Tag: tratament

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Medic psihiatru acuzat de neglijenţă de către familia unui tânăr care a murit după tratament

     Tânărul, Alin George Niţescu, urma de un an şi jumătate un tratament pshiatric, fiind în îngrijirea medicului Ramona Herişanu, care lucra la clinica privată “Dr. Irimia” din Piteşti.

    Familia bărbatului susţine că tratamentul consta în administrarea unei injecţii şi că tânărul ar fi murit în urma administrării unei astfel de doze, care i-ar fi provocat coma.

    “Am remarcat că în urma acestor supradoze fiul meu dormea peste 24 de ore în prima zi, când se făcea injecţia, iar în timpul primelor două săptămâni de după injecţie dormea mai mult ca de obicei, revenindu-şi în ultimele două săptămâni ale lunii. Deşi i-am adus acest fapt la cunoştinţa medicului Herişanu Ramona de mai multe ori, fie eu, fie soţia, dânsa ne-a spus că acesta este comportamentul normal şi că nu avem de ce să ne facem griji”, afirmă Viorel Niţescu, tatăl tânărului decedat, într-o scrisoare adresată ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi Colegiului Medicilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alexandru Vişinescu, audiat la Parchetul instanţei supreme în dosarul în care este acuzat de genocid

     Alexandru Vişinescu a venit la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie însoţit de un nepot şi nu a vrut să facă declaraţii.

    Vişinescu a fost chemat la Parchet pentru a da declaraţii, după ce în 3 septembrie i-a fost adusă la cunoştinţă învinuirea. Acesta le-a cerut atunci procurorilor un termen pentru pregătirea apărării.

    Parchetul instanţei supreme anunţa, în 3 septembrie, că Alexandru Vişinescu este urmărit penal pentru genocid, întrucât în perioada 1956-1963, când a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, i-a supus pe deţinuţii politici la rele tratamente, bătăi şi alte violenţe, i-a lipsit de hrană, medicamente şi asistenţă medicală.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Vrei să ai succes la femei? Ocupă-te de podoaba lor capilară

    Acestea încearcă să-i determine pe clienţi să includă pe lista de cumpărături şampoane, balsamuri sau tratamente care să lupte cu efectele vârstei asupra părului, bazându-se pe studii care arată că podoaba capilară are de suferit odată cu trecerea timpului.

    Astfel, Pantene a creat o gamă de produse cu vitamina B şi cafeină, Expert Collection Age Defy, Kerastase a lansat Initialiste, un ser cu celule suşă de măr, ceai verde şi ceramide, iar Alterna o gamă cu extract de vitamina C, mătase de scoici şi caviar, dar nu numai.

  • CNAS a aprobat 14.029 dosare pentru hepatite cronice, ciroze şi boli inflamatorii intestinale

    “Casa Naţională de Asigurări de Sănătate anunţă că pentru tratamentul specific hepatitelor cronice şi cirozelor hepatice de etiologie virală, precum şi pentru boala inflamatorie cronică intestinală nu există liste de aşteptare la nivelul CNAS. În semestrul I al anului în curs au fost analizate şi aprobate de către comisia de experţi de la nivelul CNAS pentru tratamentul specific al acestor afecţiuni un număr de 14.029 dosare, după cum urmează: 5.580 dosare de iniţiere a tratamentului (o medie lunara de 930 dosare), 8.449 continuări de tratament”, informează CNAS, într-un comunicat remis, marţi, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Roche lansează noi teste pentru monitorizarea tratamentului imunosupresor la pacienţii cu transplant

    Noile teste Elecsys pun la dispoziţia personalului medical, rezultate mult mai corecte şi mai precise. Aceste noi teste funcţionează pe platforma cobas e (imunologie) de analizoare modulare, dezvoltată de asemenea de compania Roche, care susţine fluxurile de lucru şi eficienţa in laboratoarele clinice.

    Testul va fi disponibil începând cu ultimul trimestru al acesui an şi în România, în laboratoarele care au în dotare platforma cobas e.

