BusinessMagazin

Tag: twitter

  • Cum se pot scurta linkurile

    Cand Mike Stuart, un adolescent din Canada, a inceput sa foloseasca platforma de microblogging Twitter, a aflat de la un prieten si de existenta TinyURL, un serviciu web care reduce dimensiunea link-urilor lungi. “Link-urile trimise la prieteni prin Twitter ocupa foarte mult spatiu din mesaj, asa incat un asemenea serviciu era binevenit”, a spus tanarul, referindu-se la limita de 140 de caractere impusa de specificul microbloggingului.

    Daca Twitter a aparut in 2006, dar a capatat notorietate mai mult in ultimii doi ani, TinyURL este unul din primele site-uri de scurtare a adreselor de site-uri, creat inca din 2002 de Kevin Gilbertson. Evident, necesitatea de a obtine link-uri mai scurte din secventele de cifre si litere uneori interminabile care compun o adresa de site n-a aparut odata cu microbloggingul; un link kilometric arata prost si daca exista, si daca nu exista o limita in privinta numarului total de caractere permise intr-un un post sau un comentariu dintr-un blog sau intr-o comunitate online. In timp insa, cresterea numarului de membri ai retelelor sociale online cu interfete specifice, unde link-urile lungi fie nu pot fi postate, fie strica estetica paginilor, fie obstructioneaza cursivitatea lecturii – de la MySpace la Blogger si de la Facebook la Twitter sau Tumblr – a stimulat aparitia de solutii la acest gen de problema aparent marunta. Usor de construit, astfel de servicii au aparut in numar mare in ultimii ani, cu nume minimaliste precum Bit.ly, Is.gd, Tr.im sau Sp2.ro, majoritatea fiind create din pasiune, fara sa aiba un model de business in spatele lor.

    Potrivit analistilor, singura popularitatea lui TinyURL a dus la crearea a cel putin 100 de astfel de site-uri. Un exemplu in acest sens este chiar Sp2.ro, primul site romanesc menit sa scurteze linkuri. Creat dupa modelul TinyURL de catre Constantin Cocioaba si lansat la sfarsitul lunii aprilie, Sp2.ro a ajuns intr-un timp scurt la aproape 5.000 de vizitatori unici pe zi, in conditiile in care in primele 10 zile de la lansare site-ul a fost vizitat de 1.000 de persoane. “Cred ca numarul de utilizatori va inregistra o crestere in continuare si ma bucur ca Sp2.ro este preluat de multi membri romani ai Twitter”, a declarat fondatorul site-ului.

    Numarul de membri ai Twitter a crescut semnificativ in toata lumea in ultimele luni. In noiembrie anul trecut, Twitter avea in jur de 4-5 milioane de utilizatori, potrivit lui Jeremiah Owyang, analist al companiei de cercetare Forrester Research, iar in februarie acest an, blogul Compete.com a plasat Twitter chiar pe locul al treilea in topul celor mai populare retele sociale, cu un numar de utilizatori estimat la aproximativ 6 milioane.

    Una dintre cele mai mari probleme ale site-urilor independente de scurtare a linkurilor este ca marile companii de pe piata si-ar putea crea pe rand propriile servicii de acest fel. Reteaua FriendFeed si-a lansat de curand propriul sau serviciu de scurtat linkuri, acelasi lucru l-ar putea face si Facebook, iar in plus exista posibilitatea si ca Google insusi sa patrunda pe aceasta piata. “Exista intotdeauna un risc, dar noi incercam sa ne impunem prezenta”, a comentat Andrew Weissman, director de operatiuni al Betaworks, companie ce detine Bit.ly, un serviciu de scurtare a link-urilor, despre care blogurile de specialitate au remarcat de curand ca pe nesimtite a luat locul TinyURL in calitate de serviciu “oficial” de scurtare pentru Twitter.

    Deocamdata, alianta cu Twitter a ajutat semnificativ Bit.ly. Betaworks sustine ca saptamanal sunt accesate in jur de 50 de milioane de link-uri Bit.ly, mai mult decat dublul celor accesate la inceputul lunii aprilie. “Saptamanile viitoare ne asteptam sa atingem 60 de milioane de accesari”, a spus Andrew Weissman.

