BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Studiu: Lumea „plăteste” 1,8 miliarde de dolari pe an pe subvenţii care dăunează mediului

    De la scutirile de taxe pentru producţia de carne de vită în Amazon şi până la sprijinul financiar pentru pomparea nesustenabilă a apei subterane în Orientul Mijlociu, cheltuielile guvernamentale de miliarde de dolari şi alte subvenţii dăunează mediului, se arată în prima evaluare intersectorială realizată în ultimul deceniu.

    Acest sprijin guvernamental, echivalent cu 2% din PIB-ul global, lucrează direct împotriva obiectivelor Acordului de la Paris, finanţând efectiv poluarea apei, tasarea terenurilor şi defrişările din banii statului.

    Autorii studiului spun că o parte semnificativă din suma de 1,8 miliarde de dolari ar putea fi reutilizată pentru a sprijini politicile care sunt benefice pentru natură, pe fondul diviziunii politice tot mai mari cu privire la costul decarbonizării economiei globale.

    Christiana Figueres, care era şefa convenţiei ONU privind schimbările climatice la semnarea Acordului de la Paris, a salutat cercetarea şi a a spus că subvenţiile creează riscuri uriaşe pentru companiile care le primesc.

    „Natura scade într-un ritm alarmant şi nu am trăit niciodată pe o planetă cu atât de puţină biodiversitate”, a spus ea, citată de The Guardian. „Subvenţiile dăunătoare trebuie redirecţionate către protejarea climei şi a naturii, mai degrabă decât spre finanţarea propriei dispariţii”.

    Industria combustibililor fosili (620 miliarde dolari), sectorul agricol (520 miliarde dolari), apa (350 miliarde de dolari) şi silvicultura (155 miliarde dolari) reprezintă majoritatea celor 1,8 miliarde dolari, potrivit raportului.

    Totuşi, lipsa transparenţei între guverne şi beneficiari conduce la gândul că cifra reală este probabil mult mai mare, la fel ca şi costul implicit al subvenţiilor dăunătoare. Anul trecut, un raport al Fondului Monetar Internaţional a constatat că industria combustibililor fosili a beneficiat de subvenţii în valoare de 5,9 miliarde de dolari în 2020, dar marea majoritate a acestei cifre provine din costurile ascunse ale eşecului de a face poluatorii să plătească pentru decesele pe care le provoacă şi încălzirea globală.

    Unul dintre proiectele ţintă din acordul ONU privind biodiversitatea pentru acest deceniu prevede reformarea a 500 de miliarde de dolari pe an în subvenţii, dar, The B Team şi Business for Nature, care s-au ocupat de raport, au spus că acest lucru trebuie consolidat. Lumea nu a atins niciodată un obiectiv privind stoparea pierderii biodiversităţii, iar eşecul de a acţiona cu privire la subvenţii a fost evidenţiat ca o problemă majoră din obiectivele deceniului trecut.

    „Multe companii beneficiază de aceste subvenţii dăunătoare mediului. Acesta nu poate fi un subiect tabu. Trebuie să vorbim folosind fapte şi să înţelegem unde se îndreaptă fluxurile financiare”, a declarat Eva Zabey, director executiv al Business for Nature. „De obicei, subvenţiile au fost stabilite cu bune intenţii în minte. Trebuie să egalăm condiţiile de joc pentru că, în acest moment, unii beneficiază de un avans atunci când ar trebui să fie invers”.

    Elizabeth Mrema, şefa ONU pentru biodiversitate, a declarat că raportul apărut este extrem de important.

    „Raportul evidenţiază modul în care redirecţionarea, reutilizarea sau eliminarea subvenţiilor ar putea aduce o contribuţie importantă la deblocarea celor 711 miliarde de dolari necesari în fiecare an pentru a opri şi inversa pierderea naturii până în 2030, precum şi costul atingerii emisiilor nete zero”, a spus ea.

