BusinessMagazin

Tag: ucraina

  • Volodimir Zelenski s-ar putea deplasa sâmbătă în Italia şi la Vatican

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa sâmbătă la Roma şi la Vatican, pentru întâlniri cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi cu Papa Francisc, afirmă oficiali italieni, sub protecţia anonimatului.

    Oficiali din cadrul Preşedinţiei Italiei au confirmat că Zelenski se va afla sâmbătă la Roma, unde se va întâlni cu preşedintele Sergio Mattarella, potrivit agenţiei Adnkronos.

    Conform altor surse, preşedintele Ucrainei se va întâlni şi cu premierul italian, Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. “Este posibil ca Papa Francisc să îl primească pe preşedintele Zelenski în cursul zilei de sâmbătă”, au transmis surse de la Vatican, citate de agenţia ANSA.

    Din Italia, Zelenski se va deplasa în Germania, pentru întrevederi cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz. Zelenski ar urma să se deplaseze pe 14 mai în oraşul german Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare. Informaţiile despre deplasările preşedintelui Ucrainei nu sunt difuzate public în avans din raţiuni de securitate.

  • Volodimir Zelenski s-ar putea deplasa sâmbătă în Italia şi la Vatican

    Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, se va deplasa sâmbătă la Roma şi la Vatican, pentru întâlniri cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, şi cu Papa Francisc, afirmă oficiali italieni, sub protecţia anonimatului.

    Oficiali din cadrul Preşedinţiei Italiei au confirmat că Zelenski se va afla sâmbătă la Roma, unde se va întâlni cu preşedintele Sergio Mattarella, potrivit agenţiei Adnkronos.

    Conform altor surse, preşedintele Ucrainei se va întâlni şi cu premierul italian, Giorgia Meloni, precum şi cu Papa Francisc. “Este posibil ca Papa Francisc să îl primească pe preşedintele Zelenski în cursul zilei de sâmbătă”, au transmis surse de la Vatican, citate de agenţia ANSA.

    Din Italia, Zelenski se va deplasa în Germania, pentru întrevederi cu preşedintele Frank-Walter Steinmeier şi cancelarul Olaf Scholz. Zelenski ar urma să se deplaseze pe 14 mai în oraşul german Aachen pentru a fi distins cu Premiul Carol cel Mare. Informaţiile despre deplasările preşedintelui Ucrainei nu sunt difuzate public în avans din raţiuni de securitate.

  • Cifre dramatice: Ucraina ar avea nevoie de armament de peste 30 de miliarde de dolari pentru a putea lansa contraofensiva cu succes

    Înarmată cu echipament militar în valoare de peste 30 de miliarde de dolari proaspăt livrat de aliaţi, Ucraina se pregăteşte pentru o contraofenisvă care ar aduce finalul războiului mai aproape de prezent sau care ar putea arăta că în ciuda tuturor eforturilor niciuna dintre tabere nu are suficientă putere de foc pentru a obţine un avantaj solid, scrie Bloomberg.

    În ciuda acestui ajutor uriaş, încep să se contureze dubii privind şansele de reuşită ale Ucrainei şi ideea că cele 30 de miliarde nu vor fi suficiente pentru a face o diferenţă semnificativă pe front.

    Trupele Kievului vor profita de acest ajutor – echipamente militare livrate începând din decembrie care costă mai mult decât cumpără orice membru NATO, cu excepţia SUA, într-un an – pentru a încerca să acapareze poziţiile ruseşti şi să recucerească teritoriul ocupat. Întrebarea pe care şi-o pune întreaga comunitate internaţională împreună cu analiştii militari este: O să fie suficient?

    O descoperire dramatică similară cu ofensiva ucraineană de la Harkov de anul trecut ar putea contribui la încheierea rapidă a unei invazii care a perturbat pieţele de energie şi de cereale, alimentând crize ale costului vieţii în întreaga lume.

    Problema Ucrainei este că va fi foarte dificil să asigure un atac surpriză şi să ia prin surprindere o armată roşie mult mai numeroasă şi pregătită ca în trecut. Totodată, pentru a reuşi Ucraina trebuie să execute un atac combinat, însă fără avantajul superiorităţii aeriene, scenariu în care foarte puţine forţe militare de pe glob sunt suficient de pregătite.

