BusinessMagazin

Tag: taxe

  • Reacţie dură din partea industriei de petrol şi gaze la noua impozitare: România are cea mai ostilă abordare din UE în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare

    Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), entitate care reprezintă interesele companiilor din industria de petrol şi gaze, spune că o nouă taxare a companiilor de profil nu va rezolva criza energetică, ci, dimpotrivă, va duce la reducerea considerabilă a bugetelor de investiţii. “Prin proiectul de Ordonanţă de Urgenţă, România are cea mai ostilă abordare din UE pentru industria de petrol şi gaze în contextul în care are deja cel mai mare nivel de taxe suplimentare. Neluarea în considerare a taxelor suplimentare deja intruduse este în contradicţie cu principiile Regulamentului European”, se arată într-un comunicat al FPPG. Organizaţia cere ca impozitele care sunt deja plătite de companiile de profil să fie luate în considerare.

    “Pentru a limita impactul în descurajarea producţiei locale şi a viitoarelor investiţii în sector, cota aleasă, de 60%, este mai cu mult mare decât în orice alta tara a Uniunii Europene. Astfel, un procent de 33% (prevăzut de regulament) ar fi mai adecvat. Nivelul cotei nu trebuie să pună în pericol capacitatea producătorilor de a menţine şi stimula investiţiile viitoare în capacitati de producţie necesare. »

    FPPG mai spune că este necesară introducerea unui mecanism de încurajare a investiţiilor prin constituirea unor rezerve din suma datorată ca şi contribuţie de solidaritate la nivelul contribuabililor, prin care să se asigure investiţii noi în următorii 3-5 ani. « Contribuţia convenită ar trebui să fie recunoscută ca şi cheltuială deductibilă la calculul impozitul pe profit. »

    Companiile active în extracţia ţiţeiului, a gazelor naturale sau cele care sunt implicate în fabricarea produselor petroliere  ar putea fi subiectul unei noi taxe pe profitul din 2022 şi 2023, arată un proiect de Ordonanţă de Urgenţă. Astfel, cele mai afectate companii de noua propunere ar fi OMV Petrom şi Romgaz. “Profiturile impozabile/contabile aferente exerciţiului financiar 2022 şi respectiv aferente exerciţiului financiar 2023 sunt cele determinate potrivit regulilor fiscale/reglementările contabile aplicabile, înainte de recuperarea pierderilor din anii precedenţi. În cazul în care profiturile impozabile/contabile din 2022, respectiv din 2023 depăşesc cu mai mult de 20% media profiturilor impozabile faţă de media profiturilor impozabile/contabile ale perioadei 2018-2022, acestea se impozitează cu o cotă de 60%”, se arată în nota de fundamentare a OUG. În acest moment, producătorii de gaze plătesc oricum un impozit pe veniturile suplimentare obţinute din vânzarea gazului natural, dar prin acest OUG ar fi taxate şi producţia de petrol şi cea de produse petroliere.

     

     

     

     

     

  • Companiile de curierat devin agenţii Fiscului din ianuarie

    ♦ „Această reformă abordează nevoia urgentă de modernizare şi digitalizare a instituţiei.“

    Începând cu luna ianuarie, compa­niile de curierat sunt obligate să ra­por­teze la ANAF toate livrările care au ca metodă de plată rambursul, pentru a ajuta instituţia să crească nivelul de încasare a taxelor şi impozitelor.

    Legea dată anul acesta va reprezenta un volum foarte mare de informaţii pe care ANAF va trebui să îl gestioneze pentru a putea creşte rata colectării ratelor, în contex­tul în care plăţile ramburs încă domină piaţa livrărilor. Instituţia spune că o astfel de re­formă impune modernizarea şi digitalizarea urgentă a ANAF.

    „ANAF este dedicată constant iniţia­ti­ve­lor de digitalizare în scopul atingerii o­biectivelor instituţiei privind îmbunătăţirea conformării voluntare, comba­terea evaziu­nii fiscale şi creşterea eficienţei colectării, a­si­gurând atât scăderea costului colectării (la nivelul agenţiei), cât şi a costului con­formării (la nivelul contribuabili­lor). Această refor­mă abor­dea­ză nevoia urgentă de moderni­zare şi digitalizare a ANAF, astfel încât co­lectarea impozitelor să fie mai eficientă în ra­port cu obiectivul de a creşte raportul venit – PIB şi de a reduce deca­lajul fiscal la TVA“, spun pentru ZF reprezentanţii ANAF.

