Enigma System Mobile Virtual Network Operator S.R.L., o companie fondată în urmă cu aproape doi ani şi care deţine deja propria bază de numere de telefon de la Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a semnat deja 11 acorduri de interconectare cu alte companii locale şi estimează că ar putea lansa anul viitor propriile servicii de voce şi date mobile, ca un operator virtual de telefonie mobilă (MVNO), a declarat într-un interviu pentru ZF Mihai Eftimie, 31 de ani, fondator şi proprietar al companiei.
Tag: telecom
-
Povestea Electrogrup: cum a ajuns un profesor clujean să controleze un business de peste 100 mil. euro şi cu 450 de angajaţi
“În anul 1997, lucram ca dispecer şef la Dispeceratul Energetic Naţional şi eram profesor asociat la Universitatea Tehnică din Cluj. Cunoştinţele şi abilităţile acumulate pe parcursul celor şapte ani de muncă mi-au dat curajul să înfiinţez în anul 1997 propria afacere, Electrogrup, cu sediul în apartamentul unde locuiam”, spune Teofil Mureşan, fondatorul Electrogrup. Mureşan spune că la momentul înfiinţării compania se ocupa cu consultanţă în domeniul energetic, investiţia în prima fază fiind destul de redusă.
-
Cosmote, Orange, RCS&RDS şi Vodafone au achitat 204,1 milioane euro pentru licenţele telecom
“Conform caietului de sarcini, operatorii aveau obligaţia să achite, până la 30 noiembrie, prima tranşă pentru licenţele telecom în frecvenţele de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz. Din câte ştim noi, operatorii şi-au îndeplinit aceste obligaţii”, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu, la un eveniment de specialitate.
-
Un antreprenor din telecom aduce numărul cu mai multe SIM-uri
“Poţi avea spre exemplu acelaşi număr pe două telefoane, iar dacă se termină bateria la unul dintre ele, îl poţi folosi imediat pe celălalt pentru a continua convorbirea fără ca interlocutorul să-şi dea seama că ai schimbat telefoanele. Acest operator va fi şi o platformă de teste, pentru că de exemplu testez o soluţie care să permită utilizarea telefoanelor mobile la bordul avioanelor, fără alte echipamente instalate pe aeronavă”, a declarat Eftimie. “De la lansarea MMS-urilor şi a apelurilor video în ultimii cinci ani nu s-a mai lansat niciun serviciu inovator pe piaţa locală. LTE (4G) este doar o nouă tehnologie de acces, nu este serviciu nou”, spune el. Compania va folosi reţeaua de voce şi date a unui operator deja existent, dar va deţine şi propriile echipamente.
-
Tesco Ungaria are zeci de mii de clienţi pe telefonia mobilă
Un MVNO este un operator care furnizează servicii de voce şi date mobile fără a-şi construi propria reţea de antene şi fibră optică, ci închiriind infrastructura de la operatori existenţi. Tesco Mobile a ajuns la o bază de “câteva zeci de mii de clienţi” bazându-se pe cele câteva sute de mii de clienţi care intră în reţeaua de magazine a Tesco. Compania a înregistrat astfel şi costuri mai mici de marketing şi vânzări decât o companie care ar fi pornit de la zero în lansarea unui MVNO, au spus reprezentanţii Tesco.
-
Ducarroz, Orange: Clienţii nu se mai uită doar la minute, ci şi la oferta completă – de la reţea până la telefon
Anul 2012 a fost unul al transformărilor pentru Orange, liderul pieţei locale de telefonie mobilă, în care compania cu peste 10 milioane de clienţi şi afaceri anuale de peste 900 de milioane de euro şi-a remodelat activitatea din mai multe arii, de la ofertele comerciale până la reţea sau serviciile de asistenţă, a declarat într-un interviu pentru ZF Julien Ducarroz, directorul comercial al operatorului.
