Tag: studenti

  • România a câştigat marele premiu la competiţia de antreprenoriat JA Europe Enterprise Challenge 2016

    Save Energy a câştigat marele premiu pentru cea mai bună companie. Echipa a fost aleasă pe baza ideii inovatoare şi a potenţialului puternic de business, care oferă o soluţie ce salvează energia consumată inutil de dispozitivele electrice. Echipa a propus o priză inteligentă care împiedică alimentarea cu energie electrică a diferitelor aparate, atunci când acestea sunt în stand-by. Folosind un microprocesor pe 8 biţi priza poate detecta automat atunci când dispozitivele intră în stand-by şi poate împiedica automat alimentarea acestora la sursa de curent, astfel salvând energia consumată inutil. Membrii echipei estimează că dacă la nivel mondial toate prizele ar fi înlocuite cu Save Energy, consumul de curent electric s-ar reduce cu cel puţin 10%.

    Echipa a concurat împotriva  a 19 companii din 16 ţări europene.

    “Ne-am focusat pe inovaţie, tehnologie şi creativitate pentru a ne dezvolta proiectul. Pentru a câştiga, am lucrat foarte mult alături de JA România, dar cred că principalul nostru avantaj constă în abilitatea noastră de a prezenta şi de a vorbi în public, dar şi de abilitatea de a scala afacerea. Am întâlnit mulţi studenţi din Europa cu un potential mare şi noi toţi vom face lucruri mari în viitorul apropiat. Premiul câştigat mă va ajuta mult în business. Totuşi, nu este vorba de banii pe care îi primim, ci despre expunere şi de validarea pe piaţă din partea unor juraţi foarte calificaţi. De asemenea, am primit premiul EY Business Vision care ne va ajuta să intrăm în piaţă mult mai rapid şi ne va oferi soluţii pentru toate problemele mici.”, a spus Alexander Marcu-Stoica, CEO Save Energy.

    Pe 6-8 iulie, peste 90 de studenţi au concurat în finalacompetiţiei de antreprenoriat JA Europe Enterprise Challenge 2016. Găzduit în România, Bucureşti, JA Europe Enterprise Challenge reprezintă evenimentul european anual al studenţilor ce au participat de-a lungul anului în programul universitar de antreprenoriat “Start Up” şi care au câştigat etapele naţionale din ţările lor. Programul “Start Up” este o iniţiativă JA Europece a implicat 14,000 de studenţi din 300 de univesităţi, oferindu-le oportunitatea de conduce un business încă de la etapa de idee.
     

  • Confesiunile studenţilor români în Anglia după Brexit. „Este inimaginabil ce se petrece”

    Este încă neclar ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, dar un lucru este sigur: studenţii români plecaţi pe teren britanic nu vor avea o soartă uşoară. 

    Viaţa de student este una dificilă şi scumpă în general, indiferent de ţara în care te afli. Economiile studenţilor, oricât de mici, valorează enorm pentru aceştia de pe o lună pe alta, iar orice mică sumă este binevenită.

    „Eu am văzut pericolul, dar am continuat să sper că nu vor face o gafă de asemenea proporţii”.

    Vedeţi AICI Confesiunile studenţilor români în Anglia după Brexit. „Este inimaginabil ce se petrece”

  • The Entrepreneurship Academy selectează prima generaţie de studenţi antreprenori şi le oferă burse în valoare de peste 270.000 EUR

    The Entrepreneurship Academy (EA), singura facultate de antreprenoriat din Sud-Estul Europei în care înveţi de la antreprenori a fost lansată azi, într-o conferinţă de presă în noul său spaţiu de pe Dacia 99. În cadrul conferinţei, Cosmin Alexandru, Decan al The Entrepreneurship Academy, a anunţat că şcoala beneficiază de un fond de burse de peste 270.000 EURO timp de patru ani pentru primii săi studenţi. „Practic fiecare student va fi susţinut financiar într-un fel sau altul”, a spus el, menţionând că bursele încep de la 1500 de euro şi pot ajunge până la 5000 de euro, în condinţiile în care taxa anuală este de 6500 de euro.