    Practic, este necesară o sincronizare perfectă  a infanteriei, blindatelor şi apărării aeriene pentru ca trupele ucrainene să poată profita la maxim de livrările Occidentului care au totalizat peste 200 de tancuri şi 300 de vehicule de luptă, la care se adaugă şi alte arme şi echipamente militare.

    Dacă Ucraina va obţine doar victorii mici, precum cele pe care forţele ruseşti le-au obţinut în jurul oraşului Bakhmut din estul Donbasului, acest lucru ar putea duce la un alt impas în iarnă şi la creşterea presiunii asupra Kievului pentru a renunţa la recuperarea teritoriilor capturate în cadrul unui acord de încetare a focului.

    Pentru a străpunge apărarea rusă va fi nevoie cu siguranţă de echipamente specializate în detectarea şi dezactivarea minelor terestre, construirea de poduri şi demolarea buncărelor pe care aliaţii le-au trimis. La fel şi de sutele de camioane şi transportoare cu care ucrainenii speră să mute echipamentul greu precum blindatele, mai repede decât poate Rusia să reacţioneze şi să oprească aceste mişcări.

    Norvegia a donat patru vehicule specializate în instalarea de poduri în februarie, iar SUA a acordat recent un nou ajutor de 300 de milioane de dolari tradus în camioane, remorci, obuze şi rachete HIMARS.

    „Atacul combinat sunt vârful de lance al unei operaţiuni militare”, a declarat Franz-Stefan Gady, consultant senior la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra.

    În scenariul în care forţele Ucrainei reuşeşte să străpungă apărarea rusească, trupele şi echipamentele vor deveni un subiect critic, deoarece va fi nevoie de orice resursă pentru a continua atacul.

    Problema principală este că onaţiile au secătuit aproape în totalitate multe armate europene, care se luptă să aprovizioneze ceea ce a devenit cel mai mare conflict de pe continent de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

    Guvernele europene s-au angajat să producă mai multă muniţie, dar dacă acest lucru poate fi făcut la timp pentru a susţine nevoile ale unui război de artilerie de mare intensitate rămâne o întrebare al cărei răspuns este încă necunoscut.

     

  • Polonia: importatori şi brokeri, urmăriţi penal pentru importuri de grâu tehnic din Ucraina

    Importurile de grâu tehnic în Polonia din Ucraina s-au bazat pe fraudă, relatează Warsaw Voice. Administraţia Naţională a Taxelor (KAS) şi procuratura sunt pe urmele importatorilor şi intermediarilor. Zeci de companii sunt implicate şi mii de tone de grâu au fost aduse din Ucraina, cu originea şi destinaţia acestora ascunse.

  • Zelenski denunţă restricţiile UE privind cerealele ucrainene şi susţine că sunt “inacceptabile”

    “Toate restricţiile asupra exporturilor noastre sunt absolut inacceptabile în acest moment, întrucât consolidează capacităţile agresorului”, a susţinut Zelenski în conferinţa de presă organizată la Kiev alături de Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

    Preşdintele Ucrainei a cerut Uniunii Europene să anuleze “cât mai curând posibil” restricţiile privind exporturile cerealelor ucrainene, catalogându-le drept “măsuri protecţioniste severe şi chiar crude”, conform cotidianului Le Monde.

    Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu, la sfârşitul lunii aprilie, cu state central şi est-europene, inclusiv cu România, pentru protejarea intereselor fermierilor, dar şi pentru tranzitul produselor agricole ucrainene. “Comisia Europeană a ajuns la un acord de principiu cu Bulgaria, Ungaria, Polonia, România şi Slovacia privind produsele agricole. Am acţionat pentru abordarea procupărilor exprimate atât de fermierii din ţările UE, cât şi de către Ucraina”, a anunţat atunci Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

    Măsurile excepţionale agreate de Comisia Europeană cu România, Bulgaria, Ungaria, Polonia şi Slovacia permit doar tranzitul cerealelor ucrainene spre alte state, exporturile directe fiind suspendate.