     

  • (P) Industria jocurilor de noroc în declin după majorarea taxelor? Care este impozitul în 2023

    La fel ca în cazul altor industrii majore, numeroase sectoare au ajuns să depindă de succesul jocurilor de noroc în România – de la sponsorizări pentru echipe din Liga 1, până la dezvoltatori de software sau chiar venituri propriu-zise la bugetul de stat. Impozitul nou propus pentru modificarea Codului Fiscal de la 1 august 2022 i-a îngrijorat pe reprezentanţii industriei jocurilor de noroc, dar oare care va fi impactul adevărat al acestei schimbări?

    În urma unor întâlniri cu mediul de afaceri, autorităţile locare şi sindicatele, Guvernul a decis să modifice ordonanţa privind Codul Fiscal, schimbările intrând în vigoare de la 1 august 2022.

    Era oarecum de aşteptat având în vedere dificultăţile financiare cu care ne confruntăm la nivel global. Această propunere a fost adoptată în mare parte pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, dar rămâne de văzut dacă a fost măsura potrivită.

    Reprezentanţii industriei jocurilor de noroc au avertizat că o astfel de măsură ar putea duce la o restrângere a sectorului, descuranjând jucătorii să folosească site-uri şi case de pariuri legale în favoarea alternativelor de pe piaţa neagră.

    Pe baza cifrelor de anul trecut, această restrângere ar fi pus în pericol 45.000 de locuri de muncă şi un total potenţial de peste 600 milioane de euro la bugetul statului.

    În cele din urmă, Guvernul a ajuns la un compromis după negocieri cu reprezentanţii jocurilor de noroc, adoptând o propunere mai puţin agresivă.

    Impozit pariuri în 2023

    În prezent, jucătorii au de plătit impozit pe baza următoarei grile de taxare:

    • Până la 10.000 lei – impozit 3%
    • Între 10.001 lei – 66.750 inclusiv – impozit 20% plus o taxă de 300 lei pentru suma care depăşeşte 10.000 lei
    • Peste 66.750 – impozit 40% plus o taxă de 11.650 lei pentru suma care depăşeşte 66.750 lei

    Conform Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanţă (AOJND), majoritatea câştigurilor retrase în România (peste 80%) sunt până în maximum 1.000 lei, dar mai frecvent 200-300 lei. Impozitul iniţial de 40% pentru toate retragerile probabil ar fi distrus o industrie care după cum se vede, se bazează în principal pe jucători amatori.

    Pe de altă parte, reprezentanţii industriei jocurilor de noroc şi-au asumat majorări duble în cazul unor tipuri de licenţe. Întreprinderile mici şi mijlocii se află probabil în situaţia cea mai dificilă. Cel puţin deocamdată, operatorii mari şi jucătorii se pare că s-au adaptat la noile impozite.

    “După cum era de aştepta, în lunile august – septembrie am putut observa ceva mai puţină activitate din partea jucătorilor, chiar dacă operatorii de jocuri de noroc au păstrat pachetele la înregistrare neschimbate şi chiar au oferit promoţii în plus”, a declarat Adrian Stancu, managerul Pariurisport.com.

    “Cred că majoritatea jucătorilor au observat în timp că în loc de un impozit de 1%, vor avea de plătit acum 3%, pentru că puţini ajung la câştiguri la care să se aplice un alt prag de impozitare, şi desigur, Cupa Mondială a venit într-un moment critic pentru industrie”, a mai adăugat acesta.

    Probabil este încă devreme ca să putem trage concluzii despre impactul noilor taxe din lumea jocurilor de noroc, dar cel puţin momentan, industria pare să reziste noilor provocări financiare.

     

  • Belgia va taxa avioanele private şi zborurile pe distanţe scurte

    Belgia va impune noi taxe pentru avioanele mai vechi şi mai zgomotoase, precum şi pentru avioanele private şi zborurile pe distanţe scurte, în încercarea de a reduce poluarea fonică şi a aerului, potrivit unei declaraţii guvernamentale citată de Reuters.

    În prezent, avioanele care utilizează aeroportul din Bruxelles trebuie să plătească o taxă stabilită în funcţie de nivelul de zgomot generat la decolare şi aterizare. Până acum, avioanele mici, cum ar fi avioanele private, au fost scutite.

    Noul sistem de taxe, care va intra în vigoare de la 1 aprilie 2023, face ca taxele să depindă nu doar de zgomot, ci şi de nivelurile de poluare a aerului şi de emisii de gaze cu efect de seră, precum şi de destinaţie.