  • Risc de atac de cord şi accident vascular cerebral în cazul utilizării îndelungate a unuia dintre cele mai folosite medicamente în ţara noastră

    Medicii ar trebui să se gândească la riscurile şi beneficiile pacienţilor care iau acest medicament timp de mai multe luni, spun cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh.

    Aceştia subliniază că administrarea analgezicului pentru dureri de cap şi febră este sigură.

    Alţi experţi spun că este nevoie de cercetări pe mai multe persoane, pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a confirma rezultatele.

    Paracetamolul este utilizat pe scară largă în întreaga lume ca remediu pe termen scurt pentru dureri, dar este prescris, de asemenea, pentru a gestiona durerea cronică, în ciuda faptului că există puţine dovezi privind beneficiile sale pe termen lung.

    Studiul a urmărit 110 voluntari, dintre care două treimi luau medicamente pentru tensiune arterială ridicată, sau hipertensiune arterială.

    În cadrul studiului, voluntarilor li s-a cerut să ia 1 g de paracetamol de patru ori pe zi timp de două săptămâni – o doză obişnuită pentru pacienţii cu dureri cronice – sau pastile placebo, timp de alte două săptămâni.

    Studiul a arătat că paracetamolul a crescut tensiunea arterială, “unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale” – mult mai mult decât un placebo, a declarat profesorul James Dear, farmacolog clinician la Edinburgh.

    Un studiu american de amploare a constatat anterior o legătură între utilizarea pe termen lung a paracetamolului şi riscul crescut de atac de cord – dar nu a putut dovedi că una a cauzat cealaltă.

    Nici alte studii mai mici nu au reuşit să confirme legătura.

    Echipa de la Edinburgh a declarat că nu a putut explica modul în care paracetamolul ar putea creşte tensiunea arterială, dar că descoperirea lor ar trebui să conducă la o revizuire a prescripţiilor de paracetamol pe termen lung.

  • O nouă DESCOPERIRE: Alimentul care îţi scurtează viaţa 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi de români

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • O nouă DESCOPERIRE: Alimentul care îţi scurtează viaţa 36 de minute de fiecare dată când îl mănânci, care este foarte consumat şi de români

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Un studiu al Universităţii Harvard care a durat 80 de ani a scos la iveală ceea ce ar putea să fie secretul pentru o viaţă fericită

    Studiul Grant, precum şi Studiul Harvard axat pe dezvoltarea adulţilor, au urmărit mai multe sute de oameni pe parcursul întregii lor vieţi şi au analizat diferite aspecte ale acestora. Potrivit unui articol publicat de platforma theladders.com, cercetătorii implicaţi în aceste studii au descoperit că, deşi răspunsul este complex, cei mai fericiţi dintre participanţi s-au concentrat pe trei aspecte pe parcursul vieţii lor: obţinerea succesului pe termen lung, inteligenţa emoţională şi relaţiile. 

    Începând cu anul 1938, cercetătorul Dr. Arlie Bock, de la şcoala de medicină a Harvard, a început proiectul cu 268 de bărbaţi aflaţi în cel de al doilea an de studiu la aceeaşi facultate. Participanţii la studiu au consimţit să fie subiectul unor măsurători fizice şi psihice, să răspundă unor chestionare şi interviuri pe parcursul vieţii lor, toate cu scopul de a-i ajuta pe cercetători să găsească elementele necesare pentru o viaţă mai bună. 

    Dintre cei 268 de oameni analizaţi, schimbările cele mai mari au venit la bărbaţi când aceştia se aflau în jurul vârstei de 40 de ani. Spre exemplu, unul dintre ei a devenit preşedintele Statelor Unite – John F. Kennedy, unul dintre ei a devenit un autor de succes, iar alţi patru au candidat pentru Senat. Mulţi alţii s-au confruntat cu tragedii sau cu drame în dragoste.

