BusinessMagazin

Tag: tata

  • Cum arată fata lui Steve Jobs acum şi de ce nu a vrut să o recunoscă tatăl ei – FOTO

    Steve Jobs a cunoscut-o pe Chrisann Brennan în 1972 în perioada studenţiei, iar cinci ani mai târziu s-au despărţit după ce ea a rămas însărcinată cu primul copil al lui Jobs, Lisa.

    La început, Jobs nu a recunoscut-o pe Lisa ca fiind fiica lui. Acesta susţinea că iubita lui ar fi avut relaţii şi cu alţi bărbaţi. Într-un final, Steve Jobs s-a văzut nevoit să recunoscă că Lisa este fiica lui, după ce a fost supus unui test de paternitate.

    Mult mai târziu a mărturisit că nu era pregătit să devină tată.

     

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • “Micuţa Picaso” din Vaslui: la 11 ani vindea tablouri cu 100.000 de dolari

    Alexandra Nechita s-a născut la Vaslui, la 27 august 1985, la trei luni după ce tatăl său, Niki Nechita, s-a refugiat din România comunistă, în Statele Unite ale Americii. Viorica Nechita, şi mica Alexandra au reuşit să se alăture soţului, respectiv tatălui, abia după doi ani. Părinţii Alexandrei fuseseră persecutaţi sub regimul comunist din România.

    Alexandra Nechita a fost invitată la mai multe emisiuni cunoscute, precum Oprah Winfrey Show, şi a stat la masă cu personalităţi ca Bill Clinton. Talentul său extraordinar i-a făcut pe cei din jur să o numească “micuţa Picasso.”

    La începutul acestei luni, Oprah a realizat un nou interviu cu Alexandra în cadrul seriei “Where are they now” (Unde au ajuns – n.r.). „Cea mai mare sumă pe care am încasat-o pe o pictură de a mea a fost undeva în jur de 400.000 de dolari. Am fost norocoasă să–mi construiesc o viaţă atât de bună din munca mea, şi nu doar pentru mine, dar şi pentru familia mea. Acesta chiar a fost unul dintre cele mai daruri”, a spus Alexandra.

    Lucrările sale au fost vândute în toată lumea, printre colecţionari numărăndu-se Ellen DeGeneres, Alec Baldwin, Calvin Klein şi Whoopi Goldberg.

    În 1999, Nechita a fost selectată de către ONU pentru a conduce o iniţiativă de artă în peste 100 de ţări. Ea locuieşte în Los Angeles şi s-a măritat, la începutul lui 2014, cu designerul Dimitri Tcharfas.

  • Timpul pentru Securitate: moartea întârzia 7 ani, promovarea la fotbal se obţinea după o etapă.

    În curtea unei case de munte din Curtea de Argeş, primăvara e cu trei săptămâni mai tânără decât la Bucureşti. Magnoliile violete sunt încă înflorite, în timp ce ciorchinii de liliac stau să se deschidă. Pe scaunul pliant, bărbatul între două vârste vorbeşte despre bunicul pe care nu l-a cunoscut niciodată. A citit întâmplător primele 3 episoade din serialul ProSport, Jivago mutilat, şi, descoperind numele tatălui mamei sale, s-a decis să vorbească despre drama familiei Costin. „Eu m-am născut în 1951, bunicul a fost omorât în 1949”, spune Doru Tănăsescu, nepotul lui Ion Costin, şeful de restaurant din gara Piatra Olt, decedat în mai 1949 în beciurile Securităţii din Craiova.

    Arestat pentru că aproviziona luptătorii anticomunişti din munţi, Costin a fost torturat de ofiţerii Fracase şi Nicolae Mihuţ. Soţia sa îl aştepta acasă, însă bărbatul de 43 de ani, tată a doi copii, nu s-a mai întors niciodată. Povestea sa este doar una dintre dramele descoperite de ProSport în timpul documentării pentru serialul Jivago mutilat. Personajul principal, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ, a curmat sau a schimbat pentru totdeauna vieţile a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică. Fost preşedinte de club la Dinamo Piteşti şi Dinamo Bucureşti, Mihuţ este tatăl vitreg al actriţei Mariana Mihuţ.