    Şcoala a fost deschisă în parteneriat cu Team Academy din Olanda, una dintre cele mai importante şcoli internaţionale de antreprenoriat, şi se bazează pe un model acreditat la nivel internaţional.  Potrivit reprezentanţilor companiei, 91% dintre absolvenţii acestui model educaţional au un loc de muncă în primele 6 luni după absolvire, iar 47% au un business sustenabil la 2 ani după absolvire. 

    „Modelul educaţional se adresează absolvenţilor de liceu care vor să înveţe la facultate nu doar teorie, ci şi cum să-şi folosească cunoştinţele în mod practic, în dezvoltarea propriei companii”, a spus Cosmin Alexandru, Decan al The Entrepreneurship Academy.

    Prezent la deschiderea oficială a facultăţii, Peer Stoop, Chief Learning Officer la Team Academy Olanda, a menţionat că „a fi antreprenor e o profesie care se învaţă, dar nu într-o sală de clasă, ci prin practică. Şi pentru că am descoperit că avem aceleaşi valori cu The Entrepreneurship Academy, am considerat firesc să ne unim forţele şi să aducem împreună în România un model educaţional de succes.”

    ING, partener fondator al The Entrepreneurship Academy, a pus la dispoziţie primul fond de burse EA, oferind 10 burse antreprenoriale /4 ani, în valoare de 60.000 euro.

    „Romania are un potenţial imens de a inova şi de a crea antreprenori valoroşi. Prin bursele ING vrem să oferim studenţilor şansa nu doar de a studia şi de a-şi crea propriul start-up, ci şi de a eşua. Pentru un antreprenor, eşecul este esenţial în dezvoltarea sa. Susţinem cu mândrie astfel de oportunităţi de învăţare, ca Entrepreneurship Academy”, a menţionat Michal Szczurek, CEO ING.

    Şi NN oferă 5 burse de solidaritate în valoare de 100.000 euro/4 ani. „Investim cu încredere într-o generaţie de tineri viitori antreprenori care, cu certitudine, e privilegiată că are acces la un model educaţional care accelerează pregătirea lor pentru contactul cu lumea reală a business-ului. Şi ce merită să ştie această generaţie e că măsura succesului viitor e întotdeauna dată de modul în care ne raportăm la privilegii”, a spus Marius Popescu, CEO NN.

    De asemenea, antreprenorii care susţin cu burse şi mentorat primii 17 studenţi deja admişi sunt: Radu Atanasiu(Maastrich School of Management), Adrian Ţuluca (Managing Director la Propaganda), Felix Tătaru (Preşedinte GMP Group), Felix Pătrăşcanu (fondator Fan Courier), Mihai Marcu (Preşedinte MedLife), Adrian Florea (Managing Director Trend Consult Group), CEO Club, B-Team.
     

  • Patru studenţi vor să înveţe românii cum să facă agricultură eficient cu ajutorul dronelor

    M-am întâlnit cu Robert Mistovschi dimineaţa într-o cafenea din centrul Bucureştiului. Colegii lui se aflau în examene şi nu au putut veni, iar Robert urma să susţină un test după-amiaza aceea. Între facultate, joburi şi viaţă socială, cei patru au gândit un sistem care sprijină agricultura să susţină o populaţie globală în creştere.

    Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie din cadrul Naţiunilor Unite anticipează că în 2050 9,6 miliarde de oameni vor locui pe planetă, iar pentru a-i hrăni, producţia de alimente va trebui să crească cu 70%, utilizând aceeaşi suprafaţă de teren arabil. De aceea trebuie schimbat modul în care oamenii fac agricultură, iar cel mai simplu şi eficient este transformarea acesteia prin tehnologie.

    Astfel, este nevoie să se facă trecerea de la metode arhaice de a face agricultură către ferme inteligente şi agricultură de precizie.