    Parteneriatul vechi intre Twitter si TinyURL a cedat locul acceptarii Bit.ly posibil din cauza chestiunilor legate de finantare: Betaworks a sustinut si Summize, un motor de cautare cumparat de Twitter vara trecuta, iar printre finantatorii Betaworks se afla si cativa dintre primii investitori si consultanti ai Twitter. Aceste relatii i-au facut pe comentatori sa se intrebe daca nu cumva preferinta pentru Bit.ly semnalizeaza o posibila intentie a Twitter de a cumpara serviciul de scurtare. Compania de microblogging care n-a izbutit sa-si gaseasca drumul propriu spre un mecanism de monetizare ar cumpara astfel un serviciu care a reusit sa atraga de curand nu mai putin de 2 milioane de dolari de la investitori precum Alpha Tech Ventures, Mich Kapor, un nume cunoscut in industria de software, si Ron Conway, unul din recentii investitori in Google. Si daca spunem “nu mai putin”, avem in vedere ironiile comentatorilor de pe blogul TechCrunch, de pilda, care se intrebau ce mare lucru poate sa faca un serviciu de scurtare a link-urilor pentru a merita atatia bani. Daniel, unul dintre comentatori, spunea ca si-a creat propriul serviciu de scurtare, http://tcbp.net, intr-o singura ora.

    De fapt, expertii cred ca diferenta o vor face in viitor serviciile care vor sti sa ofere cele mai utile facilitati, dincolo de scurtarea propriu-zisa. Cli.gs, unul dintre “scurtatoarele” cu cel mai mare set de facilitati auxiliare, a oferit nu numai posibilitatea de editare a link-urilor scurtate (in loc de combinatii aleatorii de cifre si litere, cum oferea TinyURL), ci si pe cea de monitorizare a traficului, ca pentru bloguri – cati utilizatori dau clic pe link si de unde vin. Go2.me ofera, in aceeasi fereastra cu pagina accesata prin intermediul scurtaturii, o interfata de chat, unde utilizatorii pot discuta rapid despre informatiile de pe pagina respectiva. Is.gd, in schimb, are avantajul ca produce link-uri mai scurte decat TinyURL, iar scurtimea ar putea fi un element decisiv in concurenta dintre astfel de servicii, dupa parerea multor utilizatori.

    In ceea ce priveste Bit.ly, pe langa modificarea link-urilor, Bit.ly foloseste un serviciu numit Calais, dezvoltat de Thomson Reuters, care poate sa realizeze cautari semantice in paginile unde utilizatorii Bit.ly plaseaza noile link-uri. Astfel Bit.ly poate sa urmareasca subiectele cele mai dezbatute in comunitatea de utilizatori, 24 de ore din 24. “Serviciul ar putea deveni o sursa de informatii despre modul in care oamenii folosesc internetul, deoarece putem sa vedem unde anume sunt postate link-urile”, a spus Christopher Sacca, un investitor in Bit.ly, Twitter si Photobucket. Betaworks spera ca abilitatea de a urmari distributia informatiilor care ruleaza pe retelele sociale in timp real ar putea sa fie relevanta pentru viitorul cautarilor pe internet.

    Ramane insa deschisa, pentru cine mai e atent la ea, problema intimitatii: cu toate ca serviciile de scurtare au imbunatatit mult si estetica site-urilor, si viteza de redactare si de lectura pe internet, toate raman expuse acuzatiei ca ar putea fi folosite drept camuflaj pentru spamuri sau atacuri de phishing sau pentru a redirectiona oamenii catre site-uri periculoase din punctul de vedere al securitatii. Pentru moment, nici cei ce dezvolta, nici cei ce folosesc “scurtatoarele” nu pot combate aceste riscuri. Dar cine a spus ca internetul e un taram lipsit de pericole?

    Evolutia TinyURL

  • Ciripiti aici

     

    Lansata in luna martie a acestui an si dezvoltata de catre Timsoft, companie care ofera cursuri online si servicii de consultanta cu sediul in Timisoara, platforma de microblogging Cirip.ro contine o serie de facilitati cu aplicabilitate in educatie si business, care nu se gasesc la alte site-uri de acest gen, potrivit lui Carmen Holotescu, director in cadrul Timsoft si coordonator in dezvoltarea proiectului Cirip.ro. “Spre deosebire de alte platforme de microblogging, aceasta permite atasarea de obiecte multimedia la mesajele text, trimiterea de mesaje video in direct si crearea de grupuri publice si private”, spune Holotescu.
     
    Utilizatorii Cirip.ro pot sa trimita mesaje care contin, la fel ca si cele trimise de pe Twitter, un numar maxim de 140 de caractere. Pe langa mesajele text, utilizatorii pot trimite si mesaje video sau audio sau fisiere cu imagini ori inregistrari audio sau video. “Numarul de mesaje trimise zilnic este de ordinul sutelor”, sustine Carmen Holotescu. Mesajele trimise sunt publice sau destinate exclusiv membrilor de grupuri publice sau private de discutii.
     
    Platforma de microblogging, in care s-au investit initial 10.000 de euro, are acum aproximativ 10.000 de vizitatori unici pe luna. La opt luni de la lansare, numarul celor care si-au facut cont este de 1.200, media fiind de 150 de utilizatori noi pe zi, conform lui Carmen Holotescu. “Putem compara numarul utilizatorilor Cirip.ro cu cei 400 de utilizatori romani care existau pe Twitter la inceputul anului 2008, la doi ani de la lansarea serviciului; numarul romanilor de pe Twitter a ajuns acum la 2.500”, spune Carmen Holotescu. “Numarul de utilizatori activi, care scriu regulat, este insa apropiat pe cele doua platforme.”

     

  • Cine-l prinde primul pe Twitter

    In fiecare dimineata, inainte de a pleca la birou, Mary Jones, o avocata din New Orleans, isi verifica e-mailul, citeste presa economica si intra in reteaua de microblogging Twitter. Desi este mai mereu grabita, Jones nu pleaca niciodata spre birou inainte de a-si informa prietenii de pe Twitter ce program are in ziua respectiva.

    “Prin Twitter, cei care ma cunosc pot avea acces la detaliile vietii mele de zi cu zi”, spune Mary Jones, mentionand insa ca are intotdeauna grija ca mesajele care o privesc strict pe ea sa poata ficitite numai de un grup restrans de persoane. Lansat in urma cu doi ani de zile, Twitter reprezinta o modalitate rapida de a informa membrii familiei, prietenii si colegii despre activitatile din anumite momente ale zilei, intr-un mesaj care nu depaseste 140 de caractere, mai putine decat incap intr-un mesaj obisnuit pe telefonul mobil.

    “Pentru ca numarul de caractere este limitat, nu iti ia mult timp sa compui mesajul pentru microblog si, la fel ca in cazul chat-ului, poti raspunde imediat si poti avea discutii cu mai multe persoane in acelasi timp”, spune Henning Behme de la revista informatica iX, care apare la Hanovra. “Mi-ar fi foarte greu sa renunt sau sa inlocuiesc Twitter cu un alt serviciu similar, pentru ca aici sunt majoritatea prietenilor mei”, sustine Mary Jones.

    Afirmatia ei e si un raspuns indirect la faptul ca in ultimele cateva luni, numarul de servicii online de microblogging, similare Twitter, a explodat. In martie, spre exemplu, dezvoltatorii de la Fuzz Artists, o companie care concepe aplicatii software dedicate industriei muzicale, s-au gandit sa creeze un Twitter pentru muzica.

    “Lucram la un software prin care artistii independenti sa-si poata distribui online melodiile si am remarcat ca programatorii petreceau foarte mult timp pe Twitter”, explica Jeff Yasuda, directorul executiv al Fuzz Artists, cum i-a venit ideea retelei de microblogging Blip.fm. Pownce, Jaiku si Friendfeed sunt cateva dintre exemplele de microbloguri lansate in ultima perioada in limba engleza. Au aparut si variante in alte limbi, ca Frazr, Wamadu si Niimo, unde utilizatorii pot scrie mesaje scurte in limba germana.