    Cercetătorii au descoperit că primul element necesar unei vieţi mai bune era succesul bazat pe un orizont pe termen lung. Au observat că dacă se uitau la un anumit moment din viaţa oricăruia dintre participanţi, studiul era înşelător. Participanţii au trecut prin bune şi rele pe parcursul vieţii, iar eşecurile anterioare nu reprezentau neapărat un indicator al unui viitor fără succes. Cu alte cuvinte, doar din cauza faptului că cineva a experimentat traume sau alte evenimente semnificative în viaţă, acest lucru nu însemna că nu vor reuşi să ajungă la succes pe termen lung niciodată. Din contră, mulţi dintre cei care s-au concentrat pe a merge mai departe au atins într-un final succesul.

    Pe de altă parte, cei care au avut succes foarte devreme în viaţă, nu au avut neapărat aceeaşi şansă mai târziu. Spre exemplu, unul dintre participanţi – John Hines –  era un model la Harvard şi părea că totul merge bine pentru el în tinereţe. S-a căsătorit, avea o carieră de succes şi a excelat la şcoală. Dar când avea 30 de ani, a început să fumeze şi să bea, a avut o aventură şi a murit din cauza bolii izbucnite subit. În contrast cu viaţa lui John, un alt participant, Godfrey Camille, părea că este destinat eşecului şi era catalogat ca fiind persoana cu cele mai puţine şanse să reuşească. A mâncat singur până când avea şase ani, a încercat să se sinucidă şi a fost bântuit de amintirile traumelor din copilărie. Totuşi, la 35 de ani, a experimentat o trezire spirituală şi a devenit psihiatru licenţiat, folosindu-se de  experienţele din viaţa pentru a-i ajuta pe alţii. Cercetătorii au aflat că până la finalul vieţii sale, el a fost unul dintre cei mai fericiţi participanţi dintre cei implicaţi în studiu.

    Inteligenţa emoţională presupune gestionarea obstacolelor şi problemelor din vieţile noastre şi a influenţei acestora asupra noastră. Cercetătorii au descoperit că cei care puteau răspunde problemelor din viaţă într-un mod optimist erau mai sănătoşi din punct de vedere emoţional şi fizic decât cei care s-au împotmolit în problemele din vieţile lor. Unii dintre participanţi s-au chinuit cu răspunsurile la emoţiile lor în tinereţe, dar cercetarea a arătat că inteligenţa emoţională poate fi câştigată şi îmbunătăţită pe parcursul anilor. De asemenea, câţiva dintre participanţi au început cu o inteligenţă emoţională bună, dar au dezvoltat mai târziu obiceiuri distructive. Cercetătorii au descoperit că în general însă, 

    inteligenţa emoţională a mers mână în mână cu succesul personal şi profesional; dar şi că a a fost învăţată şi a crescut odată cu vârsta.

    În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că relaţiile cu însemnătate au reprezentat cel mai important indicator al unei vieţi bune. Există o corelaţie directă între nivelul de fericire pe care îl avem în relaţiile apropiate şi sănătatea noastră. Relaţiile puternice ajută la întârzierea declinului nostru fizic şi psihic. Să ai grijă de corpul tău este important, dar să ai grijă de relaţiile tale este o formă de grijă de asemenea.

  • Un studiu al Universităţii Harvard care a durat 80 de ani a scos la iveală ceea ce ar putea să fie secretul pentru o viaţă fericită

    Studiul Grant, precum şi Studiul Harvard axat pe dezvoltarea adulţilor, au urmărit mai multe sute de oameni pe parcursul întregii lor vieţi şi au analizat diferite aspecte ale acestora. Potrivit unui articol publicat de platforma theladders.com, cercetătorii implicaţi în aceste studii au descoperit că, deşi răspunsul este complex, cei mai fericiţi dintre participanţi s-au concentrat pe trei aspecte pe parcursul vieţii lor: obţinerea succesului pe termen lung, inteligenţa emoţională şi relaţiile. 