    Serafim este un start-up aflat la început de drum şi care vrea să aducă tehnologia şi precizia în această ecuaţie prin implementarea dronelor şi senzorilor în acest domeniu care a rămas aproape neschimbat de zeci de ani.

    Produsul oferit de studenţii români are o componentă de hardware (o dronă care survolează terenurile şi senzori ce sunt introduşi în pământ) şi una de software (platforma tehnologică) şi nu necesită un specialist pentru a-l utiliza.

    Drona de tip aripă, creată special pentru agricultură, zboară singură, fără ca fermierul să fie nevoit să o controleze, pe un traseu determinat, mi-a spus Robert. Spre deosebire de un quadcopter, drona Serafim planează mult, iar acest fapt îi dă o autonomie mai mare şi poate survola arii mai mari. Agricultorul obţine o imagine de ansamblu, dar, în plus, este informat şi despre starea de sănătate a plantelor. „Agricultorul va putea acţiona direct exact acolo unde este nevoie.“ A doua parte din componenta hardware este un senzor dezvoltat de cei patru care este capabil să-i dea fermierului informaţii, în timp real, despre temperatura solului, umiditate, PH-ul sau salinitatea acestuia. Pachetul de bază oferit de Serafim costă între 3 şi 5.000 de euro, în funcţie de ce doreşte clientul (dacă vrea să-şi modifice drona pentru anumite nevoi), însă potenţialii clienţi pot achiziţiona doar anumite componente din soluţia tinerilor, dacă au nevoie doar de o dronă pentru a survola zona sau doar de senzori pentru date. Însă pachetul complet este mai atractiv, deoarece, spune Robert Mistovschi, Serafim nu doreşte să se oprească aici, ci să facă următorul pas înspre big data, oferindu-le fermierilor date, analize şi previziuni bazate pe datele colectate de senzori, contra – cost sub formă de SaaS (software as service). „Noi o să colectăm date, pe care o să ne analizăm şi o să ne ajute să dăm predicţii, propuneri pentru anul care urmează“, afirmă Mistovschi.

    „Am dezvoltat o bază de date cu condiţii optime realizată cu partenerii noştri de la agronomie. Să zicem că temperatura solului scade sub un anumit prag, atunci acea informaţie este comparată cu cea din baza de date şi i se trimite o alertă fermierului. Pentru cultura «x» temperatura asta nu este optimă. Sau dacă temperatura solului este prea ridicată un fermier poate veni cu mai multă apă pe zona aceea şi îl informăm că procesul de creştere va fi unul accelerat şi el va şti când este timpul optim pentru recoltare. Acum au mai mult control asupra culturilor şi pot înţelege mai bine ce a mers şi ce nu“, a explicat el.

    Toate aceste componente funcţionează şi comunică wireless cu ajutorul tehnologiei LoRaWAN, care face posibilă comunicarea wireless la peste 50 km distanţă în câmp deschis. În pachetul oferit de Serafim intră şi o sesiune de training pentru fermieri, certificare de zbor şi o asigurare pentru dronă.

    Un prim test important îl vor susţine în această vară, când vor putea vedea exact cum funcţionează sistemul lor într-un mediu real şi vor putea analiza datele. Acest prim proiect realizat în colaborare cu un fermier este stabilit, dar Mistovschi mi-a mai spus că ar mai vrea să mai facă alte două asemenea proiecte în cele trei luni de vară. „Sperăm să obţinem anumite cifre pe care să le validăm, iar la final să putem zice că datorită soluţiei noastre «outputul» a crescut cu x%“

    Ei ţintesc o piaţă de mii de fermieri, cu peste 50-100 de hectare de teren, care sunt deschişi către tehnologie. „Unii fermieri au bugete de investiţii în tehnologie, investesc în silozuri noi, semănătoare noi, dar nu au mai folosit drone sau senzori“, a spus Robert Mistovschi. De asemenea, el susţine că recuperarea estimată a investiţiei ar fi situată undeva la 1-2 ani. Mistovschi este de părere că există o piaţă pentru produsele lor pe plan local, mai ales datorită faptului că România are una dintre cele mai mari suprafeţe agricole din UE, „dar productivitatea este scăzută şi este o nevoie de creştere în acest sens. Soluţia noastră nu este doar pentru piaţa locală, ci pentru una globală, doar că implementarea o facem începând cu România“, a mai spus el.