“Anul 2012 a fost anul unei remodelări, transformări a companiei, în care am urmărit o segmentare mai exactă a clienţilor. Primul segment vizat a fost cel al programelor de loialitate, a doua categorie mare a fost cea a cartelelor prepay, apoi tot ce este legat de ceea ce noi definim ca fiind zona «digitală» şi cea de inovaţie. În fiecare categorie am realizat o remodelare structurală a ofertelor noastre”, a spus Ducarroz.
-
Mai multe smartphone-uri, mai puţine electrocasnice
Rezultatele pieţelor monitorizate de compania de cercetare GfK prin indicele TEMAX România au fost mixte, astfel că în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut vânzările au fost mai bune pentru sectoarele telecom, imprimante şi multifuncţionale şi electronice, în timp ce piaţa de IT a fost relativ stabilă, iar sectorul foto a înregistrat o scădere rapidă faţă de ratele de creştere din prima parte a anului.
În trimestrul al treilea, vânzările de telefoane mobile şi smartphone-uri au totalizat 53 milioane de euro, respectiv peste 15% din totalul pieţei de bunuri de folosinţă îndelungată. Piaţa de imprimante şi multifuncţionale rămâne stabilă în jurul valorii de 7 milioane de euro, înregistrând o creştere de 5,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior.
Sectorul electronicelor a înregistrat un trimestru bun din punct de vedere al vânzărilor, care au crescut cu 3,5%, la 60 milioane de euro, din care 50 milioane de euro au venit doar din vânzările de televizoare plate. Piaţa de IT a rămas pe un trend descrescător faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, înregistrând o valoare de 96 milioane de euro, cu 1,1% mai mică. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au scăzut cu 2%, menţinând valoarea totală a pieţei la 12 milioane de euro, la fel ca în trimestrul al doilea din acest an.
Categoria electrocasnicelor mici a avut în 2012 un al treilea trimestru dificil, cu vânzări totale în scădere cu 7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la un total de 25 milioane de euro. Vânzările au fost afectate negativ de performanţa multor grupe de produse, mai ales a acelora cu scădere de două cifre, cum ar fi aparatele pentru prepararea alimentelor, storcătoarele de fructe şi legume şi uscătoarele de păr. în cazul aparatelor pentru prepararea alimentelor, toate segmentele au contribuit la declinul sectorului.
Sectorul electrocasnicelor mari a scăzut cel mai mult, cu 9,9% în valoare, înregistrând 84 milioane de euro. Chiar dacă septembrie 2012 a scăzut doar uşor faţă de anul trecut, vânzările slabe din iulie şi august de pe majoritatea pieţelor de electrocasnice mari au influenţat foarte mult performanţa acestui trimestru.
GfK Temax este un indice utilizat de GfK Retail and Technology pentru a monitoriza pieţele bunurilor de folosinţă îndelungată. Rezultatele sunt bazate pe studiile desfăşurate regulat pe panelul de retail al GfK. Panelul de retail cuprinde date de la peste 390.000 de puncte de vânzare la nivel mondial.
-
Operatorii de telefonie mobilă pot lansa comercial din acest an servicii 4G
Reţeaua 4G a fost construită în câteva luni. În 2013 Vodafone România va investi în dezvoltarea reţelei suma de 100 milioane de euro, o parte din bani urmând să fie îndreptaţi către reţeaua 4G, care se va extinde treptat”, a spus directorul general al operatorului, Iñaki Berroeta. Reţeaua LTE a Vodafone operează în banda de frecvenţă de 1.800 MHz şi a fost implementată cu echipamente Huawei (China). România este una dintre primele ţări europene în care Vodafone lansează serviciile LTE, după Germania şi Portugalia.
Centrul de servicii tehnice al Vodafone România din Bucureşti (Pipera) va gestiona din punct de vedere tehnic reţelele de comunicaţii 4G ale grupului britanic din Italia şi Germania, a spus Giovanni Chiarelli, directorul tehnic al Vodafone România. Din centrul de monitorizare a reţelelor telecom din Pipera este supravegheată reţeaua LTE a Vodafone din Italia, iar în curând va fi monitorizată şi reţeaua din Germania, potrivit lui Chiarelli. În cadrul testelor realizate de Vodafone cu reţeaua dezvoltată în tehnologia 4G, viteza de descărcare a datelor a fost de peste 70 Mbps iar cea de încărcare a datelor de aproximativ 20 Mbps. Serviciile vor fi lansate comercial anul viitor.