    Întâlnirea cu nepotul lui Ion Costin a schimbat firul naraţiunii din serialul Jivago mutilat. Discuţia de la Curtea de Argeş întoarce povestea la un eveniment descris pe larg în episodul 2, lichidarea grupului de rezistenţă anticomunistă de lângă mânăstirea Arnota. Povestea completă poate fi citită aici.

    Lichidarea grupului Arnota a avut loc în zilele de Paşte ale anului 1949, în 23-24 aprilie, iar Nicolae Mihuţ a participat activ la asaltul dat de trupele Securităţii şi, ulterior, la anchetarea şi torturarea membrilor capturaţi. Printre oamenii arestaţi în urma trădării s-a numărat şi Ion Costin, şeful restaurantului din gara Piatra Olt. „Bunicul meu nu a luptat activ. Îi aproviziona pe luptători cu alimente şi îi îndruma spre munte pe studenţii care veneau din ţară pentru a se alătura grupului de rezistenţă. Din ce am aflat, nu furniza arme grupului”, povesteşte Doru Tănăsescu.

    Intrat în sediul Securităţii din Craiova la finele lui aprilie, Ion Costin era mort după trei săptămâni de anchetă şi tortură. Oficial, decesul a survenit unei tentative de evadare. Scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – omul care a documentat migălos crimele comunismului – îi indică, însă, pe ofiţerii Fracase şi Mihuţ drept responsabili pentru această crimă.

    Continuarea pe www.prosport.ro

    Citeşte din episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Din episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    Din episodul 3: întoarcerea tatălui Marianei Mihuţ după 9 ani de prizonierat în lagărele din URSS

     

  • O poză-document şi un destin incredibil: întoarcerea din morţi, după 9 ani. Jivago mutilat, episodul 3: preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră

    Închipuiţi-vă populaţia unui oraş întreg, să spunem Oradea, luată şi transportată în Siberia. Peste 200.000 de soldaţi şi ofiţeri români, populaţia actuală a Oradei, au căzut prizonieri în timpul războiului din est purtat împotriva URSS, între iunie 1941 şi  august 1944.

    Rata mortalităţii acestora în lagărele de prizonieri s-a ridicat la 28%. Duşi în minele de plumb din nordul arctic, unde săpau deseori doar cu mâinile goale, în cele de cărbuni din sudul Uniunii Sovietice sau în deşertul kazah, zeci de mii de români şi-au lăsat oasele în Rusia. Alţi 20.000 au acceptat să se întoarcă în ţară în 1945, cu diviziile Tudor Vladimirescu şi Horia Cloşca şi Crişan, după ce au colaborat – forţaţi sau de bună voie – cu aliatul sovietic. Au fost, însă, şi mii de ofiţeri şi soldaţi care au refuzat să fie trataţi ca sclavi şi, în consecinţă, s-au întors acasă după aproape un deceniu. Aceştia sunt eroii necunoscuţi pe care regimul comunist i-a vrut distruşi.

    Printre ei s-a numărat şi basarabeanul Guţu. Tatăl biologic al actriţei Mariana Mihuţ a supravieţuit încercuirii de la Cotul Donului şi prizonieratului.

    Citiţi aici episodul 1: descrierea îngrozitoare făcută de Cornel Dinu fostului preşedinte de club de la Dinamo, Nicolae Mihuţ

    Şocul revenii în ţară a ultimelor loturi de soldaţi români e descris monumental de Radu Mărculescu în cartea sa „Pătimiri şi iluminări din captivitatea sovietică”. Scriitorul, căpitan de artilerie, şi camarazii săi capturaţi în 1942 la Stalingrad s-au întors în ţară pe la Sighet, în vagoane de marfă închise cu lacăte, după 9 ani de calvar. Era 1951, iar România comunistă nu avea nevoie de stafiile trecutului:

    Citiţi aici episodul 2: cum a ameninţat-o Nicolae Mihuţ pe soţia sa care refuza să semneze actele de divorţ