    Desi au aparut numeroase alte site-uri de microblogging, “Twitter ramane cel mai popular din lumea microbloggingului si are suficient potential pentru a deveni noul serviciu digital de comunicare in anii ce urmeaza”, sustine Behme. “In viitor, este posibil ca verbul to twitter sa se gaseasca in dictionar, asa cum s-a intamplat si cu verbul to google”, afirma jurnalistul german.

    Interesul mai multor antreprenori de a intra pe nisa Twitter pare insa nejustificat din punctul de vedere al multor specialisti din domeniu, in conditiile in care, desi este folosit de 3,2 milioane de utilizatori, potrivit serviciului de monitorizare TwitDir, serviciul de microblogging nu are in acest moment un model de business viabil. Nici Twitter si nici cele mai multe dintre site-uri clona nu genereaza venituri, nici macar din publicitate online, iar problema este ca nici nu stiu cum sa schimbe aceasta situatie.

    “Asemenea retelelor de telefonie sau internetului, valoarea businessului Twitter creste odata cu marirea numarului sau de utilizatori, deci cresterea se afla in topul prioritatilor Twitter”, explica Evand Williams, directorul executiv al companiei Twitter, cu sediul in San Francisco. “Daca am fi pierdut timpul sa scoatem bani de pe urma serviciului, el nu ar fi avut aceeasi calitate pe care o are acum si implicit nici acelasi numar de utilizatori”, continua Williams.

    Directorul executiv al Twitter aminteste ca nici motorul de cautare Google, la fel ca si Twitter, nu a avut venituri la inceput, pana in momentul in care a descoperit un model de publicitate specific. Iar serviciul de microblogging exploreaza totusi diferite posibilitati de a genera venituri, una dintre posibilitati fiind introducerea, la inceputul anului viitor, a unei taxe pentru companiile care vor sa utilizeze serviciul ca pe un canal oficial de discutii cu clientii lor.

    Site-urile ce vor sa concureze Twitter sunt si ele in cautarea unui model de business. De fapt, majoritatea lor spera chiar sa o ia inaintea popularului serviciu pe care-l concureaza si sa monetizeze mai rapid interesul utilizatorilor pentru microblogging. Yammer, spre exemplu, o copie a lui Twitter cu aproximativ 60.000 de utilizatori, a inceput sa aiba incasari la numai sase saptamani de la lansare. “Descoperirea unei modalitati de a face bani a fost o prioritate pentru Yammer”, spune David Sacks, directorul executiv al site-ului dedicat exclusiv companiilor.

    In acest moment, Yammer este folosit de angajati din cadrul Cisco Systems, Xerox si Hewlett-Packard, companii care platesc pentru a-si putea crea propria retea privata de microblogging. “Pe internet sunt aproximativ 1,4 miliarde de potentiali clienti ai retelelor de microblogging si e imposibil ca toti sa utilizeze Twitter in mod exclusiv”, isi da cu parerea programatorul software Evan Prodromou, care a lansat Identi.ca, un site asemanator lui Twitter, la inceputul acestui an.

    Spre deosebire de Twitter, care functioneaza doar in engleza si japoneza, Identi.ca poate fifolosit in 30 de limbi, dupa cum subliniaza Prodromou. Sesizand viteza cu care se extinde fenomenul de microblogging, marile companii de pe internet au inceput, la randul lor, sa reactioneze.

    Spre exemplu, Google a achizitionat recent site-ul de microblogging Jaiku. Site-ul continua sa functioneze sub tutela celui ce l-a creat, Jyri Engestrom, dar Google a decis sa-l integreze intre retelele sale sociale, Orkut sau serviciul de mesagerie instantanee Google Talk. “Google nu e singura companie importanta care va incepe sa integreze microblogging-ul in serviciile proprii”, apreciaza Dan Thornton, director in cadrul companiei britanice Bauer Media.

    “Vom vedea cum marile retele sociale precum Facebook sau MySpace incep sa integreze microblogging-ul, sub o forma sau alta, pe paginile lor de internet.” De fapt, Facebook a facut deja un prim pas in acest sens. Desi are integrata pe paginile sale o sectiune de genul Twitter, reteaua sociala a lui Mark Zuckerberg a facut recent o oferta de preluare pentru popularul site de microblogging, potrivit unor surse apropiate situatiei, care au preferat sa-si pastreze anonimatul.

    Negocierile dintre cele doua companii au inceput la jumatatea lunii octombrie, dar au fost abandonate brusc in urma cu cateva saptamani din cauza faptului ca Twitter si Facebook nu au reusit sa se inteleaga asupra pretului de vanzare. In opinia conducerii Facebook, reteaua de microblogging ar valora 500 de milioane de dolari (aproape 390 de milioane de euro), un pret deloc de neglijat, mai ales ca Twitter este o afacere care nu genereaza inca niciun fel de venit si nici nu are inca un model de business definit.

    Problema a fost insa faptul ca Facebook a facut aceasta oferta urmarind sa plateasca pro prietarilor Twitter pretul in actiuni si nu cu bani gheata, ceea ce se pare ca a starnit o adevarata controversa in randul managerilor celor doua companii. Mai exact, Facebook a oferit Twitter un anumit numar de actiuni care ar valora 500 de milioane de dolari, pe baza evaluarii retelei la 15 miliarde de dolari (11,6 miliarde de euro) in urma vanzarii unui pachet de 1,6% din actiuni catre Microsoft pentru 240 de milioane de dolari (187 de milioane de euro).

    Conducerea Twitter a incercat sa obtina insa un numar mai mare de actiuni, sugerand ca actiunile Facebook sa fie evaluate la un pret mai mic, mai apropiat de valoarea de 5 miliarde de dolari (3,9 miliarde de euro) atribuita retelei de mai multi specialisti din piata, potrivit AllThingsD, site de stiri aflat sub umbrela Wall Street Journal. Cu alte cuvinte, la o valoare mai mica a Facebook, Twitter ar fiputut obtine mai multe actiuni in limita valorii de 500 de milioane de dolari decat in cazul evaluarii Facebook facute de Microsoft.

    Insa planurile Facebook au fost mai degraba sa ofere un anumit numar de actiuni pentru Twitter, reprezentand 3,33% din totalul actiunilor retelei, si nu o suma anume, situatie in care valoarea Twitter ar fiscazut de trei ori, la 150 de milioane de dolari (peste 116 milioane de euro) – un pret prea mic, in opinia conducerii Twitter.

    “Daca Facebook pune pe masa actiuni in valoare de 500 de milioane de dolari pentru a cumpara Twitter, primul lucru pe care il faci este sa vezi daca asta este valoarea reala a actiunilor”, declara recent Chris Sacca, un investitor al retelei de microblogging, in cadrul unei intalniri cu investitorii in Marea Britanie. Refuzul din partea Twitter reflecta totodata faptul ca investitorii si executivii Twitter prefera sa astepte pana cand va figasit un model de business eficient.

    In aceasta situatie, evaluarea Twitter ar fi facuta nu numai in functie de popularitatea sa in randul utilizatorilor, ci si luand in calcul veniturile pe care le genereaza, conducerea retelei de microblogging sperand astfel sa obtina un pret cu mult mai mare decat cel oferit de Facebook. Sau poate chiar sa se decida sa pastreze serviciul, dezvoltandu-l in dependent, daca modelul de business se dovedeste a fio optiune mai rentabila decat vanzarea.

    Pe de alta parte, sa accepte o oferta de genul Facebook, in care pretul ar fi platit in actiuni, nu este tocmai in interesul Twitter. In fond, Facebook ar avea un foarte mare avantaj in urma unei asemenea tranzactii, capatand acces la un mediu social interesant si mai ales la moda, in timp ce Twitter si-ar pierde identitatea prin integrarea in Facebook, chiar daca ar avea potentialul sa fie accesat de un numar mult mai mare de utilizatori.