    Taxele vor creşte pentru zborurile mai scurte de 500 km.

    “Poluarea fonică resimţită de rezidenţii din apropierea Aeroportului Naţional din Bruxelles, indiferent dacă locuiesc în Flandra, Bruxelles sau Valonia, nu poate rămâne aşa cum este”, a declarat Georges Gilkinet, viceprim-ministru şi ministru însărcinat cu transporturile, într-un comunicat.

    Aviaţia de afaceri reprezintă 12% din întregul trafic aerian din Belgia, potrivit Asociaţiei Europene a Aviaţiei de Afaceri.

    Deşi la nivelul UE nu există încă nicio reglementare care să taxeze avioanele corporative pentru emisiile de gaze cu efect de seră, Franţa a promovat această idee încă din vară.

  • Ce spune Marcel Ciolacu despre introducerea de noi taxe

    „Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine”, spune liderul PSD, Marcel Ciolacu. El apreciază că bugetul pentru 2023 este unul „bun pentru condiţiile actuale”. Liderii PSD, PNL şi UDMR s-au reunit pentru a discuta proiectul de buget pentru anul viitor.

    „Nu vor fi taxe noi, asta e o certitudine! Veniturile excepţionale… Sunt în continuare adeptul unei impozitări, repet, pe o perioadă eeterminată pentru veniturile excepţionale. Şi mi se pare corect şi de bunsimţ. Din ce am văzut bugetul aseară împreună cu prim-ministrul avem un buget bun pentru condiţiile actuale şi asumându-ne că nu va fi introdusă absolut nicio taxă. Ar fi o greşeală majoră către toţi oamenii de afaceri şi toate investiţiile”, spune Marcel Ciolacu, la evenimentul „Forumul Capitalului Românesc”.

    El afirmă că susţine în continuare actuala coaliţie de guvernare.

    „Indiferent de cât s-ar discuta, eu susţin această coaliţie. Indiferent de ce dispute ar fi între noi, din punctul meu de vedere, în acest moment, pentru o stabilitate politică în contextul foarte complicat, cu războiul la uşă, nu cred că clasa politică, măcar de data aceasta, nu trebuie să îpingă Românie într-o nouă aventură. Avem obligaţia să facem tot ce ţine de noi să încercăm să ne ridicăm cât de cât la aşteptările românilor”, încheie liderul PSD.

  • Intră cine vrea, iese cine poate: Norvegia vrea să majoreze taxele pentru miliardarii care vor să iasă din ţară după ce tot mai mulţi super-bogaţi au plecat cu tot cu averi peste hotare

    Norvegia introduce reguli mai stricte privind impozitarea miliardarilor după ce tot mai mulţi dintre aceştia au decis să părăsească ţara cu tot cu averile pe care le-au făcut, scrie Bloomberg.

    În trecut, atunci când voiau să iasă din ţară, miliardarii aveau obligaţia să plătească în termen de cinci ani o taxă pentru ieşire din ţară, însă odată cu noile reguli această fereastră de timp este eliminată. Totodată, noile schimbări vizează şi „transferul de acţiuni către membrii familiei care locuiesc în afara ţării”, conform guvernului.

    Guvernul de stânga din Norvegia, care a venit la putere în 2021, a crescut taxele destinate miliardarilor în mod similar cu ţări precum Spania şi Columbia. Din acest motiv, tot mai mulţi miliardari caută soluţii la problema taxelor şi de cele mai multe ori aleg să părăsească Norvegia.

    „Am înregistrat o creştere semnificativă a solicitărilor de consiliere în materie de emigrare din partea persoanelor bogate. Numărul miliardarilor care pleacă sau se gândesc să plece din ţară este alarmant”, a declarat Bettina Banoun, partener al firmei de avocatură Wiersholm.

    Presa locală a relatat că tot mai mulţi miliardari au părăsit ţarăa odată cu schimbarea guvernului în 2021. Miliardarul Kjell Inge Rokke, al patrulea cel mai bogat om din ţară potrivit Bloomberg Billionaires Index, s-a mutat la Lugano.

    Guvernul are misiunea de a se asigura că banii făcuţi de miliardari în Norvegia până la momentul plecării vor fi impozitaţi conform sistemului fiscal norvegian. Ţara nordică se numără printre singurele din Europa care taxează super-bogaţii.

    Guvernul a hotărât deja ratei creşterea efective de impozitare a dividendelor şi a câştigurilor de capital din acţiuni la 37,8%, ceea ce ar reprezenta o creştere de 6 puncte procentuale faţă de acum doi ani.