    „Uşa se deschise brusc, atât cât să apară în cadrul ei două personaje, ofiţerul sovietic cu şapca albastră şi un românaş în uniformă de ofiţeri de grăniceri, dar cu stele pe epoleţi (n.red. – uniforma de Securitate). Era primul român care ne întâmpina în ţară. Fără a se sinchisi de noi, îl întrebă pe sovietic: „Skolko ştuk? („câte bucăţi?”), iar acesta răspunse: tridţat („treizeci”). Românaşul ne numără din ochi şi cu creionul scrise ceva pe o bucată de hârtie, apoi, fără să ne arunce o privire sau să ne adreseze vreun cuvânt, trânti cu putere uşa şi trase cu violenţă zăvoarele. Asta a fost tot. Aşadar, iată şi prima faţă de român cu care patria ne întâmpina după nouă ani de luptă, de suferinţă şi de pribegie în serviciul ei”.

    Citiţi continuarea pe www.prosport.ro

  • Preşedinte la Dinamo, criminal, torţionar, tată de actriţă celebră. Jivago mutilat, episodul 2: lichidarea grupului Arnota şi moartea prin tortură, la Craiova

    O femeie cernită bate în uşa casei situate pe una dintre străduţele aflate în apropierea pădurii Crihala, din nordul oraşului Turnu Severin . Faţa ei este împietrită, iar lacrimile i-au secat. De săptămâni întregi caută locul fără cruce în care i-a fost îngropat băiatul împuşcat în noaptea alegerilor şi odată la câteva zile vine la uşa casei şefului Securităţii, Nicolae Mihuţ. În oraş, lumea vorbeşte cu mare teamă despre faptul că el este ucigaşul tânărului care a vrut să se opună venirii la putere a bolşevicilor comandaţi de la Moscova. De fiecare dată, femeii îi răspunde soţia lui Mihuţ, Paula.

    Deşi simte durerea îngrozitoare a mamei îndoliate, Paula nu are niciun răspuns. Pur şi simplu, nu ştie detaliile activităţii îngrozitoare a soţului ei. Nu ştie în ce groapă a fost aruncat trupul băiatului. 70 de ani mai târziu, din zeci de mărturii printre care şi cea a fiicei sale naturale, ProSport a reconstituit viaţa ofiţerului de securitate Nicolae Mihuţ, cel care a curmat sau a schimbat pentru totdeauna destinele a sute de români care se opuneau sistemului bestial importat din Uniunea Sovietică.

    Povestea sa pare un scenariu de film. Personajul principal îşi părăseşte soţia şi copilul, apoi comandă uciderea, torturarea sau arestarea românilor care fugeau de comunişti în munţi. Pentru o vreme, conduce clubul Dinamo, timp în care este vânat în străinătate de rudele celor ucişi, şi îşi încheie viaţa, în chinuri, alături de a doua sa fiică, nimeni alta decât cea mai bună actriţă de teatru pe care o are acum România. Detaliile uneia dintre cele mai tulburătoare poveşti postbelice, strânse sub titlul Jivago mutilat, nu sunt recomandate celor slabi de înger.

    După 4 ani petrecuţi în slujba regimului comunist, timp în care – spune scriitorul Cicerone Ioaniţoiu – şi-a demonstrat ataşamentul prin cinci crime comise împotriva unor tineri care se opuneau bolşevicilor, în 1949, la Vâlcea, ofiţerul de Securitate Nicolae Mihuţ a început o nouă viaţă. În dosarul de cadre al cerui care avea să devină preşedintele clubului Dinamo se scrie:

    „În 1949 a fost mutat la fostul serviciu judeţean Rm. Vâlcea şi numit în funcţia de locţiitor şef serviciu, iar în 1951, o dată cu înfiinţarea fostei Direcţii regionale Vâlcea, a fost numit şef al Serviciului anchete”.

    Citiţi articolul complet pe www.prosort.ro

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • Să baţi din palme cu o singură mână

    Bun titlu. Şi dacă vă întrebaţi care este semnificaţia, trebuie să spun că autorul însuşi a recunoscut că terminase de scris cartea şi nu avea titlu, aşa că a ales această variantă de nevoie, părându-i-se cea mai bună opţiune. Dincolo de titlu, cartea, a doua scrisă de australianul Richard Flanagan, este bună, cu un touch special pentru est-europeni, pentru că prezintă istoria unor imigranţi din Slovenia, tată şi fiică, în Tasmania.