    Grupul şi-a împărţit responsabilităţile: Bogdan Brînzei şi Daniel Vladu se ocupă de partea de hardware, Gabriel Rotaru lucrează la partea de software şi Robert Mistovschi este pe partea de business. „Am construit echipa în aşa fel încât să avem competenţe pe fiecare arie a start-up-ului.“

    Drona din imagine este un prototip cu toate componentele la vedere şi realizată din polistiren expandat, însă varianta finală va fi ranforsată cu fibră de carbon. Producţia se va face în România, iar marginea de profit ar fi undeva la 60-70% dacă utilizează distribuitori, dar cum ei fac aproape toate componentele câştigurile ar putea creşte şi mai mult, ceea ce îi face interesanţi pentru investitori, potrivit lui Mistovschi. „Vrem o afacere care să crească organic, dar în acelaşi timp înţelegem necesitatea unei runde de investiţii pentru a accelera procesul de creştere, şi pentru a ne oferi un avantaj competitiv. Nu vrem să ne grăbim, vrem să vindem pentru suma potrivită la timpul potrivit“.

  • Google lansează Atelierul Digital – o platformă online pentru creşterea competenţelor digitale dedicată studenţilor şi antreprenorilor din România

    Google lanseză în România programul Atelierul Digital, o platformă online gratuită care oferă tinerilor pregătire în domeniul marketingului digital şi în dezvoltarea afacerii cu ajutorul internetului.

    Potrivit datelor Comisiei Europene, în viitorul apropiat, 90% dintre slujbe vor necesita cunostinţe digitale. Comisia Europeană estimează că, până în 2020, 825.000 de locuri de muncă vor fi neacoperite din cauza acestui decalaj.

    Potrivit Digital Economy & Society Index (DESI), România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte competenţe digitale. Doar 16% dintre români au cunoştinţe digitale de bază, în comparaţie cu media de 30% a EU15  şi 26% în ţările NMS13, arată un raport DELab. Mai mult, 43% dintre români declară că nu au deloc competenţe digitale, ceea ce este mult peste media de 25% în ţările NMS13  şi 14% în EU15. Doar 8% dintre români cred că au cunoştinţe digitale destul de solide pentru a face faţă într-un mediu de lucru competitiv.

    „Internetul este esenţial în societatea de astăzi, oferind oportunităţi şi mijloace de dezvoltare antreprenorilor şi afacerilor. Vrem ca prin programul Atelierul Digital lansat astăzi să oferim un instrument care să ajute viitoarea forţă de muncă şi antreprenorii în obţinerea cunoştinţele digitale atât de importante în economie. Sperăm ca acest lucru să contribuie la sprijinirea României în exploatarea oportunităţilor oferite de economia digitală”, spune Dan Bulucea, Country Director Google România.

    Atelierul Digital oferă pregătire în lumea digitală sub forma unor cursuri video gratuite: de la cum să-ţi construieşti prezenţa online, la campanii de marketing în social media sau utilizarea mediul mobil pentru a atrage noi clienţi. Utilizatorii pot alege o anumită temă pe care vor să se pregătească sau să urmeze întregul curs online. La final, pot alege să dea un test şi, dacă îl trec, vor primi o certificare din partea Google şi IAB Europe. Întregul curs cuprinde 89 de lecţii, împărţite în 23 de teme.


