“Dincolo de demisia de care spuneaţi, e important ca azi PNL să facă analiza lucidă şi să încerce să asculte în final glasul electoratului, pentru că, aşa cum arată rezultatele, e vorba de o sancţiune severă pentru o serie de decizii greşite luate în ultimul an şi jumătate, decizii succesive”, a spus Tăriceanu.
Potrivit acestuia, nu este foarte simplu ca cei care au greşit să accepte, să recunoască şi să se dea la o parte.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Consilierul meu juridic întotodeauna mă ajută să nu fac greşeli” – premierul Victor Ponta despre Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la Bucureşti
“Niciodată nu i-a trecut domnului Iliescu prin cap, cu toate păcatele lui, să o trimită pe doamna Nina în Parlamentul European” – Vasile Blaga, liderul PDL, criticând prezenţa Dacianei Ponta pe lista candidaţilor la PE
“Dacă socialiştii vor avea o majoritate cu care să conducă Europa ne aşteaptă vremuri de teroare şi întoarcerea la comunism” – Monica Macovei, europarlamentar PDL
“Astăzi, Tăriceanu este un scalp la cingătoarea pieilor roşii. Nu-l urmează niciun liberal” – deputatul PNL Ludovic Orban despre Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului
“Obiectivul meu este ca până în noiembrie, acest om să ajungă la un nivel la care să nu mai poată deveni preşedintele României” – preşedintele Traian Băsescu despre premierul Victor Ponta
“Ne sunt rupte afişele, tăiate bannerele şi suntem împiedicaţi să facem campanie. Toţi ‘bărbaţii’ politicii româneşti se luptă cu o femeie” – deputatul PMP Elena Udrea, acuzând persecuţii de campanie la adresa PMP
Şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, crede în schimb că proiectul este “prea mic” ca să fie un proiect de ţară şi că ar trebui ca obiectivul naţional să fie ca România să devină a şaptea forţă economică din UE (proiectul pe care îl vehiculase el pe când era prim-ministru). Tăriceanu neglijează însă că aderarea la zona euro nu doar că nu e un proiect mic, ci implică eforturi uriaşe de convergenţă reală cu zona euro, fără a pierde în acelaşi timp convergenţa nominală, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea Tăriceanu, când “duduiala” economiei care creştea cu peste 7% s-a realizat pe seama unui deficit structural de peste 8% şi a unui deficit de cont curent de aproape 14%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa.
După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).
“Adoptarea Euro nu e un proiect de ţară pentru că e un proiect prea mic. România a atins criteriile de convergenţă nominală, ar putea să o facă. Nu sunt impedimente, probabil, dar trebuie să vedem care ar fi atitudinea UE, a CE în speţă. Dar acesta e un proiect care, iertaţi-mă, puteţi să consideraţi cum vreţi, nu e un proiect de ţară”, a susţinut Tăriceanu.
El a precizat, pe de altă parte, că aderarea nu este, însă, iminentă şi că România ar trebui să facă un efort în continuare pentru a atinge criteriile de covergenţă reală, lucru care mai durează.
Întrebat ce efecte ar resimţi românii după aderarea la moneda Euro şi dacă vor creşte preţurile, Tăriceanu a precizat: “Permiteţi-mi să vă răspud cu o întrebare: este iminentă aderarea României la zona Euro? Nu. Nu este, cu toate că atingem criteriile de convergenţă nominală”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Tăriceanu a precizat că, în viziunea sa, reaşezarea economică a României post-criză trebuie făcută în interiorul unui proiect naţional, el arătând că acest nou proiect naţional trebuie să aibă preponderenţă economică.
“România a avut până în prezent două mari proiecte naţionale – intrarea în NATO şi intrarea în UE. De ceva vreme, eu, cel puţin, consider că România nu are niciun fel de proiect naţional şi funcţionează mai degrabă ca o frunză în vânt: vine FMI, spune ceva, face ce spune FMI; pleacă FMI, face altceva. Dar, în orice caz, e aşa, un fel de mişcare mai degrabă aş califica-o drept haotică”, a spus Tăriceanu.
El a arătat că, în opinia sa, România are nevoie de un proiect naţional în interiorul unei viziuni pe termen lung.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“În urma consultărilor pe care le-am avut cu mai mulţi colegi liberali, dar şi cu susţinători ai PNL şi ai liberalismului, am ajuns la concluzia că înfiinţarea unui nou partid politic nu este oportună în acest moment. Apariţia unei noi formaţiuni pe scena politică ar produce un nou conflict major la nivelul celor care îmbrăţişează valorile liberale, ceea ce ar adânci şi mai mult criza din interiorul partidului. Din loialitate şi preţuire faţă de principiile şi valorile liberale, nu vreau în niciun caz să periclitez şansele PNL în alegerile europarlamentare”, susţine Tăriceanu într-un “Apel pentru viitorul PNL” adresat lui Crin Antonescu.
Actualul preşedinte al Senatului anunţă că a înfiinţat Platforma Economică Liberală, “o structură de care Partidul Naţional Liberal are nevoie dacă vrea să revină la guvernare”.
“Această mişcare are ca principal scop promovarea unui program economic pentru dezvoltarea României, având la bază viziunea liberală. România are şansa de a deveni cea de-a şaptea putere a Europei, iar eforturile noastre trebuie concentrate în atingerea acestui potenţial”, susţine Tăriceanu.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Deja Iohannis a spus că ruperea USL nu exclude o viitoare participare a PNL la o guvernare alături de USD, iar Antonescu, deşi a criticat verbal programul de guvernare al cabinetului Ponta III, a refuzat să-l atace alături de PDL cu o moţiune de cenzură, sub pretextul că programul e “prea neserios”, dar şi-a rezervat dreptul de a ieşi cu o moţiune proprie dacă până la 1 mai Guvernul nu taie CAS cu 5% şi nu introduce neimpozitarea profitului reinvestit.
Forţa PNL în opoziţie depinde însă şi de capacitatea partidului de a nu pierde parlamentari, fie în favoarea altor partide, fie din cauza problemelor lor cu justiţia, iar aici problema PNL e veche. În ultima săptămână, ANI şi-a continuat neobosită ofensiva, cu încă un lot de 10 senatori şi 22 de deputaţi acuzaţi de incompatibilitate sau de fals în declaraţiile de interese: cei mai mulţi provin de la PNL (15), urmaţi de PSD (7) şi PC (3).
În acelaşi timp, refuzul parlamentarilor de a aviza începerea urmăririi penale pentru fostul ministru Daniel Chiţoiu (PNL) şi de a constata încetarea mandatului lui Akos Mora (PNL) şi Ştefan Stoica (PDL), declaraţi incompatibili de ANI, i-a oferit din nou preşedintelui Băsescu ocazia să acuze mafia transpartinică apărată de Parlament, dar i-a făcut şi pe membrii CSM să reflecteze, în premieră, dacă nu e cazul să spargă zidul parlamentar în calea justiţiei printr-o sesizare la CCR, pe motiv de existenţă a unui conflict între puterea judecătorească şi cea legislativă.