    Flanagan pare să fie familiarizat cu astfel de personaje; într-un interviu el recunoaşte că s-a inspirat, pentru cei doi, din mulţii imigranţi cu care a venit în contact în Tasmania natală, fiecare dintre aceştia contribuind la conturarea pesonajelor. Şi, probabil, partea leului revine soţiei lui Flanagan, care este imigrantă din Slovenia. Aşa că omul ştie ce spune când scrie: „«-Viaţa noastră…Viaţa noastră a fost mai rea decât a unui câine. Îmi pare rău. Ştiu că nu ai să te mai întorci. Crede-mă, n-am vrut niciodată să beau, să mă cert, n-am vrut apartamentele astea pentru venetici, unele lucruri ţi se întâmplă fără să vrei şi, oricât ai încerca, oricât de mult ai spera, nu poţi să schimbi nimic»… Înainte să deschidă frigiderul pentru prima sticlă a zilei, uitând că e dimineaţă, adăugă ceva în boarera de vânt ce pătrundea de afară: «- Am venit în Australia să fim liberi»“.

    Pentru ei libertatea a însemnat şi înstrăinarea membrilor familiei, plecarea mamei/soţiei, abuzurile unui tată beţiv, plecarea fiicei şi întoarcerea acesteia după două decenii. Redescoperirea şi în cele din urmă transformarea celor doi, a tatălui şi a fiicei. Trebuie să mai spun că Richard Flanagan face parte şi din specia rară a scriitorilor care îşi pot ecraniza aşa cum vor ei cărţile; a făcut-o, filmul apărând în 1998. Nu vă lăsaţi induşi în eroare de nota de pe IMDB, acolo lucrurile au luat-o razna demult; mergeţi şi pe mâna literaturii.

  • Doi români sunt clienţii celui mai scump magazin din lume. Numele lor este inscripţionat pe vitrină – GALERIE FOTO

    Cum dezvolţi un concept de magazin în care clientul să se simtă onorat că îşi poate cumpăra o pijama cu 2.500 de dolari?

    Rodeo Drive este una dintre cele mai faimoase străzi din lume. Aflată la intersecţia luxului, modei şi distracţiei, în inima Beverly Hills-ului, strada aduce laolaltă magazine de haine exclusiviste şi restaurante de top. Pe Rodeo Drive era normal să fie House of Bijan, autointitulat cel mai scump magazin din lume.

    VEZI AICI CUM ARATA MAGAZINUL

    House of Bijan este faimos în lume datorită hainelor şi materialelor foarte scumpe, decorului foarte bogat, Bugatti-ului Veyron Grand Sport unicat parcat în faţa magazinului, dar şi datorită faptului că accesul în interior se face doar pe baza unei rezervări. Conceptul a fost introdus încă de la înfiinţarea magazinului în 1976, la trei ani după ce Bijan Pakzad a sosit în Statele Unite. Bijan Pakzad s-a născut în 1940 în Teheran, iar tatăl său a avut afaceri în industria oţelului. A făcut şcoala în Elveţia, apoi a creat haine în Florenţa, timp de 7 ani. Cu 1 milion de dolari primit de la tatăl a deschis un magazin de îmbrăcăminte pentru femei, Pink Panther, în Teheran.  

    Pentru House of Bijan el a optat pentru accesul doar pe baza unei rezervări pentru a atrage o clientelă selectă. Conform presei străine, magazinul oferă produse de lux precum o haină din lână vicuna de 15.000 de dolari, un set de bagaje din piele de crocodil în valoare de 65.000 de dolari sau o lenjerie de pat din chinchilla mongolă de 120.000 de dolari. De asemenea, un client trebuie să scoată din buzunar 100 de dolari pentru o pereche de şosete, 2.500 de dolari pentru o pijama din mătase şi în jur de 10.000 de dolari pentru un costum. 