    “Monitorizarea tratamentului cu medicamente imunosupresoare este o componentă cheie a transplantului, fiind esenţială pentru supravieţuirea pe termen lung a pacienţilor care au beneficiat de transplant de organ.” a declarat cu prilejul lansării Roland Diggelmann, Head of Roche Diagnostics. “Aceste teste de mare sensibilitate oferă personalului medical rezultate precise şi consistente cu privire la eficienţa regimului terapeutic al pacienţilor cu transplant”.

    Pentru a preveni rejetul organului transplantat, pacienţii trebuie să urmeze continuu un tratament imunosupresor, după intervenţia chirurgicală. Având în vedere că aceste medicamente nu au efect dacă sunt administrate în doze prea mici, iar supradozajul poate provoca, pe de altă parte, efecte adverse severe, este foarte importantă monitorizarea cu precizie a concentraţiei lor în sângele pacienţilor.

    Transplantul de organe este o practică medicală curentă. Totuşi, faptul că există riscul ca sistemul imunitar al pacientului să respingă grefa, face ca transplantul să fie una dintre cele mai complexe arii ale medicinei. Ca urmare, medicaţia imunosupresoare este folosită pe scară largă pentru a preveni rejetul de organ.

  • Şeful SJU Constanţa: Cei care consumă alcool şi ajung la Urgenţă trebuie să-şi plătească tratamentul

     Directorul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că legea privind reforma în domeniul sănătăţii ar putea fi modificată, la secţiunea privind acordarea asistenţei medicale de urgenţă, astfel încât tratamentul să nu mai fie decontat de stat în cazul pacienţilor aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice şi a substanţelor interzise care ajung la unităţile de primire urgenţe.

    “S-ar putea face o amendare a Legii 95. Deci, o propunere legislativă prin care să se modifice Legea 95 în secţiunea care priveşte acordarea asistenţei de urgenţă în care să se specifice că aceia care vin în Unitatea de Primiri Urgenţe sub influenţa băuturilor alcoolice, ceea ce înseamnă acordarea de ajutor medical ca urmare a consumului de băuturi alcoolice, plătesc din buzunarul propriu. (…)

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tratamentele anti-ţânţari în zonele verzi ale Capitalei, de marţi până la începutul lui octombrie

     Tratamentele vor fi efectuate, în intervalul 19.00-2.00, şi în grădini publice, la aliniamente stradale şi în zone industriale, potrivit sursei citate..

    “Toate produsele insecticide utilizate au o toxicitate redusă pentru om şi animalele de companie, precum şi pentru vegetaţie”, precizează Primăria Municipiului Bucureşti.

    O primă etapă a tratamentelor pentru combaterea ţânţarilor a început la 15 martie, în locurile unde dezvoltarea acestor insecte a fost posibilă în anotimpul rece, precum subsolurile imobilelor de la asociaţiile de locatari şi proprietari, de la spitale, şcoli, creşe, grădiniţe şi agenţi economici, dar şi în cele ale reţelelelor edilitare Apa Nova şi RADET.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEDO a condamnat Ucraina în cazul Timoşenko

     Judecătorii de la Strasbourg au condamnat Ucraina pentru patru încălcări ale drepturilor fundamentale ale lui Timoşenko, dar au respins în schimb plângerea privind presupusele rele tratamente la care ar fi fost supusă aceasta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brădişteanu: Duckadam pleacă din spital pentru o filmare, dar revine pentru continuarea tratamentului

     “Duckadam revine mâine (marţi, n.r.) pentru continuare tratamentului, pleacă din spital pentru o filmare de câteva minute”, a spus medicul Şerban Brădişteanu.

    El a precizat că starea lui Duckadam este bună, dar trebuie să urmeze tratamentul medicamentos.

    Medici din Spitalul Floreasca declarau duminică, pentru MEDIAFAX, că Helmuth Duckadam ar putea fi externat luni, dar va urma tratamentul medicamentos şi va veni periodic la control.

    Duckadam a venit la Spitalul de Urgenţă Floreasca la sfârşitul săptămânii trecute, acuzând durere în piept şi tulburare de ritm cardiac.

    Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Floreasca, declara, joi, că Helmuth Duckadam a scăpat de operaţie, întrucât coronarografia nu a indicat leziuni semnificative. Brădişteanu preciza că Duckadam va primi tratament medicamentos antiaritmic, coronarodilatator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro