BusinessMagazin

Tag: Turcia

  • Economia Turciei este „la doar un şoc distanţă de o criză“: investitorii străini se retrag, lira turcească se duce în jos, banca centrală pare să fi rămas fără muniţie, iar inflaţia mare persistă

    ♦ Analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de 4,3% ♦ Plonjonul din trimestrul doi ar fi de minus 12,2%.

    Cu o economie dependentă de capitalul extern, Turcia se îndreaptă din nou  spre o criză valutară în timp ce inflaţia persistă la niveluri ridicate, iar investitorii abandonează ţara.

    Situaţiile la limită au devenit ceva obişnuit pentru economia turcă în ultimul deceniu. Ce este nou acum este că legiuitorii preşedintelui Recep Tayyip Erdogan au permis controlarea mai strictă a conţinutului de pe social media.

    Criticii spun că noua legislaţie reprezintă încă un pas spre reducerea la tăcere a celor nemulţumiţi, după cum scrie Deutsche Welle. Apoi, Turcia devine din ce în ce mai izolată pe plan extern, reuşind să-şi tensioneze relaţiile cu SUA, Franţa, Rusia, Grecia, Cipru şi state vecine din Orientul Mijlociu.

    În presa locală, puternic influenţată politic, au apărut zvonuri cum că autorităţile saudite le-au cerut companiilor locale să nu mai facă afaceri cu Turcia, blocând în acelaşi timp transporturile turceşti de fructe şi legume la graniţă.

    Lira turcească s-a depreciat ieri pentru a patra sesiune consecutivă, îndreptându-se spre un nivel minim record, iar analiştii au avertizat că moneda s-ar putea să fi intrat într-o perioadă prelungită de turbulenţe, scrie Reuters. Lira a ajuns faţă de dolar la cel mai scăzut nivel din luna mai.

    Deprecierea vine după ceea ce analiştii au numit două luni de calm dato­rate unor intervenţii cos­ti­­si­toare ale statului. Acum, banca centrală a Tur­ciei pare să fi rămas fără instrumentele nece­sare stabilizării cursului lirei.

    Un fost guvernator al instituţiei a declarat recent că aceasta nu mai are unde să coboare dobânda. Banca centrală şi băncile comerciale controlate de guvern au vândut miliarde de dolari pentru a ţine lira stabilă. Traderii au calculat că aceste intervenţii au totalizat 100 de miliarde de dolari de la începutul anului trecut.

    „Vedem limite în capacitatea bancii centrale turce de a limita acest efect şi ne aşteptăm la şi mai multă slăbiciune pe termen mediu“, spune Phil Torres, strateg la Aegon Asset Management. În această atmosferă cresc temerile că banca centrală şi-a epuizat rezervele, că Turcia are obligaţii externe de plată prea mari, că deficitul de cont curent creşte, ca ratele de dobândă reale au ajuns adânc în teritoriul negativ şi că inflaţia persistentă devine o boală a economiei. Preşedintele Erdogan, şeful guvernului, a încercat să combată efectele pandemiei încurajând băncile să majoreze creditarea şi punând presiuni pe banca centrală să menţină dobânda de politica monetară sub rata inflaţiei. Aceste politici au alimentat temerile că se formează o bulă a creditului, iar investitorii se grăbesc să vândă activele turceşti, ducând în jos lira şi alte monede, explică The New York Times. Bursa de la Istanbul a deschis ieri în scădere accentuată. Investitorii în obligaţiuni se retrag din Turcia, ceea ce creşte presiunile pe o economie de mult timp dependentă de finanţarea din exterior, notează The Wall Street Journal. Managerii de fonduri au retras peste şapte miliarde de dolari de pe piaţa turcă a obligaţiunilor denominate în moneda locală în intervalul de şase luni încheiat în iunie. Aceasta este semestrul 1 cu cele mai mari retrageri din istorie. Deţinerile nerezidenţilor de obligaţiuni guvernamentale turceşti s-au topit de la o treime în 2013 la doar 5%.