    Începând cu anul 1938, cercetătorul Dr. Arlie Bock, de la şcoala de medicină a Harvard, a început proiectul cu 268 de bărbaţi aflaţi în cel de al doilea an de studiu la aceeaşi facultate. Participanţii la studiu au consimţit să fie subiectul unor măsurători fizice şi psihice, să răspundă unor chestionare şi interviuri pe parcursul vieţii lor, toate cu scopul de a-i ajuta pe cercetători să găsească elementele necesare pentru o viaţă mai bună. 

    Dintre cei 268 de oameni analizaţi, schimbările cele mai mari au venit la bărbaţi când aceştia se aflau în jurul vârstei de 40 de ani. Spre exemplu, unul dintre ei a devenit preşedintele Statelor Unite – John F. Kennedy, unul dintre ei a devenit un autor de succes, iar alţi patru au candidat pentru Senat. Mulţi alţii s-au confruntat cu tragedii sau cu drame în dragoste.

    Cercetătorii au descoperit că primul element necesar unei vieţi mai bune era succesul bazat pe un orizont pe termen lung. Au observat că dacă se uitau la un anumit moment din viaţa oricăruia dintre participanţi, studiul era înşelător. Participanţii au trecut prin bune şi rele pe parcursul vieţii, iar eşecurile anterioare nu reprezentau neapărat un indicator al unui viitor fără succes. Cu alte cuvinte, doar din cauza faptului că cineva a experimentat traume sau alte evenimente semnificative în viaţă, acest lucru nu însemna că nu vor reuşi să ajungă la succes pe termen lung niciodată. Din contră, mulţi dintre cei care s-au concentrat pe a merge mai departe au atins într-un final succesul.

    Pe de altă parte, cei care au avut succes foarte devreme în viaţă, nu au avut neapărat aceeaşi şansă mai târziu. Spre exemplu, unul dintre participanţi – John Hines –  era un model la Harvard şi părea că totul merge bine pentru el în tinereţe. S-a căsătorit, avea o carieră de succes şi a excelat la şcoală. Dar când avea 30 de ani, a început să fumeze şi să bea, a avut o aventură şi a murit din cauza bolii izbucnite subit. În contrast cu viaţa lui John, un alt participant, Godfrey Camille, părea că este destinat eşecului şi era catalogat ca fiind persoana cu cele mai puţine şanse să reuşească. A mâncat singur până când avea şase ani, a încercat să se sinucidă şi a fost bântuit de amintirile traumelor din copilărie. Totuşi, la 35 de ani, a experimentat o trezire spirituală şi a devenit psihiatru licenţiat, folosindu-se de  experienţele din viaţa pentru a-i ajuta pe alţii. Cercetătorii au aflat că până la finalul vieţii sale, el a fost unul dintre cei mai fericiţi participanţi dintre cei implicaţi în studiu.

    Inteligenţa emoţională presupune gestionarea obstacolelor şi problemelor din vieţile noastre şi a influenţei acestora asupra noastră. Cercetătorii au descoperit că cei care puteau răspunde problemelor din viaţă într-un mod optimist erau mai sănătoşi din punct de vedere emoţional şi fizic decât cei care s-au împotmolit în problemele din vieţile lor. Unii dintre participanţi s-au chinuit cu răspunsurile la emoţiile lor în tinereţe, dar cercetarea a arătat că inteligenţa emoţională poate fi câştigată şi îmbunătăţită pe parcursul anilor. De asemenea, câţiva dintre participanţi au început cu o inteligenţă emoţională bună, dar au dezvoltat mai târziu obiceiuri distructive. Cercetătorii au descoperit că în general însă, 

    inteligenţa emoţională a mers mână în mână cu succesul personal şi profesional; dar şi că a a fost învăţată şi a crescut odată cu vârsta.