În urma licitaţiei încheiate în septembrie, Cosmote, Orange, RCS&RDS, Vodafone şi 2K Telecom vor plăti, în două etape, suma de 682,14 milioane euro pentru licenţele telecom în frecvenţele de 800, 900, 1.800 şi 2.600 MHz.
Pe de altă parte, Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a anunţat că operatorii de telefonie mobilă vor putea lansa comercial încă din acest an servicii 4G, după ce un proiect de decizie aflat în consultare la arbitrul telecom va fi adoptat şi publicat în Monitorul Oficial. Autoritatea a lansat un proiect de decizie care permite acest lucru şi care iese din consultare publică pe data de 5 noiembrie. După ce acesta este publicat în Monitorul Oficial, Orange, Vodafone şi Cosmote pot solicita modificarea licenţei pentru a lansa comercial servicii de comunicaţii mobile 4G, a precizat Marinescu.
Orange, liderul pieţei locale telecom, a anunţat că va lansa până la finalul acestui an servicii 4G, în timp ce Cosmote şi Vodafone au anunţat că vor lansa aceste servicii anul viitor.
Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România
-
Internetul de la televizor. Ce aşteptări au companiile de la noile tehnologii
“Trebuie să găseşti supapele care să elibereze presiunea acumulată atât la nivel de job, cât şi în ce priveşte familia şi timpul personal. Cele trei pot funcţiona pe principiul vaselor comunicante: presiunea acumulată într-o zonă poate fi lăsată să iasă concentrându-te pe celelalte două”, spune calmă şefa UPC, stare cu care pare să se ghideze în afaceri, dar şi în viaţa personală.
Desfăşurându-şi activitatea în una din cele mai competitive pieţe din Europa, Severina Pascu este una dintre puţinele femei din telecom şi îşi face timp să râdă cu poftă, dar şi să fie sobră când e cazul, personalitatea ei integrându-se într-o industrie dominată de bărbaţi: “A fi femeie în telecom reprezintă deopotrivă avantaje şi dezavantaje. Nu mă deranjează acest lucru, dimpotrivă, mi se pare fascinant; este o industrie dinamică şi cred că mi se potriveşte”.
Pe agenda Severinei Pascu stă acum planul legat de o tehnologie pe care mărturiseşte că o aştepta de ceva timp şi care a fost lansată în urmă cu două luni în Amsterdam de grupul Liberty Global, din care face parte şi UPC: platforma Horizon. Aceasta va revoluţiona obiceiurile consumatorilor, aducând conţinutul online, programele TV, filmele şi jocurile pe aproape orice dispozitiv conectat la un router wireless. Prezentă deocamdată doar în Olanda, implementarea Horizon va ajunge mai întâi în Germania, Elveţia sau Irlanda, dar este este aşteptată şi la noi, managerul mizând pe specificul publicului român: “În România există un apetit foarte mare atât pentru noi tehnologii, cât şi pentru produse noi, fie că vorbim despre noi dispozitive, cât şi despre consumul de conţinut”. Pascu remarcă o curiozitate a românilor pentru inovaţiile tehnologice, un indicator în acest sens fiind “penetrarea smartphone-urilor, care a ajuns la 11-12% într-o piaţă destul de timidă la nivel de indicatori macroeconomici”.