    Erdogan a supravieţuit crizelor valutare din 2014 şi 2018, sfidând predicţiile despre un colaps economic care ar fi trebuit să-i dărâme puterea. Partidul lui Erdogan a pierdut totuşi cele mai populate oraşe turce, Istanbul şi Ankara, în alegerile locale din 2019. Erdogan, politician cu o nostalgie puternică pentru Imperiul Otoman, a devenit „un populist nepopular“, remarcă Forbes.

    Acum, economia este „la doar un şoc distanţă de o criză“, a avertizat Maya Senussi, economist la Oxford Economics.

    Banca centrală a Turciei a surprins recent pieţele cu creşterea proiecţiei de inflaţie pentru sfârşitul acestui an cu peste un punct procentual, semn că nu se va grăbi să reia reducerile de dobândă după o pauză de două luni, scrie Bloomberg. Creşterea preţurilor de consum va termina anul la 8,9%, comparativ cu prognoza anterioară de 7,4%, a declarat miercuri la Ankara guvernatorul Murat Uysal. Previziunea înseamnă că rata de dobândă de politică monetară a Turciei – în prezent de 8,25% – va fi negativă pentru restul anului dacă este ajustată la inflaţie. Este pentru prima dată în acest an când banca centrală şi-a majorat perspectivele privind preţurile pentru 2020. Restricţiile impuse pentru oprirea pandemiei afectează lanţurile de aprovizionare şi alimentează inflaţia, a explicat Uysal. Perspectivele mai puţin favorabile cu care se confruntă Turcia ar putea însemna o aşteptare mai lungă înainte ca banca centrală să reia un ciclu de relaxare care a adus reduceri de dobândă însumând 1.575 puncte de bază în nouă paşi consecutivi începând cu iulie anul trecut. Bloomberg îndeamnă la mai multă prudenţă acum deoarece costurile de împrumut ajustate de inflaţie din Turcia sunt printre cele mai scăzute din lume, în timp ce creditorii de stat dezlănţuie valuri de credite, iar factorii de decizie politici injectează lichiditate prin scoaterea cu polonicul a obligaţiunilor guvernamentale de pe piaţă.

    Un sondaj Reuters a găsit că analiştii se aşteaptă ca economia turcă să scadă anul acesta pentru prima dată în mai bine de un deceniu, estimarea medie de scădere fiind de -4,3%. Plonjonul din trimestrul doi ar fi de -12,2%.

    Turcia este o ţară importantă în jocurile geopolitice din Orientul Mijlociu şi de la Marea Neagră şi joacă un rol important în stăvilirea valurilor de refugiaţi fugiţi din Siria, care dacă n-ar rămâne în Turcia ar ajunge în Europa.

     

  • Odată cu ridicarea restricţiilor, operatorii din turism reiau cursele spre Turcia. „Autorităţile aeroportuare fac testări aleatorii turiştilor, pe cheltuiala statului turc”

    După ce Turcia a reintrat în zona verde, în urma actualizării, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, a listei ce cuprinde ţările cu risc epidemiologic ridicat, pentru care se impune izolarea la domiciliu 14 zile la întoarcerea în România, turoperatorul Paralela 45 reia din 17 august cursele charter Bucureşti – Antalya şi din 22 august din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, cu o frecvenţă săptămânală, până la jumătatea lunii octombrie. 

    Lista actualizată a intrat în vigoare pe 27 iulie şi tot de la aceasta dată a fost ridicată interdicţia de zbor spre Turcia, a anunţat ROMATSA. „Pentru intrarea în Turcia nu e necesară prezentarea rezultatului negativ al unui test COVID-19, autorităţile aeroportuare făcând testări aleatorii turiştilor, pe cheltuiala statului turc”, se arată într-un comunicat al companiei.

    În prezent, complexurile hoteliere este necesar să deţină un certificate eliberat de Ministerul Sănătăţii, după ce se verifică respectarea regulilor de distanţare fizică şi igienă în toate spaţiile comune, restaurante, baruri, patiserii, magazine, spaţii de joacă pentru copii, plajă, piscine.