    În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că relaţiile cu însemnătate au reprezentat cel mai important indicator al unei vieţi bune. Există o corelaţie directă între nivelul de fericire pe care îl avem în relaţiile apropiate şi sănătatea noastră. Relaţiile puternice ajută la întârzierea declinului nostru fizic şi psihic. Să ai grijă de corpul tău este important, dar să ai grijă de relaţiile tale este o formă de grijă de asemenea.

  • Risc de atac de cord şi accident vascular cerebral în cazul utilizării îndelungate a unuia dintre cele mai folosite medicamente în ţara noastră

    Medicii ar trebui să se gândească la riscurile şi beneficiile pacienţilor care iau acest medicament timp de mai multe luni, spun cercetătorii de la Universitatea din Edinburgh.

    Aceştia subliniază că administrarea analgezicului pentru dureri de cap şi febră este sigură.

    Alţi experţi spun că este nevoie de cercetări pe mai multe persoane, pe o perioadă mai lungă de timp, pentru a confirma rezultatele.

    Paracetamolul este utilizat pe scară largă în întreaga lume ca remediu pe termen scurt pentru dureri, dar este prescris, de asemenea, pentru a gestiona durerea cronică, în ciuda faptului că există puţine dovezi privind beneficiile sale pe termen lung.

    Studiul a urmărit 110 voluntari, dintre care două treimi luau medicamente pentru tensiune arterială ridicată, sau hipertensiune arterială.

    În cadrul studiului, voluntarilor li s-a cerut să ia 1 g de paracetamol de patru ori pe zi timp de două săptămâni – o doză obişnuită pentru pacienţii cu dureri cronice – sau pastile placebo, timp de alte două săptămâni.

    Studiul a arătat că paracetamolul a crescut tensiunea arterială, “unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale” – mult mai mult decât un placebo, a declarat profesorul James Dear, farmacolog clinician la Edinburgh.

    Un studiu american de amploare a constatat anterior o legătură între utilizarea pe termen lung a paracetamolului şi riscul crescut de atac de cord – dar nu a putut dovedi că una a cauzat cealaltă.

    Nici alte studii mai mici nu au reuşit să confirme legătura.

    Echipa de la Edinburgh a declarat că nu a putut explica modul în care paracetamolul ar putea creşte tensiunea arterială, dar că descoperirea lor ar trebui să conducă la o revizuire a prescripţiilor de paracetamol pe termen lung.

  • Studiu: Cum sunt aleşii managerii în companiile din România. Primele două calităţi n-au legătură cu priceperea în meserie

    Marile companii din România riscă să piardă resurse umane valoroase în lipsa unor măsuri concrete şi pe termen lung, arată datele unui studiu recent.
    Conform studiului „Insights from the Top”, realizat de K.M.Trust & Partners, marile companii din România riscă să piardă angajaţi valoroşi dacă nu vor începe să crească investiţiile în retenţia şi dezvoltarea abilităţilor angajaţilor. Ca atare, planurile pentru dezvoltarea resursei umane, prin programe de training, leadership şi coaching se află printre marile priorităţi ale acestei perioade şi ale anului 2022 la vârful marilor companii active în România.

    De asemenea, managementul resurselor, digitalizarea şi eficientizarea vor deveni din ce în ce mai importante în cadrul organizaţiilor din România.

    Peste 60% dintre liderii din vârful marilor multinaţionale care au răspuns studiului au în plan ca anul acesta să crească investiţiile în programe de training, de leadership şi coaching, având în vedere provocările contextului actual. De altfel, COVID-19 reprezintă o îngrijorare pentru mai bine de 40% dintre liderii intervievaţi.

    O altă temă importantă pentru manageri o reprezintă dezvoltarea emoţională şi sănătatea mintală în interiorul organizaţiilor, 35% dintre aceştia menţionând ca fiind o temă pe agenda lor în perioada următoare.