  • Rusia acuză Germania de implicare tot mai mare în conflictul din Ucraina

    Administraţia de la Moscova a acuzat, marţi, Germania de implicare din ce în ce mai mare în conflictul din Ucraina prin furnizarea de armament forţelor militare ucrainene.

    Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că Germania nu are nicio modalitate de a se asigura că armamentul furnizat Ucrainei nu este folosit în atacuri pe teritoriul Rusiei. Cancelarul Olaf Scholz afirmase că Berlinul cere Ucrainei să nu utilizeze armament primit din Germania în atacuri comise pe teritoriul Rusiei.

    “În primul rând, Germania nu are cum să verifice acest lucru. În al doilea rând, armamentul furnizat de Germania regimului de la Kiev este folosit deja pe teritoriul Rusiei, întrucât Donbas este regiune rusă. Observăm o implicare tot mai mare, indirectă şi directă, a Germaniei în conflict”, a declarat marţi Dmitri Peskov, citat de site-ul german BR.de.

    Rusia a anexat unilateral regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie în septembrie 2022, dar acţiunea nu este recunoscută la nivel internaţional. De asemenea, Rusia a anexat unilateral regiunea ucraineană Crimeea în 2014, o decizia condamnată ferm de Occident.

  • Ucraina. Reconstrucţia înseamnă rezistenţă contra Rusiei: cum readuce Ucraina orăşelul Bucea înapoi la viaţă

    Bucea, orăşelul devenit cunoscut în toată lumea pentru masacrul făcut de armata rusă, a fost transformat de ucraineni într-un simbol al efortului de reconstrucţie a ţării lor, dar experţii spun că afluxul de bani din Vest va aduce provocări într-o ţară vestită pentru corupţie.

    Cocoţaţi pe acoperişul distrus al unei case, zeci de muncitori bat cu ciocanele la unison. În jurul lor, macarale, buldozere şi camioane lucrează frenetic la repararea drumurilor şi clădirilor distruse de artileria rusă, scrie The Guardian. Este greu de crezut că acest şantier zgomotos se află pe strada Iablonska, din oraşul Bucea, în nordul Kievului, exact la intersecţia de la care în urmă cu un an începea un peisaj macabru cu zeci de cadavre de civili împrăştiate de-a lungul a doi kilometri, unii cu mâinile legate la spate, ucişi cu brutalitate sau doar ca sport de soldaţii ruşi. Ucraina a reparat şi, în multe cazuri, a reconstruit deja complet multe dintre construcţiile distruse de armata Moscovei, inclusiv poduri, drumuri şi clădiri guvernamentale.

    Este doar începutul a ceea ce Kievul a descris drept cel mai mare efort de reconstrucţie de după cel de-al Doilea Război Mondial şi poate cel mai scump din istorie, cu un cost estimat la 500 de miliarde de dolari. Dar gestionarea acestui aflux de bani fără precedent într-o ţară cu o lungă istorie de corupţie va aduce provocări, spun experţii. „Prin planul Marshall, programul SUA care a oferit asistenţă economică pentru refacerea infrastructurii Europei postbelice, Washingtonul a contribuit cu ajutoare de 13,3 miliarde de dolari pentru 16 ţări”, spune Donald Bowser, fondatorul Support to Ukrainian Recovery Initiative, un ONG axat pe proiecte de reconstrucţie în regiunile ucrainene recâştigate de sub ocupaţia rusă. „Vorbim de aproximativ 150 de miliarde de dolari în banii de astăzi. Reconstruirea Ucrainei ar putea costa Vestul de patru sau cinci ori mai mult. Nimeni nu a investit niciodată toţi aceşti bani în reconstrucţia unei singure ţări.”

    Când, la începutul lunii iulie a anului trecut, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că reconstrucţia Ucrainei devastate de război va începe înainte de încheierea ostilităţilor cu Rusia, mulţi lideri occidentali erau sceptici. Ideea de a începe reconstrucţia unei ţări în timp ce oraşele continuă să fie devastate de bombele ruseşti pare atât prostească, cât şi periculoasă. Şi totuşi, Zelenski s-a ţinut de cuvânt.