    Touroperatorul spune că tarifele de cazare pentru luna august vor fi reduse cu până la o tremie. „Un pachet de şapte nopţi în Antalya costă de la 499 de euro/persoană cu zbor de la Bucureşti, de la 510 euro/persoană din Iaşi, de la 584 de euro/persoană din Cluj-Napoca şi de la 575 de euro/persoană din Timişoara”, spun reprezentanţii companiei.

  • Tensiuni între Austria şi Turcia după violenţe între protestatari turci şi kurzi

    Ministerul austriac de Externe a comunicat că îl va convoca luni pe ambasadorul Turciei, în contextul tensiunilor bilaterale. La rândul său, Administraţia Recep Tayyip Erdogan a anunţat convocarea ambasadorului Austriei. “Ambasadorul Austriei la Ankara va fi invitat pentru a fi informat despre preocupările noastre”, a transmis Ministerul turc de Externe.

    Violenţe între sute de protestatari turci şi kurzi au avut loc joi şi vineri în centrul Vienei. “Este total inacceptabil să aibă loc pe teritoriul Austriei conflicte turce. Vom verifica foarte precis cine se află în spatele acestor violenţe. Ar fi absolut inacceptabil dacă se va afla că grupuri turce produc, la ordinul Ankarei, destabilizare în Austria”, a declarat ministrul de Interne de la Viena, Karl Nehammer.

    Şapte agenţi de poliţie au fost răniţi în urma violenţelor, iar 11 protestatari au fost reţinuţi.

  • Cu gândul la următorul hub al aviaţiei globale, chiar şi în pandemie

    Pista a fost inaugurată în cadrul unei ceremonii la mijlocul lunii iunie în care a participat şi preşedintele Recep Tayyip Erdogan, care a numit aeroportul „mândria Turciei”.

    Descris în presa internaţională ca „fiind mai mare decât Manhattanul”, aeroportul din Turcia este deja unul dintre cele mai mari şi moderne aeroporturi ale lumii, deşi mai urmează câteva faze de dezvoltare a acestuia;  având o capacitate iniţială de 90 de milioane de pasageri (spre comparaţie, prin Atatürk, folosit în prezent doar de aeronavele cargo, au trecut în anul 2017 aproximativ 63,7 de milioane de pasageri, în timp ce prin aeroportul Sabiha Gokcen, aproximativ 31 de milioane).
    Turcii speră însă ca acesta să devină cel mai mare aeroport al lumii, ţintind o capacitate totală de 200 de milioane de pasageri anual. 

    Noul aeroport se află în partea europeană a Istanbulului, în districtul Arnavutkoy. În prezent, se întinde pe o suprafaţă de peste 1,3 milioane de metri pătraţi, dar proiectul final, care ar urma să fie finalizat în anul 2028, ar trebui să aibă 76,5 de milioane de metri pătraţi.

    Aeroportul impresionează nu doar prin dimensiune, ci şi prin designul inspirat de moştenirea culturală a turcilor: turnul de control, de pildă, este în forma unei lalele, floarea naţională a Turciei, devenită populară în perioada domniei sultanului Suleiman.

  • Agenţiile de turism trimit anual peste 300.000 de turişti în Turcia, Bulgaria şi Grecia. Câţi turişti vor mai merge în vacanţă şi care sunt şansele ca sectorul să-şi revină?

