gazul natural rusesc. Italia se va aproviziona cu gaz din Africa şi din Orientul Mijlociu, dar schimbarea reţelelor de aprovizionare este costisitoare.

    Puterea de cumpărare a scăzut în Italia în contextul inflaţiei de 7,4%, iar majorările de preţuri sunt alimentate şi de secetă. Comisia Europeană avertizează că inflaţia este alimentată şi de majorările salariale decise pentru compensarea reducerii puterii de cumpărare.

    Noua criză guvernamentală de la Roma a fost declanşată de un proiect privind acordarea de asistenţă persoanelor defavorizate. Mişcarea Cinci Stele consideră că măsurile sunt insuficiente, dar premierul Draghi ştie că finanţele publice ale Italiei sunt monitorizate atent întrucât ţara are cea mai mare datorie suverană din Uniunea Europeană, după Grecia. “Nu toate reformele aplicate de Mario Draghi de la începerea mandatuluui, în februarie 2021, au avut succes, dar a fost şi este considerat drept garantul stabilităţii. Mandatul său de prim-ministru ar expira la termen la începutul anului viitor. Încheierea prematură a mandatului, dacă se va produce, readuce riscurile asociate Italiei mai devreme decât s-ar dori pe ordinea de zi a Uniunii Europene”, concluzionează editorialistul publicaţiei Frankfurter Allgemeine Zeitung.