    Magazinul este de un lux impresionant, are podele de marmură, finisajele sunt realizate din lemn, iar un candelabru strălucitor de cristal (compus din peste 1.000 de sticluţe de parfum Bijan), în valoare de 75.000 de dolari, tronează deasupra scării din mijlocul buticului.
    Printre clienţii faimoşi se numără preşedintele american Barack Obama, Frank Sinatra, Cary Grant, Stevie Wonder, Arnold Schwarzenegger sau Michael Jordan. În acest colţ al luxului au devenit clienţi şi doi români – fostul ministru al economiei Dan Ioan Popescu şi omul de afaceri Bogdan Buzoianu -, numele lor fiind inscripţionat în vitrina magazinului alături de fostul preşedinte al Israelului, Shimon Peres, şi de Benjamin Netanyahu, actualul prim-ministru al Israelului.

    Clienţii cheltuie în urma unei vizite în magazin cel puţin 700 de dolari, dar suma poate ajunge şi la 800.000 de dolari. Însă se poate şi mai scump. „În anii 2000, am creat o serie de jachete şi paltoane pentru membrii unei familii regale. Fiecare produs  a fost realizat din lână vicuna, fiind disponibil în trei culori. Preţul a ajuns undeva la 1,5 milioane de dolari“, a descris Bijan una dintre cele mai scumpe colecţii ale sale. Vânzările totale ale House of Bijan ar putea depăşi 70 de milioane de dolari într-un an, potrivit Washington Post

    „Sunt ca un doctor. Cunosc vârsta clientului, ce avere are, cât a pierdut în greutate, cine este soţia lui, ce-i place şi ce nu-i place“, a mărturisit Pakzad pentru publicaţia americană în 1984. „Cred că simplitate şi onestitate sunt două cuvinte care-mi descriu cel mai bine colecţiile. Mă ocup de fiecare detaliu, de la A la Z. Când un client îmi trece pragul îl studiez şi dacă, de exemplu, este judecător, nu îl îmbrac cu o cămaşă roz. Îi dictez, într-un stil conservator, cum simt eu că ar trebui să se îmbrace“, a spus el. Ce se întâmplă dacă un client nu este de acord cu sfaturile lui Bijan? „Câteodată, o prietenă sau o amantă nu este de acord cu ce am sugerat eu. În cazul acesta, o rog să mă scuze şi însoţesc bărbatul până la uşă, îi strâng mâna şi îi spun la revedere“, a adăugat el.

    Bijan Pakzad a decedat în aprillie 2011 în urma unui accident vascular cerebral, la vârsta de 67 de ani, iar  în momentul de faţă afacerea este condusă de fiul acestuia, Nicolas Bijan, în vârstă de 23 de ani. „Am început să lucrez alături de tatăl meu în magazin de la vârsta de 15 ani, pe timp de vară. Pe măsură ce m-am maturizat, pasiunea pentru afacerea familiei a crescut“, a spus el într-un interviu. „În ultimii 40 de ani, tatăl meu a construit un brand unic, iar eu sunt nerăbdător să continuu să cresc afacerea în următorii 40 de ani.“ Pe lângă produse vestimentare şi accesorii, House of Bijan oferă parfumuri pentru bărbaţi şi pentru femei; preţul iniţial al unei sticluţe de colonie era de 1.500 de dolari, dar, ulterior, designerul a oferit şi variante produse în serie, mai ieftine.

    În timpul unui interviu în interiorul magazinului, un reporter il întreba pe Bijan Pakzad cât costa o geacă din piele din crocodil, iar iranianul a răspuns, cu zâmbetul pe buze, că preţul este de 95.000 de dolari. Apoi, parcă vrând să-şi motiveze răspunsul, a completat: „Dar geaca este expusă în faţa unui tablou al pictorului Fernardo Botero în valoare de 2,5 milioane de dolari“.

    CUM SĂ ARĂŢI CA UN OM BOGAT DE SUCCES  (SFATURILE LUI BIJAN PAKZAD).

    1. Poartă un costum alb din in fără să te îngrijorezi de cute;
    2. Bea un vin foarte bun la cină şi consumă foarte multă apă în timpul zilei;
    3. Trebuie să deţii un Bentley
    şi un VW Beetle;
    4. Fii mereu îndrăgostit;
    5. Să-ţi picteze portretul Fernando Botero;
    6. Să pleci de la biroul din Manhattan cu elicopterul;
    7. Să fii un preşedinte de companie şi să petreci două ore pe zi ocupat cu grădinăritul.