    O alta problema a fuziunii Twitter cu Facebook ar fi totodata si diferenta foarte mare intre filozofiile de business ale celor doua companii, dar si intre planurile lor legate de monetizare. Un potential plan al Twitter ar fi sa perceapa o taxa companiilor doritoare sa foloseasca reteaua de microblogging – o notiune ce pare sa se bata cap in cap cu strategia Facebook, care nu este deloc o retea de comunicare de business si nici nu pare sa-si doreasca o competitie cu retele specializate de genul LinkedIn.

    Pana la sfarsitul saptamanii trecute, negocierile nu erau confirmate de conducerea celor doua companii. Confruntat cu aceste informatii “scapate” in piata, Biz Stone, cofondatorul Twitter, a sugerat ca reteaua de microblogging prefera sa ramana independenta si sa se concentreze pe dezvoltarea comunitatii de utilizatori si a modelului de business. Cat despre oficialii Facebook, ei n-au facut niciun comentariu pe marginea posibilei tranzactii.

  • Twitter si nimic mai mult








    In doi ani, de cand a fost lansat si pana in prezent, serviciul online Twitter, care le permite utilizatorilor sa publice mesaje scurte, formate din mai putin de 140 de caractere, s-a transformat dintr-o joaca a unor tineri antreprenori intr-o metoda rapida si foarte eficienta de comunicare. Numai in ultima perioada, Twitter a fost accesat de aproximativ doua milioane de utilizatori pe luna, de zece ori mai multi decat in urma cu mai bine de un an, dintre care 40% sunt americani, potrivit statisticilor companiei din spatele serviciului de micro-blogging. Restul traficului inregistrat pe paginile Twitter, indiferent ca mesajele sunt publicate online prin intermediul telefonului mobil, browserului web, e-mail-ului sau serviciilor de mesagerie, provine in principal din Japonia, Spania, Marea Britanie si Brazilia.




     

    Serviciul prin intermediul caruia sunt publicate zilnic in jur de trei milioane de mesaje este considerat deja un fenomen, inclusiv in Romania. Greu de spus insa cati membri are Twitter pe piata locala, serviciul fiind accesat nu numai de utilizatori obisnuiti, dar si de diferite companii care-l folosesc in scop de marketing si comunicare. Cel mai recent exemplu ar fi Vinexpert, reteaua de retail de vinuri care a devenit membra a serviciului online la inceputul lunii iulie, cu scopul de a-si imbunatati comunicarea cu actualii, dar si potentialii consumatori. “Pe Twitter navigheaza tinerii si oamenii informati sau aflati in cautare de informatii noi, un public interesant pentru companie”, spunea la acel moment Catalin Paduraru, actionar si fondatorul companiei. Si LG Electronics Romania a pornit pe Twitter, tot in luna iulie, o campanie de promovare pentru cateva modele de televizoare cu ecran plat cu clientii. Iar companii precum Orange sau Vodafone detin deja de mai multa vreme un cont Twitter. Cu toate acestea, in ciuda succesului pe care-l are, serviciului ii lipseste un element estential: modelul de business.

     

    “In acest moment, am atras suficienti bani din partea fondurilor de investitii incat sa nu ne preocupam de conturarea si finalizarea unui model de business”, explica aceasta lipsa Biz Stone, antreprenorul in varsta de 34 de ani care a fondat Twitter impreuna cu Jack Dorsey si Evan Williams. Practic, Stone si partenerii sai incearca sa urmeze drumul deja batatorit de mai multe afaceri online de succes, precum reteaua sociala Facebook sau serviciul de continut video YouTube, care s-au concentrat initial pe formarea unei baze consistente de utilizatori si de-abia apoi si-au stabilit si sursele de venit.