    Una dintre cele mai emblematice imagini ale războiului datează de la începutul lunii martie 2022. Fotografia înfăţişa sute de civili înghesuiţi sub rămăşiţele unui pod important care lega Irpin de Bucea, care în acel moment făcea pentru acei oameni diferenţa între viaţă şi moarte: pe de o parte, artileria rusă înainta dinspre nord, pe de altă parte era siguranţa drumului spre Kiev, la care nu era uşor de ajuns. Un an mai târziu, podul este aproape refăcut, iar la el lucrează zeci de muncitori. Mulţi dintre cei cocoţaţi pe acoperişuri sau care lucrează la pod sunt muncitori voluntari. Cer doar mâncare, un loc de cazare şi salariul minim.

    În ultimul an, Ucraina a curăţat moloz şi resturi de pe 2.100 km de drumuri, din care a reparat 120 km, a reconstruit 41 din 330 de poduri distruse, a creat 80 de pasaje temporare şi a reînnoit 900 de puncte de cale ferată, cum ar fi gări şi depouri. „Când vorbim de transport, există câteva sarcini cheie pe care încercăm să le îndeplinim”, spune ministrul adjunct al infrastructurii, Oleksandra Azarhina. „Prima este de a preveni o criză umanitară în interiorul ţării, iar a doua este de a preveni o criză alimentară globală. Restabilirea principalelor rute de transport este, de asemenea, esenţială pentru a continua aprovizionarea liniilor de front. Suntem conştienţi că ceea ce am reconstruit ar putea fi din nou distrus? Da, dar este un risc pe care suntem forţaţi să ni-l asumăm. Şi, sincer vorbind, reconstrucţia face parte şi din rezistenţa noastră.” În ianuarie, Şcoala de Economie din Kiev a raportat ca fiind avariate un total de 149.300 de clădiri rezidenţiale, 330 de spitale, 595 de clădiri administrative şi peste 3.000 de şcoli şi clădiri universitare.

    Comemorarea victimelor masacrului din oraşul Bucea la un an după tragedie, pe 31 martie 2023. Alături de Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei, s-au aflat şi reprezentanţi ai statului şi guvernului din Slovacia, Slovenia, Croaţia şi Republica Moldova. Foto: Hepta

    Lucrările de construcţie finalizate până acum au fost plătite din rezervele de cash ale Ucrainei şi dintr-o plată iniţială de 600 de milioane de dolari de la Banca Europeană de Investiţii, care a aprobat un al doilea pachet, de 1,59 miliarde de euro, în iulie 2022. Potrivit celei mai recente evaluări din partea Băncii Mondiale, efortul financiar pentru reconstrucţia şi redresarea Ucrainei a ajuns la 411 miliarde de dolari. Cu toate acestea, estimarea este în continuă creştere din cauza bombardamentelor continue şi pentru că nu sunt disponibile date sigure în teritoriile ocupate. Premierul ucrainean, Denis Şmihal, a declarat că costul reconstrucţiei ar putea ajunge la 750 de miliarde de dolari. „Pagubele totale sunt teribile şi nu tot ce a fost distrus va putea fi reconstruit”, spune Azarhina. „Ţara s-a schimbat, populaţia s-a mutat. Trebuie să fim înţelepţi când folosim aceşti bani. Dar să nu uităm că nu Ucraina şi-a distrus infrastructura, Rusia a făcut-o; ei sunt băieţii răi şi trebuie să plătească pentru asta.”

    Presa internaţională s-a întrebat cât de realiste sunt ideile de a pune Rusia să plătească. În februarie, Polonia şi statele baltice au îndemnat UE şi guvernele occidentale să folosească rezervele îngheţate de 300 de miliarde de euro ale băncii centrale a Rusiei pentru a începe reconstrucţia ţării. Dar experţii au spus că redistribuirea activelor ruseşti ar încălca dreptul internaţional.