    Mai mult decât atât, se pare că unii dintre cei mai bogaţi miliardari şi-au epuizat toate opţiunile şi instrumentele care le-au permis timp de ani de zile să nu plătească niciun impozit pe dividende prin reducerea capitalului social al companiilor la minimul legal.

    “În urmă cu 15-20 de ani, nimeni din Norvegia nu ar fi vrut măcar să compare distribuţia veniturilor şi inegalitatea cu cea din Marea Britanie, deoarece existau diferenţe foarte mari între cele două ţări. Dar studiile recente arată că Norvegia şi Marea Britanie sunt aproape la egalitate ca număr de miliardari, iar acesta este şi motivul pentru care guvernul strânge laţul” a declarat Guttorm Schjelderup, profesor în cadrul Şcolii Norvegiene de Economie.

     

     

  • Guvernul creşte taxele, dar eşuează să colecteze taxele pe care le are deja

    ♦ Cu taxare similară cu a vecinilor, România nu reuşeşte să crească colectarea de taxe ca pondere în PIB ♦Una dintre cele mai mari carenţe este colectarea impozitului pe venit, care în România este de 10%, unul dintre cele mai mici din UE.

    Statul român colectează an de an taxe şi contribuţii sociale de circa 27% din PIB, la o treime faţă de media europeană de 42% din PIB. Este drept că taxele sunt mai mici în România decât media europeană, dar Bulgaria, Polonia sau Ungaria, ţări cu fisca­li­tate similară, colectează mai multe taxe şi con­tri­buţii în PIB şi cresc acest nivel mult mai re­pede. Unde se blochează colectarea? Este vorba de crăpăturile din sistemul de taxare, este de părere Florin Andrei, analist financiar şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

    „Colectarea taxelor şi impozitelor rămâne în continuare deficitară la nivel general, cu mult sub media europeană. Cel mai vizibil exemplu este în domeniul TVA-ului, unde România are un gap de colectare de peste 30%, disputând primul loc la nivel european. Legislaţia permisivă şi uneori greu de interpretat, lipsa unei infrastructuri facile de raportare precum şi nivelul redus al pedepselor conduc la o colectare deficitară“, răspunde el.

    România are un impozit pe venit de 10%, la fel ca în Bulgaria, dar mai mic decât Ungaria sau Polonia. În Polonia însă şi în alte ţări din Uniunea Europeană, impozitul pe venit este mult mai mare sau este impozit progresiv. Din impozitul pe venit România colectează cel mai puţin din Uniunea Europeană, doar 4,4% din PIB, în vreme ce Bulgaria colectează 5,4%.

    Taxele mai mici duc la o conformare voluntară mai mare a contribuabililor, spune teoria economică, iar taxele mari nu aduc neapărat mai multe venituri la bugetul de stat. Colectarea taxelor din România însă arată că, deşi are printre cele mai mici taxe din Uniune Europeană, cum ar fi impozitul pe venit de 10%, colectarea nu creşte semnificativ ca pondere în PIB. În cifre absolute, veniturile din taxe cresc, dar ca pondere în PIB bat pasul pe loc.

    În Bulgaria, cu un nivel similar de taxare, teoria economică funcţionează: acum 10 ani bulgarii colectau 26% din PIB din taxe, iar în 2021, ultimele date agregate la nivel de Eurostat, colectau 31% din PIB. Un salt de aproape 5 puncte procentuale, faţă de avansul României de numai 0,7 pp. Bulgaria însă, la fel ca şi Polonia, care colectează taxe de 38% din PIB, au accelerat puternic procesul de digitalizare al administraţiei fiscale în ultimii ani, în vreme ce în România progresele majore au început să se vadă abia când pandemia a forţat ANAF să treacă mai repede în acest secol.

    „Sistemul de raportare SAF-T va aduce infrastructura necesară în raportarea datelor fiscale către autorităţi. Astfel se pot identifica mult mai uşor nivelul taxelor şi impozitelor care trebuie plătite şi, ulterior, verificarea încasarea acestora. Un sistem digitalizat va contribui la o mai bună colectare. De asemenea, clarificările în legislaţie şi o modalitate simplă de raportare pentru toţi contribuabilii, inclusiv persoanele fizice, vor conduce la creşterea veniturilor fiscale în PIB“, mai spune Florin Andrei.