    În plus, peste 65% dintre liderii companiilor care au participat la studiu au indicat că managementul resurselor, digitalizarea şi eficientizarea proceselor în organizaţiile pe care le conduc, reprezintă o preocupare constantă.
    Caracterul şi valorile morale, condiţii importante

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Studiu: Omicron supravieţuieşte mai mult pe plastic şi pe piele decât variantele anterioare

    „Stabilitatea sa ridicată în mediu” – capacitatea de a rămâne infecţioasă – ar fi putut ajuta Omicron să înlocuiască Delta ca variantă dominantă şi să se răspândească rapid, au spus cercetătorii.

    Pe suprafeţele de plastic, timpii medii de supravieţuire a tulpinii originale şi a variantelor Alpha, Beta, Gamma şi Delta au fost de 56 de ore, 191,3 ore, 156,6 ore, 59,3 ore şi, respectiv, 114,0 ore, în comparaţie cu 193,5 ore pentru Omicron, au raportat cercetătorii pe bioRxiv potrivit Reuters.

    Pe probe de piele de la cadavre, timpul mediu de supravieţuire a virusului a fost de 8,6 ore pentru versiunea originală, 19,6 ore pentru Alpha, 19,1 ore pentru Beta, 11,0 ore Gamma, 16,8 ore pentru Delta şi 21,1 ore pentru Omicron.

    Pe piele, toate variantele au fost complet inactivate după 15 secunde de expunere la dezinfectanţi pentru mâini pe bază de alcool.

    „Prin urmare, este recomandat ca practicile actuale de control al infecţiilor (igiena mâinilor) să utilizeze dezinfectanţi… aşa cum propune Organizaţia Mondială a Sănătăţii”, concluzionează cercetătorii.

    Utilizatorii testelor rapide de antigen pentru detectarea COVID-19 ar trebui să tamponeze nările conform indicaţiilor producătorului şi să nu tamponeze în schimb gâtul, arată o nouă cercetare.

    Tamponarea nazală „a detectat peste 95% dintre persoanele cu cele mai ridicate niveluri de virus, care sunt cel mai probabil contagioase”, a declarat Dr. Diane Havlir de la Universitatea din California, San Francisco. Tampoanele din gât au detectat cu aproape 40% mai puţine cazuri decât tampoanele din nas, au raportat cercetătorii.

    Un studiu separat din Spania, postat, de asemenea, pe medRxiv, a constatat că tamponarea părţii interioare a obrazului este, de asemenea, mult mai puţin fiabilă decât tamponarea nărilor pentru detectarea virusului.

  • Începe marea debirocratizare: certificatul de naştere, diploma de studiu, autorizaţiile de construire sau CIF-urile nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi

    Certificatul de naştere, de căsătorie sau de deces, diploma de studii, autorizaţiile de construire, autorizaţiile emise de Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă sau codurile de identificare fiscală ale firmelor fac parte din lista documentelor care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţile din România.

    Începând cu 1 ianuarie 2022, o lege care vizează marea debiro­cratizare a intrat în vigoare şi promite schimbări importante în ceea ce priveşte interacţiunea între cetăţeni şi autorităţile publice (Legea nr. 267/2021 pentru completarea OU a Guvernului nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative).

    Irina Stănică, senior managing associate în cadrul casei de avocatură KPMG Legal – Toncescu şi Asociaţii, a realizat, la solicitarea ZF, o sinteză a principalelor tipuri de documente care nu vor mai fi cerute în copie de către autorităţi şi aplicabilitatea măsurilor din noua lege:

    1. Categorii de documente vizate

    Pentru corecta identificare a categoriilor de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate de autorităţile publice în format fizic, trebuie menţionat că nu este vorba doar de documentele pe care autorităţile solicitante le-au emis ele însele, ci de orice documente emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din România.