    ♦ În prezent, activează pe plan local peste 3.500 de companii în sectorul agenţiilor de turism (cod CAEN 79) cu un total de 10.000 de angajaţi ♦ Angajaţii din domeniu fie sunt în şomaj tehnic, fie lucrează de acasă şi ţin legătura cu clienţii care urmează să plece în vacanţă sau vor să-şi reprogrameze/anuleze sejururile ♦ Turcia, Grecia şi Bulgaria sunt destinaţiile de vacanţă preferate de români ♦ Cei mai mulţi turişti nu şi-au anulat vacanţele, ci au acceptat reprogramarea lor sau aşteaptă să vadă ce se întâmplă cu restricţiile privind călătoriile ♦ Agenţiile de turism spun însă că au nevoie de ajutor din partea statului şi propun ca guvernul să restituie total sau parţial sumele pe vacanţele turiştilor care nu vor să mai plece în vacanţe şi apoi să recupereze aceşti bani ♦ Şansele ca un turist să-şi recupereze banii imediat sau sub formă de numerar pentru o vacanţă anulată chiar şi din cauza pandemiei sunt aproape nule. Însă, se lucrează la o modalitate prin care turiştii pot recupera banii sub formă de vouchere.

    Agenţiile de turism din România, care au anual venituri cumulate de peste 1 miliard de euro, aşteaptă ca restricţiile de călătorie să fie anulate şi să poată să-şi trimită turiştii în vacanţă. Astfel, sectorul ar putea reveni la viaţă, deşi deja companiile se confrun­tă cu scăderea veniturilor şi estimează un declin al încasărilor şi pentru anul viitor. În destinaţiile preferate de tu­riştii români – Turcia, Grecia şi Bulgaria – hotelurile sunt acum închise şi cel mai probabil nu vor putea primi turişti nici în luna mai. Conform estimărilor ZF, peste 300.000 de turişti români pleacă anual în aceste desti­naţii de vacanţă. Agenţiile speră că din iunie activitatea din aceste destinaţii va reveni la normal.

    Dan Goicea, CEO şi fondator al agenţiei de turism Cocktail Holidays, care a trimis anul trecut circa 35.000 de turişti doar pe sejururi charter în Turcia, Grecia şi Spania, spune că doar o mică parte dintre turişti au ales să anuleze vacanţele.

    „Peste 65% dintre turişti au mers pe varianta de reprogramare într-o perioadă mai îndepărtată, mai puţin de 20% au anulat, iar restul a mers pe va­rianta de voucher. Trebuie menţio­nat însă că aici vorbim în mare parte despre plecările din această perioadă, adică martie-aprilie. Din totalul rezer­vărilor de mai sus, doar 25% au fost modificări pentru programe de vară“, a spus antreprenorul. El adaugă faptul că recuperarea imediată a banilor este aproape nulă, însă „banii se vor recupera fără îndoială mai devreme sau mai târziu, în funcţie de fiecare partener şi/sau ţară parteneră“.

    La rândul lui, Alin Burcea, pro­prie­tarul agenţiei de turism Paralela 45, spune că din fericire nu mulţi turişti au anulat pe extern. Au înţeles situa­ţia şi au amânat vacanţa. Pe intern, aproape nimeni nu a anulat.

    „Se pare că pe Grecia, la final de iunie şi început de iulie, se va zbura. Grecii oricum au dat o lege că nu se res­tituie nimic, se dau vouchere vala­bile 18 luni, adică în acest interval nu poţi cere banii înapoi, ci trebuie să iei servicii. Încercăm să reluăm zborurile din iulie. Ideea este să ne confirme aces­te state că sunt deschise graniţele şi să avem acordul Autorităţii Aero­nau­tice“, a spus Alin Burcea.

    În ceea ce priveşte situaţia gravă cu care agenţiile se confruntă (turişti care au dat avansuri/au plătit integral şi nu mai pot să plece/nu mai vor ori vacanţa lor a fost programată în pe­rioada stării de urgenţă şi cărora agen­ţiile nu le pot da banii înapoi pentru că au fost deja plătiţi partenerilor ex­terni), Alin Burcea spune că a discutat cu Ministerul Economiei să găsească o soluţie.

    „Până în acest moment nu au nicio soluţie pentru turişti/agenţii. Nici vou­chere garantate de stat, nimic“, a mai spus proprietarul Paralelei 45, care trimite 60.000 de turişti doar în Turcia, Grecia şi Bulgaria. În total, Paralela 45 vin­de anual vacanţe pentru peste 100.000 de turişti.