    [1] EU15 – Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, Marea Britanie

    [2] NMS13 – Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, România, Slovacia, Slovenia

  • Aproape jumătate dintre studenţii şi absolvenţii din România îşi găsesc cu greu un loc de muncă

    Aproape 50% dintre tinerii studenţi dar şi proaspeţi absolvenţi din România susţin că îşi găsesc cu greu un loc de muncă, iar aproximativ 85% dintre aceştia îşi caută un loc de muncă prin intermediul mediului online, arată un studiu realizat de BCR pe un eşantion de 436 de studenţi şi absolvenţi români.

    În acelaşi timp, rata şomajului în rândul tinerilor este de trei ori mai mare faţă de media din România, anul trecut rata şomajului a fost de 6,8% la nivel naţional, similar cu nivelul din anul precedent, cel mai mare procent fiind în cazul tinerilor de 15-24 de ani, respectiv 21,7%, potrivit datelor de la INS (Institutul Naţional de Statistică).

    „În România există o problemă serioasă de integrare a tinerilor pe piaţa muncii, în timp ce economia are nevoie de premise de creştere sănătoasă în viitor. Acum avem la îndemână mijloacele necesare în mediul digital pentru a răspunde provocărilor economice, de formare şi educare a tinerilor“, a spus Dana Demetrian, vicepreşedinte Retail &Private Banking în cadrul BCR.

    De asemenea, studiul mai arată că peste 70% dintre tineri spun că e-learning-ul îi ajută în viaţa personală şi profesională, iar puţin peste 77% susţin că le permite să descopere subiecte şi abordări noi, iar 74,5% recurg la el pentru că doresc să exploreze mai multe tehnici decât cele cuprinse în programa şcolară sau universitară.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Două întrebări pentru studenţiI cu implicaţii în economie: 1. Să lucrezi din timpul facultăţii? 2. Să-ţi faci direct un business sau să lucrezi mai întâi într-o firmă pentru a fura experienţă şi după aceea să devii antreprenor?

    România se confruntă în prezent cu o ofertă scăzută de forţă de muncă pe segmentul oameni tineri, studenţi, absolvenţi de facultate, vorbitori de una sau două limbi străine. Dacă sunt de la Politehnică, Cibernetică, Matematică (mai nou), Construcţii, Petrol şi Gaze, ASE, este perfect. Aproape toată oferta ce există în facultate este luată, monitorizată şi recrutată de companii încă din primul an.

    România are aproape 500.000 de studenţi, în fiecare an ieşind de pe băncile facultăţilor 100.000 de absolvenţi cu diplomă de licenţă.

    Încă din primul an, cei mai mulţi dintre studenţi îşi pun întrebarea dacă să lucreze sau nu din timpul facultăţii. Prima raţiune este legată de nevoia de bani, de a ţine pasul cu colegii şi cu vremurile. A doua ţine de câştigarea unei experienţe astfel încât după terminarea facultăţii şansele de a obţine o poziţie mai bună într-o companie să fie mai ridicate. Pentru cei din provincie care vin la facultate  în oraşele mari – Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi -, necesitatea de a avea o sursă de bani este extrem de presantă. Costul în aceste oraşe devine extrem de ridicat – chirie, haine (trebuie să le schimbi de mai multe ori), entertainment şi mâncare.

    Deci a avea un job trece pe primul loc în priorităţi, iar facultatea este pe locul doi. Companiile, ştiind acest lucru şi presate de la centru să umple poziţiile în organigramă, bat facultăţile în căutarea de angajaţi sub toate formele: întâi internship, urmează program redus şi după aceea vine program de opt ore chiar din anul I sau II de facultate. Dacă nu ai alte venituri şi ai nevoie de bani, 1.500-2.000 de lei net în mână înseamnă un venit foarte bun, la care nu mulţi studenţi pot să spună pas.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Un rege cu jumătate de normă: guvernează ţara prin Skype şi lucrează ca mecanic

    Regele Bansah, pe numele său complet Togbe Ngoryifia Cephas Kosi Bansah, conduce un regat format din 200.000 de supuşi, adică regiunea Hohoe, Ghana. Totuşi, acesta nu locuieşte în Ghana, ci în Ludwigshafen, la 80 de km distanţă de Frankfurt, potrivit The Independent.