Un alt indicator pentru deschiderea mare a românilor faţă de tehnologie, a fost şi modul în care publicul s-a familiarizat cu tehnologiile 3D, HD şi cu internetul de mare viteză. Aspect care poate fi evidenţiat de performanţele date de creşterile de abonamente: “Ne aflăm într-o tendinţă crescătoare, dacă ne uităm la internet, am crescut cu 20%, dacă ne uităm la telefonie, am crescut cu 30%” – a spus Pascu referindu-se la creşterea dintr-un an, comparând luna iunie din 2012 cu aceeaşi perioadă din 2011. Iar veniturile operatorului au crescut în primele şase luni ale anului cu 2,6%, la 223 milioane de lei, de la 217 milioane de lei în al doilea semestru al anului 2011.
Publicului îi sunt deja familiare tehnologiile 3D şi HD şi un echipament precum recorderul digital DVR, iar Pascu apreciază că “nu ne aflăm departe de trendul de la nivel european, rata de adoptare a noilor tehnologii este mai mare decât în alte ţări din regiune”. Când televizoarele 3D au apărut, au fost cumpărate înainte ca operatorii telecom să furnizeze astfel de conţinut. De aceea, CEO-ul UPC crede că “Horizon este aşteptată şi va fi primită bine de români peste aproximativ doi ani”. Ar fi o revoluţie? Severina Pascu explică: în timp ce deocamdată majoritatea publicului alege să urmărească televizorul pentru programele de televiziune şi internetul pe laptop, calculator sau alte dispozitive, Horizon înseamnă o estompare a graniţelor dintre cele două: “Există o interdependenţă între conţinutul offline şi conţinutul online, iar noua platformă aduce o întrepătrundere a acestor lumi”. Astfel, prin intermediul unei interfeţe comune, va fi posibil accesul la conţinutul preferat prin intermediul oricărui dispozitiv din casă, fie că vorbim despre un smartphone, tabletă, laptop sau televizor: “Vom putea să vedem un film la televizor, să îl oprim, iar apoi să continuăm să îl vedem pe tabletă, în bucătărie sau în grădină”. Prin selectarea unui conţinut relevant, fie că vorbim despre filme, poze, Facebook sau Twitter, privitul la micul ecran va deveni o experienţă personală, iar cipul inteligent pe care se bazează tehnologia poate să înregistreze în timp real şi să facă căutări, suportă programări de la distanţă şi poate să ofere chiar şi recomandări în funcţie de preferinţele utilizatorului.
Pascu este rezervată în a face estimări legate de costurile pe care le necesită implementarea unei astfel de tehnologii, fiind vorba despre un produs integrat de TV cu online, mai dificil de realizat: “Este un proces dinamic, iar costurile nu pot fi cuantificate, depind de tipul de reţea existent şi de nivelul la care va fi lansat”. În Olanda, spre exemplu, produsul a fost lansat în urmă cu două luni către o categorie mică de public – aşa-numiţii “fanatici” ai tehnologiilor, iar abia apoi a fost extins către publicul larg, clienţii ajungând să achiziţioneze pachetele Horizon în schimbul unei sume minime pentru abonament de 55 de euro pe lună, potrivit informtv.com.
-
Operatorii telecom vor plăti 682,1 milioane euro pentru licenţe
Anunţul a fost făcut luni de autoritatea de reglementare în comunicaţii, ANCOM. O parte din spectrul achiziţionat vizează furnizarea de servicii telecom 4G (generaţia a patra). Calculată după costul de pornire al licenţelor, valoarea licitaţiei se ridica la 726,8 milioane de euro. Ofertele celor cinci operatori au fost depuse în 14 august, iar şase zile mai târziu au fost validate de comisia de specialitate a instituţiei. Licitaţia propriu-zisă pentru spectru a început la 10 septembrie, când au avut loc două runde primare, la finalul cărora ANCOM a anunţat că procesul va continua a doua zi cu noi runde, în condiţiile în care cererea a depăşit oferta în cel puţin una dintre categorii. A doua zi, autoritatea de reglementare în telecom a anunţat că va organiza la 14 septembrie o rundă suplimentară pentru frecvenţele rămase neadjudecate, după ce marţi, în a doua zi de runde primare, cererea nu a mai depăşit oferta în niciuna dintre benzile scoase la licitaţie.