    La rândul ei, Diana Dima, direc­to­rul de marketing al Christian Tour, spune cei mai mulţi turişti au ales să nu renunţe la vacanţele lor.

    „Dintre turiştii cu plecări afectate de starea de urgenţă şi restricţiile de că­latorie din această perioadă, circa 85-90% aleg să reprogrameze. Le sun­tem recunoscători pentru solidaritate şi pentru că astfel oferă o gură de aer în­tregii industrii a turismului. Pentru cei sub 10% care solicită anulări, am în­ceput discuţiile cu furnizorii. Acesta fi­ind un proces foarte lung, care nu poa­te avea un răspuns imediat, în­treaga lume fiind într-o stare de expec­ta­tivă“, a spus ea. Anual, peste 150.000 de tu­rişti au călătorit cu Christian Tour în des­tinaţii din Turcia, Bulgaria sau Grecia, atât pe programe de sejur, cât şi pe circuite sau alte tipuri de progra­me turistice (city break, croaziere etc.).

    De asemenea, Diana Dima afirmă că cea mai mare parte dintre turiştii agenţiei cu vacanţe programate în sezonul estival, aşteaptă să vadă cum va evolua situaţia la nivel mondial, urmând să ia o decizie la o dată mai apropiată de călătoria programată.

    „Cu siguranţă însă, că oamenii vor dori să călătorească, mai cu seamă după această perioadă de izolare prelungită“.

    Diana Dima mai spune că, într-adevăr, posibilitatea recuperării integrale a sumelor achitate în avans, este aproape imposibilă. Asta deoarece, pe de o parte obligaţia agenţiei de turism de a opera rezervările în numele turistului a fost îndeplinită, fiind suportate costurile generate de aceasta încă de la momentul iniţierii sale, din comisionul aferent. Pe de altă parte, sumele încasate au fost virate mai departe furnizorilor sub formă de avansuri, pentru a putea beneficia de tarife preferenţiale, explică ea. La rândul lor furnizorii au făcut investiţii din aceste avansuri încasate. Sezonul turistic bătând la uşă, aşadar, şi sumele acestea fiind cheltuite pe diverse activităţi de renovare, amenajare ori extindere a flotei, în cazul transportatorilor.

    „În cazul nostru, având în vedere volumele generate, lucrăm cu mii de furnizori, hoteluri şi transportatori deopotrivă, din toate colţurile lumi, iar reacţia tuturor este cvasi-unanimă, şi anume că nu se pot restitui banii în numerar, ci sub formă de vouchere sau reprogramare a serviciilor la o dată ulterioară. Multe guverne luând deja măsuri de sprijin în acest sens. De pildă, Grecia a legiferat acest aspect, şi astfel orice unitate sau operator turistic are legal opţiunea de a oferi un voucher cu o valabilitate de 18 luni, pentru serviciile afectate de situaţia generată de COVID-19“.

    Alin Burcea, proprietar, Paralela 45: În ceea ce priveşte situaţia gravă cu care agenţiile se confruntă (turişti care au dat avansuri/au plătit integral şi nu mai pot să plece/nu mai vor ori vacanţa lor a fost programată în perioada stării de urgenţă şi cărora agenţiile nu le pot da banii înapoi pentru că au fost deja plătiţi partenerilor externi), am discutat cu Ministerul Economiei să găsească o soluţie.  

    Dan Goicea, CEO, Cocktail Holidays: Peste 65% dintre turişti au mers pe varianta de reprogramare într-o perioadă mai îndepărtată, mai puţin de 20% au anulat, iar restul a mers pe varianta de voucher. Trebuie menţionat însă că aici vorbim în mare parte despre plecările din această perioadă, adică martie-aprilie.

    Diana Dima, director de marketing, Christian Tour: Lucrăm cu mii de furnizori, hoteluri şi transportatori deopotrivă, din toate colţurile lumi, iar reacţia tuturor este cvasiunanimă, şi anume că nu se pot restitui banii în numerar, ci sub formă de vouchere sau reprogramare a serviciilor la o dată ulterioară. Multe guverne iau deja măsuri de sprijin în acest sens.