    Autorităţile fiscale din România au făcut paşi importanţi pentru digitalizare în ultimii doi ani, admit fiscaliştii şi analiştii financiari din România: SAF-T (fişierul electronic standard de transmitere a informaţiilor fiscale), factura electronică, conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF etc. Cu toate acestea, este nevoie de câţiva ani ca digitalizarea să aibă efecte semnificative asupra bugetului de stat.

     

     

     

     

  • Poveşti vechi, dar de actualitate: România a rămâne la coada Europei la colectarea taxelor şi impozitelor

    ♦ În afară de Irlanda, care este un paradis fiscal şi sediile unor companii mari din tech precum Facebook umflă puternic PIB-ul, România este pe ultimul loc în UE la colectarea de taxe şi contribuţii sociale ca pondere în PIB: 27%, faţă de o medie europeană de 42%.

    România a rămas pe penultimul loc în Uniunea Europeană, înaintea Irlandei, la colectarea de taxe, impozite şi contribuţii sociale ca pondere în PIB. 27% din PIB-ul României de circa 240 mld. de euro au însemnat taxele şi contribuţiile sociale colectate de guvern în 2021, faţă de o medie europeană de 42%, arată cele mai recente date publicate de Eurostat, biroul european de statistică (INS).

    La coada clasamentului se mai află Bulgaria, care a colectat taxe şi contribuţii so­ciale în valoare de circa 31% din PIB, Letonia, cu aproximativ aceeaşi valoare şi Malta.

    Le polul opus însă, Danemarca colectează ca pondere în PIB taxe şi impozite de 49%, Franţa de 47% şi Belgia de 46%.

    Nici ritmul de recuperare a ponderii taxelor în PIB nu a ajutat România să urce în clasament, mai arată datele Eurostat. Din 2020, România a crescut ponderea taxelor colectate în PIB cu mai puţin de jumătate de punct procentual, de la 26,9% la 27,3% în 2021. Spre comparaţie, în Cipru taxele colectate ca pondere în PIB au crescut cu două puncte procentuale, de la 34% la 36%, iar în Germania cu 1,3 puncte procentuale din PIB, de la 41,1%, la 42,4% în 2021.

     

  • Dragoş Damian, Terapia Cluj: Angajatorule, nu eşti „domeniu privilegiat”, prin urmare plăteşti toate taxele şi contribuţiile şi impozitele pentru angajaţii tăi? Iată ce păţeşti

    In caz ca te-ai intrebat unde merg taxele si contributiile si impozitele mari pe care le platesti, pentru angajatul tau, luna de luna, onest, la timp, uneori riscandu-ti afacerea – iata mai jos unde merg, mare parte dintre ele la facilitatile fiscale pentru “domeniile privilegiate”. Uite, tu trebuie sa platesti un brut de 4000 de lei ca angajatul tau sa primesca un net echivalent unui “domeniu privilegiat”. De ce nu esti si tu “domeniu privilegiat”? Nu pot sa spun aici, ZF nu va publica opinia.

    2023 va fi si mai nedrept pentru tine, pentru ca propunerea de marire a salariului minim brut la 3000 lei cu ajutor de la stat de 250 lei va genera un brut real de 2750 lei. Asadar, daca deja platesti 3000 lei brut ca sa iti tii angajatii langa tine, vei plati 250 lei in plus fata de restul angajatorilor. Si daca platesti salarii si mai mari din cauza ca deficitul din piata muncii este epic, cu atat mai rau.

    Sigur ca stii ca salariul minim este un paradis al muncii la negru si evaziunii fiscale, marea majoritate a controalelor facute tocmai la “domeniile privilegiate” iasa cu amenzi. Si daca vei argumenta ca ar trebui ca salariul minim brut sa fie 4000 lei pentru ca 1) nu se poate trai dintr-un net de 1775 lei; 2) va disparea munca la negru pentru ca toti il vor plati sau angajatii celor care vor inchide vor veni la tine; si 3) aceste sisteme discriminatorii de salarizare trebuie sa inceteze – te acoperi de rusine ca ai curaj sa spui adevarul.

    Acum, daca am sa sustin ca personal cred ca Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu au dorinta si resursele sa schimbe Romania, o sa para intr-un “anumit fel”. Din pacate insa, fiind inconjurati de sfatuitori care vin cu astfel de solutii care desfid realitatile din piata, isi pierd incet-incet super-puterile de a o face.