     

    Azarhina spune că Ucraina a îngheţat câteva sute de milioane de euro din activele ruseşti din ţară,  iar ministerul justiţiei de la Kiev lucrează la soluţionarea problemelor juridice pentru a folosi banii la reconstruirea de case private. O parte esenţială a efortului de reconstrucţiei va fi finanţată prin investiţii străine private. Multe dintre afacerile distruse nu vor putea fi pur şi simplu reînviate prin repararea clădirilor care le-au găzduit după ce Ucraina va câştiga războiul, în timp ce mii de soldaţi ucraineni care se vor întoarce de pe front în oraşele lor vor avea nevoie de joburi. „Trebuie să creăm locuri de muncă”, spune Serghii Ţivkace, CEO-ul UkraineInvest, biroul de promovare a investiţiilor din Ucraina, „pentru a transforma ţara dintr-un exportator de materii prime într-un stat european prosper, cu o industrie dezvoltată”.

    Ţivkace a explicat că a primit deja numeroase solicitări de la companii străine şi zeci de proiecte sunt deja în derulare, dar unii investitori sunt încă precauţi.

    Nu este doar problema de a investi într-o ţară aflată încă sub bombardament. O altă problemă este corupţia pe scară largă care a afectat Ucraina după independenţă. Transparency International a clasat Ucraina ca a doua cea mai coruptă ţară din Europa în 2021, după Rusia. „Comunitatea internaţională ar trebui să se teamă foarte mult de modul în care corupţia ar putea compromite reconstrucţia şi ar trebui să înceapă imediat să ia măsuri pentru combaterea ei”, spune Bowser, care a lucrat timp de 25 de ani la programe de guvernanţă şi anticorupţie pentru diferite organizaţii donatoare. „Corupţia este încă endemică acolo.” În timp ce Ucraina face primii paşi către aderarea la UE, guvernul este sub presiune să demonstreze că se poate abţine de la vechile vicii. În ultimele luni, zeci de înalţi oficiali au fost demişi, iar Zelenski a declarat toleranţă zero la corupţie. „Ucraina a făcut paşi mari recent”, spune Ţivkace. „În trecut, am avut multe scandaluri. Le-am văzut la televizor, dar nu am văzut întărirea legii în urma acestor scandaluri. Ce s-a schimbat este că acum vedem un caz de corupţie şi o reacţie rapidă din partea statului pentru a-i acuza pe cei vinovaţi.” Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. „Una dintre lecţiile pe care le-am învăţat de când sunt în Ucraina este că a apărut corul nou al celor care luptă în prima linie şi care nu acceptă să stea pasivi în timp ce ţara este din nou jefuită”, spune Bowser. „Un milion de veterani ucraineni care se întorc din război, fără mâini sau picioare, care au sângerat pentru această ţară, nu vor accepta ca lucrurile să rămână aşa cum erau înainte de 2014.”„Aceşti oameni”, adaugă Bowser, „nu îi vor arunca pe funcţionarii corupţi în pubelele de gunoi, aşa cum au făcut în trecut, ci îi vor spânzura de stâlpii de iluminat”. 

  • Medvedev se leagă de ţara noastră: România visează de zeci de ani să cucerească regiunile de vest ale Ucrainei

    Oficialii ruşi continuă să arunce pe piaţă cuvinte ameninţătoare în direcţia întregii lumi civilizate.
    „Perspectiva războiului nuclear nu numai că există, ci este în creştere”, a afirmat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

    El a adăugat că „lumea este probabil în pragul unui nou război global, care, totuşi, poate fi încă evitat”, scrie Tass. Nu este prima oară când Medvedev apelează la ameninţarea cu războiul nuclear.

    „O „împărţire paşnică” a Ucrainei de către Polonia şi alte ţări este mai bună decât aderarea Kievului la NATO sau la un război mondial”, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev. „Mai bine o împărţire paşnică decât Ucraina în NATO sau un război mondial”, a spus el.

    Compară schimbările climatice cu războiul nuclear
    „Lăcomia şi ciudă, ura şi ambiţia sunt adesea mai puternice decât raţiunea şi bunul simţ. Polonia şi, să recunoaştem, Ungaria şi România visează de zeci de ani să cucerească regiunile de vest ale Ucrainei”, a mai spus fostul preşedinte al Rusiei.