  • De la un butic, la un business de miliarde. Cine a fost fondatorul lanţului de retail vestimentar Mango

    Isak Andic s-a născut în 1953, într-o familie de evrei din Istanbul. În 1969, familia sa a emigrat din Turcia în Barcelona, Spania, unde Isak şi fratele său, Nahman, au început să vândă tricouri brodate manual şi saboţi. Mai târziu, cei doi fraţi au deschis două magazine, în Barcelona şi Madrid, vânzându-şi produsele întâi sub un brand propriu – Isak jeans; ulterior, au introdus în portofoliu şi alte branduri.
    În 1984, Isak Andic împreună cu fratele său şi un coleg, Enric Cusí, au rebranduit magazinele sub denumirea Mango, numele fiind ales după ce antreprenorul gustase acest fruct într-o călătorie în Filipine şi aflase că respectivul cuvânt este pronunţat la fel în orice limbă.
    În 2006, el a fost numit director al Banco Sabadell şi este, de asemenea, membru al Biroului de Publicitate Interactivă (IAB) al IESE Business School din Barcelona. Antreprenorul a fost căsătorit cu Neus Raig Tarragó, cu care are trei copii: Jonathan, pe care l-a numit drept succesor în 2012, Judith, care lucrează la rândul său în cadrul companiei, şi Sarah.
    Primul website al companiei Mango a fost creat în 1995, iar în 2000 a fost deschis primul magazin online al brandului. În 2008, businessul a lansat H. E. by Mango, o linie pentru bărbaţi, redenumită Mango Man în 2014.
    În prezent compania are peste
    16.000 de angajaţi şi îşi livrează produsele în peste 80 de ţări prin intermediul platformei online, care în 2018 a înregistrat 550 de milioane de vizite. De asemenea, businessul deţine aproximativ 2.200 de magazine fizice răspândite în 110 ţări şi, cu toate că cea mai mare piaţă a companiei este Spania, cel mai mare număr de unităţi Mango sunt în Istanbul.
    În 2017, ultimul an pentru care există date disponibile, retailerul a înregistrat venituri de peste 2 miliarde de euro. În România, businessul a intrat în anul 2013 în sistem de franciză, în prezent ajungând la un număr de 13 unităţi – opt în Capitală şi câte una în oraşele Galaţi, Iaşi, Timişoara, Cluj şi Sibiu.
    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, Isak Andic are în momentul de faţă o avere de 1,4 miliarde de dolari.

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.

  • UPDATE: NATO condamnă operaţiunile militare efectuate de Siria şi Rusia

    Alianţa Nord-Atlantică a condamnat vineri, în cursul unei reuniuni de urgenţă convocate la solicitarea Turciei, bombardamentele efectuate de armata siriană şi de Rusia în nordul Siriei şi cere diminuarea confruntărilor militare, informează publicaţia germană Die Zeit.

    “Statele membre NATO condamnă continuarea raidurilor aeriene iraţionale ale regimului sirian şi ale Rusiei în provincia Idlib”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general NATO, după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic.

    Secretarul general NATO a cerut Siriei şi Rusiei să oprească operaţiunile militare, să respecte reglementările internaţionale şi angajamentele asumate în cadrul Naţiunilor Unite. “Această situaţie periculoasă trebuie să înceteze”, a subliniat Jens Stoltenberg.

    Alianţa Nord-Atlantică a convocat, vineri, la cererea Administraţiei Recep Tayyip Erdogan, o reuniune de urgenţă pe tema conflictului dintre Turcia şi Siria.

    Turcia, care oferă susţinere grupurilor insurgente siriene, a reclamat uciderea a 33 de militari turci în provincia siriană Idlib. Rusia a atribuit Turciei responsabilitatea pentru incident, acuzând că militarii turci luptau alături de insurgenţi sirieni în momentul bombardamentelor armatei siriene.