     

    Insa nici macar asemenea companii nu au ajuns sa fie inca profitabile, oficialii Google, proprietarul YouTube, spre exemplu, afirmand cu diferite ocazii ca inca se lucreaza la un model de business viabil pentru serviciul de continut video online. Si Twitter este in aceeasi situatie, serviciul generand venituri neglijabile, motiv pentru care nici nu a atins pana acum pragul de profitabilitate. Dar spre deosebire de multe alte companii din era web 2.0, serviciul de micro-blogging are avantajul ca a reusit sa atraga destul de repede finantarile necesare. Cea mai recenta runda de finantare a avut loc in luna iunie, cand Spark Capital si omul de afaceri din spatele Amazon, Jeff Bezos, au investit 20 de milioane de dolari (13,2 de milioane de euro) in Twitter, pe baza unei evaluari a companiei la 100 de milioane de dolari (66,5 milioane de euro). Prin urmare, este explicabil de ce fondatorii serviciului de micro-blogging nu-si fac inca griji in ce priveste lipsa profiturilor. “Fara un serviciu care sa functioneze fara probleme de natura tehnica, sa ne orientam atentia asupra modelului de business este ca si cum ne-am vedea deja cu sacii in caruta”, apreciaza Biz Stone.

     

    Totusi, fondatorii Twitter sunt destul de optimisti. “Toata lumea are idei pentru monetizarea afacerii, idei pe care le analizam atent pentru a o alege pe cea mai potrivita”, spune Jack Dorsey (31 de ani), directorul executiv al companiei. Serviciul in sine s-ar putea dovedi o sursa stabila de venituri strict prin prisma faptului ca le poate oferi consumatorilor acces rapid si in timp real la informatie. “Exista atatea exemple de companii care au avut de castigat pornind tocmai de la acest concept, de a furniza stiri si informatii de interes in timp real”, observa Biz Stone, dand drept exemplu Reuters, Bloomberg sau chiar bursele de valori care ofera informatii despre actiuni si indici bursieri in timp real.

     

    Serviciul a devenit deja o sursa de informare pentru utilizatori, mai ales ca in unele situatii, informatiile au fost publicate pe Twitter inainte sa fie disponibile online sau in presa. Spre exemplu, in urma cu cateva saptamani, cand Los Angelesul a fost zguduit de un cutremur, primele informatii despre catastrofa nu au fost transmise prin media traditionale, ci prin Twitter.

     

    Unul dintre cele mai la indemana modele de business pentru Twitter este insa vanzarea de publicitate pe paginile sale. Dar fondatorii serviciului sunt de parere ca o asemenea metoda ar indeparta multi dintre consumatorii care s-au obisnuit sa foloseasca serviciul fara sa fie inundati cu reclame online. In acest caz, o posibilitate viabila ar fi sa le acorde consumatorilor puterea de a decide ce tip de mesaje publicitare vor sa urmareasca. Pe de alta parte, Twitter ar putea strecura reclamele online pe paginile cu rezultate returnate in urma cautarilor, compania achizitionand recent Sumarize, un motor de cautare proiectat special pentru a cauta printre mesajele publicate pe Twitter, pentru o suma estimata in piata la 15 milioane de dolari (putin peste 10 milioane de euro). Nu in ultimul rand, Twitter si-ar putea creste veniturile daca ar cere companiilor care folosesc serviciul un abonament lunar in schimbul unor functii mai complexe decat cele la care au acces utilizatorii obisnuiti.

     

    Acest model de business este considerat de o serie de specialisti cel mai potrivit, dat fiind ca firmele au de castigat de pe seama Twitter. Vinexpert, de exemplu, estimeaza o crestere de 7-8% a cifrei de afaceri anul acesta, pe fondul adoptarii serviciului de micro-blogging drept canal de comunicare. Iar la nivel international, Dell sustine ca promovarea pe Twitter s-a tradus pe parcursul ultimului an, de cand a devenit membra a serviciului cu o baza de aproape 1.500 de utilizatori care-i citesc mesajele, in vanzari de peste jumatate de milion de dolari (336.000 de euro). Totusi, Bob Pearson, vicepresedinte in cadrul Dell, considera ca posibilitatea ca Twitter sa mizeze pe un asemenea model de business este destul de redusa. “Exista atatea metode de a monetiza serviciul, mult mai adecvate erei web 2.0, cum ar fi, spre exemplu, publicitatea online, incat un abonament pentru companii nu pare necesar”, spune Pearson. “Dar aceasta depinde de conducerea Twitter.”