     

     

     

     

     

  • Petrecerea profiturilor uriaşe ale băncilor s-ar putea termina abrupt: Profiturile băncilor europene din trimestrial al treilea ar putea împinge guvernele să adopte o serie nouă de taxe excepţionale asupra creditorilor

    Cele mai mari bănci din Europa au generat profituri uriaşe pe fondul creşterii ratelor dobânzilor în trimestrul al treilea, crescând perspectiva ca guvernele să vizeze creditorii cu taxe excepţionale, scrie The Irish Times.

    Deutsche Bank a raportat miercuri dimineaţă una dintre cele mai puternice performanţe trimestriale de dinaintea crizei financiare, în timp ce Barclays, Santander, UniCredit, Standard Chartered, HSBC şi UBS au depăşit estimările analiştilor.

    Ratele mai mari ale dobânzilor – care de obicei sporesc câştigurile băncilor – au fost motivul principal, în timp ce performanţa puternică în tranzacţionarea cu venit fix a ajutat şi creditorii cu bănci mari de investiţii, cum ar fi Deutsche Bank şi Barclays.

    Băncile generează profituri mari pe baza diferenţei dintre dobânzile pe care le percep la împrumuturi – care cresc în funcţie de ratele dobânzilor băncii centrale – şi depozitele pe care le plătesc clienţilor, care rămân în urmă cu creşterile ratelor dobânzilor.

    Profiturile sunt o ţintă atractivă pentru guvernele cu lipsă de numerar. În iulie, Spania a devenit prima ţară din vestul Europei care a propus o taxă excepţională pe câştigurile băncilor, pe urmele Ungariei, care a introdus deja una. Planurile Spaniei o pun pe o potenţială coliziune cu Banca Centrală Europeană.

    Noul ministru de finanţe al Regatului Unit, Jeremy Hunt, se pregăteşte, de asemenea, să menţină o taxă bancară într-un set de majorări de impozite menite să anuleze impactul dezastruos al unui buget de scurtă durată de reducere a impozitelor, dezvăluit de predecesorul său.

    Ratele dobânzilor Băncii Angliei au crescut la 2,25% de la 0,1% anul trecut, în timp ce analiştii băncii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor de la 0,75% la 2,5% anul viitor.

    Barclays a raportat un profit înainte de impozitare de 1,97 miliarde de lire sterline (2,3 miliarde de euro) pentru cele trei luni până la sfârşitul lunii septembrie, în creştere cu 6% faţă de un an în urmă şi depăşind aşteptările analiştilor de 1,81 miliarde de lire sterline.

    Profitul înainte de impozitare al Deutsche Bank s-a dublat cu peste 1,6 miliarde de euro în al treilea trimestru, cel mai mare din perioada din 2006 şi peste aşteptările medii ale analiştilor de 1,3 miliarde de euro. Toate cele patru divizii ale băncii au înregistrat venituri mai mari, unitatea sa de bănci de investiţii câştigând cotă de piaţă în tranzacţionarea cu venit fix.

    Santander, cel mai mare creditor al zonei euro, a raportat o creştere de 11% a venitului net faţă de acum un an, la 2,42 miliarde de euro în trimestrul al treilea, depăşind aşteptările, dar marcând o încetinire faţă de creşterea din ultimele trei luni.

    Banca spaniolă şi-a majorat rezervele pentru potenţialele pierderi din împrumuturi cu 24%, până la 2,76 miliarde de euro, deoarece inflaţia şi ratele mai mari ale dobânzilor pun mai multe întreprinderi şi consumatori sub stres. Dar, în timp ce ratele de neplată au crescut în SUA şi Brazilia, acestea au scăzut în Marea Britanie, Spania şi Mexic.

    UniCredit, cu sediul în Milano, a declarat că profitul net din acest an va depăşi 4,8 miliarde de euro, mai mult decât estimările anterioare, mulţumită creşterii ratelor dobânzilor şi a câştigurilor mai bune decât cele aşteptate în trimestrul trei. A doua cea mai mare bancă a Italiei a raportat un profit record de 1,71 miliarde de euro în cele trei luni încheiate în septembrie, cu mult peste estimările de 1 miliard de euro ale analiştilor.

    Profiturile Standard Chartered din al treilea trimestru au fost mai mari decât se aştepta din cauza creşterii ratelor dobânzilor, contribuţia Singapore la rezultatul final al băncii depăşind-o pe cea a Hong Kong-ului, care s-a luptat să-şi revină după restricţiile pandemice. Banca a raportat un profit înainte de impozitare de 1,4 miliarde de dolari în al treilea trimestru, în creştere cu 40% faţă de anul anterior şi depăşind estimările analiştilor de 1,1 miliarde de dolari.