    În contextul escaladării tensiunilor dintre Turcia şi Siria, armata rusă a dispus trimiterea a două fregate dotate cu rachete de croazieră Kalibr din Marea Neagră în Marea Mediterană, în largul coastelor siriene.

    Imediat după incident, Ankara a anunţat că Turcia nu va mai opri ajungerea în Europa a imigranţilor extracomunitari. Decizia a fost luată de preşedintele Recep Tayyip Erdogan în cursul unei reuniuni extraordinare desfăşurate în cursul nopţii de joi spre vineri, după uciderea militarilor turci în Siria. “Nu vom mai opri imigranţii care vor să ajungă în Europa”, a declarat, sub protecţia anonimatului, un oficial de la Ankara citat de Agenţia France-Presse şi de cotidianul Le Figaro.

    Uniunea Europeană avertizează că există riscul unui conflict internaţional de amploare. “Escaladarea conflictului trebuie să înceteze urgent. Există riscul unor confruntări militare internaţionale. De asemenea, luptele generează suferinţe umanitare insuportabile şi periclitarea civililor. UE îndeamnă toate părţile să reducă rapid acţiunile militare. Regretăm pierderile de vieţi omeneşti. UE va analiza toate măsurile necesare pentru a-şi proteja interesele de securitate. Suntem în contact cu entităţile relevante”, a declarat, prin Twitter, Josep Borrell, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

  • Este stare de ALERTĂ în Europa. Decizia luata de Turcia care sperie pe toată lumea. Grecia şi-a dublat patrulele, Bulgaria sporeşte controalele

    Turcia nu va mai împiedica refugiaţii sirieni să ajungă în Europa, a anunţat un oficial turc de rang înalt, după uciderea a 33 de militari turci în urma unui atac aerian în nord-vestul Siriei, potrivit Reuters.

    Conform sursei citate, atacul de joi noapte a sporit temerile că preşedintele Recep Tayyip Erdogan, ar putea lansa o operaţiune amplă împotriva Armatei siriene.

    Oficialul a anunţat că Turcia se aşteaptă ca un număr foarte mare de refugiaţi să pornească din Siria către Europa, iar forţele turce au primit ordin să nu mai împiedice trecerea acestora către ţările europene, aşa cum au făcut până în prezent.

    Aproximativ un milion de civili sirieni au fost evacuaţi şi se află la graniţa cu Siria după ce Armata siriană, sprijinită de Rusia, a ocupat teritorii vaste în regiune. Mulţi dintre aceştia ar putea să încerce să ajungă în Europa, în condiţiile în care Siria se confruntă cu cea mai mare criză umanitară din ultimii ani.

  • Este stare de ALERTĂ în Europa. Decizia luata de Turcia care sperie pe toată lumea. Grecia şi-a dublat patrulele, Bulgaria sporeşte controalele

    Turcia nu va mai împiedica refugiaţii sirieni să ajungă în Europa, a anunţat un oficial turc de rang înalt, după uciderea a 33 de militari turci în urma unui atac aerian în nord-vestul Siriei, potrivit Reuters.

    Conform sursei citate, atacul de joi noapte a sporit temerile că preşedintele Recep Tayyip Erdogan, ar putea lansa o operaţiune amplă împotriva Armatei siriene.

    Oficialul a anunţat că Turcia se aşteaptă ca un număr foarte mare de refugiaţi să pornească din Siria către Europa, iar forţele turce au primit ordin să nu mai împiedice trecerea acestora către ţările europene, aşa cum au făcut până în prezent.

    Aproximativ un milion de civili sirieni au fost evacuaţi şi se află la graniţa cu Siria după ce Armata siriană, sprijinită de Rusia, a ocupat teritorii vaste în regiune. Mulţi dintre aceştia ar putea să încerce să ajungă în Europa, în condiţiile în care Siria se confruntă cu cea mai mare criză umanitară din ultimii ani.