    Astfel, intră în categoria docu­mentelor ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate în format fizic, având în vedere noile reglementări, docu­mentele de stare civilă, precum: certifi­catul de naştere, certificatul de căsă­torie, certificatul de deces. De aseme­nea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale documentelor de studiu: diploma de studiu, supliment la diploma de studiu, scrisoarea de acceptare la studii sau copii ale docu­mentelor ce atestă atribuirea unui drept, precum: per­misul unic/Cartea albastră a UE, permisul de şedere temporară sau pe termen lung, avizul de angajare, cartea de rezidenţă, cartea de rezidenţă permanentă.

    O altă categorie de documente ale căror copii nu vor mai putea fi solicitate o reprezintă aceea a documentelor ce atestă obţinerea unor avize sau autorizaţii, precum: avizul tehnic de specialitate, autori­zaţiile emise de diverse instituţii (de ex. autorizaţie de construire, de mediu, autorizaţii ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă etc.). În cazul în care se solicită furnizarea serviciului public de către o persoană juridică, acesteia nu îi vor putea fi solicitate copii ale certificatului de înmatriculare a societăţii ori de înscriere în registre, în cazul altor entităţi cu personalitate juridică (de ex. în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor). De asemenea, nu vor mai putea fi solicitate copii ale codurilor de identificare fiscală (CIF). În plus, considerăm că nu vor putea fi solicitate nici copii ale certificatelor cu înscrierile de menţiuni efectuate la Oficiul Registrului Comerţului.

    Ca o concluzie generală, apre­ciem că orice proces de furnizare a unui ser­viciu public trebuie condus de prin­cipiul minimizării volumului de infor­ma­ţii pe care autoritatea publică ar pu­tea să îl pretindă beneficiarului, urmând ca aceste informaţii să fie obţi­nute direct de la sursă, respectiv de la autoritatea publică care a ge­ne­rat acea infor­maţie. Altfel spus, au­to­ritatea publică chemată să furnizeze ser­viciul public trebuie să se îndrepte întot­deauna către autoritatea publică sur­să, iar nu către beneficiarul ser­viciului, în vederea obţinerii de infor­maţii, cu atât mai mult cu cât în unele situ­aţii este vorba de aceeaşi autoritate publică.

    2. Aplicabilitatea noilor măsuri

    Noile prevederi stabilesc faptul că li se interzice tuturor instituţiilor pu­bli­ce şi organelor de specialitate ale ad­mi­nistraţiei publice centrale să so­licite per­soanelor fizice sau persoa­ne­lor ju­ri­dice, în vederea soluţionării cere­rilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

    Autorităţile vor putea solicita copii sau extrase ale respectivelor documente în format electronic autorităţilor emitente în baza consimţământului expres al beneficiarului serviciului public.

    Măsurile adoptate recent reprezintă un pas înainte în eficientizarea procesului de furnizare a unui serviciu public de către autorităţi. Astfel, beneficiarii direcţi ai dispoziţiilor noii legi sunt atât persoanele fizice, cetăţenii UE, ai SEE, Confederaţiei Elveţiene, cetăţenii statelor terţe, cât şi persoanele juridice române sau străine, câtă vreme sunt îndeplinite următoarele cerinţe: aceste persoane să solicite autorităţilor publice din România furnizarea unui serviciu public (sunt beneficiari ai respectivului serviciu), iar documentele să fi fost emise de instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din ţara noastră.

    În afară de beneficiarii direcţi, apreciem că şi autorităţile publice vor resimţi efectele acestei debirocratizări, prin reducerea volumului dosarelor pe care le vor înregistra. În plus este nevoie de adoptarea unor noi proceduri de schimb de date între autorităţi pentru punerea efectivă în aplicare a Legii nr. 267/2021. Este de aşteptat ca în primele luni de la intrarea în vigoare a legii să existe anumite impedimente în aplicarea ei, până la identificarea canalelor de comunicare a informaţiilor pe care autorităţile le obţineau prin solicitarea copiilor după documente.