    „Perspectiva unui război nuclear există şi este mult mai înfricoşătoare decât schimbările climatice”, a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, potrivit TASS.
    „Îţi pasă cu adevărat de climă în această măsură? După părerea mea, acest lucru nu este nimic în comparaţie cu perspectiva de a fi în epicentrul unei explozii cu o temperatură de 5.000 Kelvin, o undă de şoc de 350 m pe secundă şi o presiune de 3.000. kg pe metru pătrat, cu radiaţii penetrante, adică radiaţii ionizante şi impulsuri electromagnetice.
    Există o astfel de perspectivă astăzi? Din păcate, da. Şi creşte în fiecare zi din motive binecunoscute”, a subliniat Medvedev.

  • Macron e deranjat de “limbajul” ambasadorului chinez care vorbit de statutul fostelor ţări sovietice

    “Eu cred că nu este oportun ca un diplomat să aibă un astfel de tip de limbaj. Prin urmare, deplină solidaritate cu ţările care au fost atacate în cursul istoriei (…)”, a afirmat Emmanuel Macron, potrivit cotidianului Le Monde.

    Ambasada Chinei din Franţa a explicat că “afirmaţiile ambasadorului Lu Shaye în privinţa Ucrainei nu constituie o declaraţie politică, ci o exprimare din punct de vedere personal”. Ambasada Chinei a subliniat că “poziţia privind Ucraina rămâne constantă şi clară”, pledând din nou pentru soluţionarea conflictului pe cale “politică”.

    Administraţia Chinei a încercat să nuanţeze poziţia privind statutul fostelor state sovietice, subliniind că recunoaşte suveranitatea acestor naţiuni. “China respectă statutul de naţiuni suverane în cazul republicilor apărute după destrămarea URSS”, a declarat luni Mao Ning, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, citat de cotidianul Le Monde. “China respectă suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială ale tuturor ţărilor şi susţine obiectivele şi principiile Cartei Naţiunilor Unite”, a subliniat Mao Ning.

    Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franţa, a generat polemici după ce a afirmat că naţiunile apărute după destrămarea Uniunii Sovietice nu au statut concret în dreptul internaţional. “Ţările din fosta Uniune Sovietică nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu este niciun acord internaţional care să le concretizeze statutul de state suverane”, a afirmat Lu Shaye într-un interviu acordat posturilor de televiziune TF1 şi LCI. Întrebat despre Crimeea, regiune ucraineană anexată de Rusia, Lu Shaye a precizat: “Depinde cum percepem problema. Crimeea aparţinea iniţial Rusiei. Hruşciov a oferit Crimeea Ucrainei în perioada Uniunii Sovietice. Nu trebuie să fie şicane pe astfel de probleme. Important este să se ajungă la un armistiţiu” în Ucraina.

    În pofida clarificărilor oferite de Beijing, ambasadorul chinez, Lu Shaye, a fost convocat luni la Ministerul francez de Externe. Anterior, Lituania, Letonia şi Estonia anunţaseră intenţiile de convocare a ambasadorilor Chinei, pentru a oferi explicaţii.

  • Urmările războiului din Ucraina: cheltuielile militare din întreaga lume au ajuns la un nivel record – 1,79 trilioane de dolari

    Războiul din Ucraina a determinat statele lumii să facă investiţii record în domeniul militar, potrivit unui grup de experţi din Suedia.  

    Potrivit experţilor, anul trecut au fost cheltuite 1,79 trilioane de lire sterline în toată lumea. Creşterea cea mai mare a fost în Europa, susţin suedezii citaţi de Sky News.

    Cheltuielile la nivel global au crescut cu 3,7%. În Europa acestea au crescut cu 13% fiind cea mai abruptă creştere anuală din ultimii 30 de ani, a stabilit Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).

    Ajutorul militar acordat Ucrainei şi preocupările legate de o ameninţare sporită din partea Rusiei „au influenţat puternic deciziile privind cheltuieli în multe alte state”, a precizat SIPRI.

    Suedezii au mai anunţat că, anul trecut, cele mai mari cheltuieli le-au avut SUA, China şi Rusia. Împreună, cele trei ţări au reprezentat 56% din cheltuielile globale.

    Această creştere „este un semn că trăim într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a declarat Nan Tian, cercetător în cadrul programului SIPRI.

    Unele dintre cele mai puternice creşteri au fost observate în ţările din apropierea Rusiei: Finlanda (36 %), Lituania (27 %), Suedia (12 %) şi Polonia (11 %).