    Bansah a ajuns în Germania printr-un program de schimb de experienţă pentru studenţi. S-a îndrăgostit de Gabrielle, actuala soţie, şi a rămas în Germania. Asta înainte de a fi numit rege. Bansah a fost încoronat în 1987 după ce bunicul său a murit. El a fost ales în dauna tatălui şi fratelui său mai mare deoarece cei doi erau stângaci, iar acesta este un semn că sunt “murdari” şi “este un semn al necinstei”.

    Rege, însă obiceiurile nu i s-au schimbat, acesta a ales să rămână în Germania, iar regela african îşi guvernează ţara prin Skype sau prin telefon şi de multe ori stă până noapte târziu pentru a media disputele dintre triburi. Se deplasează şi la faţa locului de câteva ori pe an. Funcţia sa nu este decorativă, acesta ajutând la dezvoltarea regiunii-a trimis echipament pentru purificare apei şi a ajutat la trimiterea a 22 de medici în regiune.

    Între timp, în Germania, pentru a se întreţine el a pornit o un service auto unde lucrează ca mecanic.

    Recent, a intrat în vizorul presei străine din cauza faptului că i-au fost furate cele patru coroane de aur din apartamentul său. Paguba financiară este undeva între 15-20.000 de euro

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • Un proiect pentru studenţi. „Mi-am dorit să nu am o studenţie banală şi am vrut să las ceva în urma mea. De aici până la ideea proiectului a fost doar un pas.”

    Alin Grămescu are 26 de ani şi a iniţiat proiectul Iubesc Studenţia, care îşi propune să devină cel mai util proiect pentru studenţii din România. Pe adresa de Facebook, care are aproape 3.500 de like‑uri, sunt postate în fiecare zi câte cinci oportunităţi, fie cursuri de vară, burse, programe de stagiatură sau locuri de muncă pentru studenţi.

    „Iubesc Studenţia îşi propune să devină cel mai util proiect studenţesc din România. Dacă alegem să construim proiectul în jurul cuvântului «util», avem suficient loc de exprimare.
    Vrem să creştem o comunitate în jurul proiectului şi să oferim echipei experienţe memorabile“, explică Alin Grămescu scopul proiectului pe care l-a pornit. Este student la Comunicare şi Relaţii Publice în cadrul SNSPA iar pe durata studiilor a câştigat peste 60 de competiţii de creativitate, valoarea totală a premiilor depăşind 20.000 euro.

    Ideea proiectului a plecat, spune Alin Grămescu, „de la o obsesie şi de la dorinţa de a înfăptui ceva. Mi-am dorit să nu am o studenţie banală şi am vrut să las ceva în urma mea. De aici până la ideea proiectului a fost doar un pas“. În primul an de facultate, povesteşte el, şi-a dorit să ştie care sunt oportunităţile pentru studenţi şi să vadă care i se potrivesc; a căutat mai întâi în România, apoi, în Europa, „iar în final, am început să caut mai bine. Aşa mi-am creat un sistem prin care primesc în newsfeed toate oportunităţile deschise pentru studenţii români”.

    Cât a durat de la stadiul de idee până la punerea în practică? O vacanţă de vară – vine răspunsul. Alin Grămescu ştia că mai are doar un an de facultate, că îşi doreşte să creeze un proiect, dar nu ştia exact ce anume. Până într-o zi când, fără să vrea, a asistat la o discuţie pe stradă în care doi tineri se plângeau că nu există suficiente oportunităţi pentru studenţi. „Cumva, am vrut să demonstrez că realitatea este alta şi aşa am început.“ A creat o pagină de Facebook şi au urmat un site şi o echipă. Acum, la şase luni după lansare, Iubesc Studenţia a adunat peste 1.000 de oportunităţi, devenind primul proiect din România care promovează cinci oportunităţi în fiecare zi, de la burse şi cursuri până la locuri de muncă sau programe de stagiatură. Pe adresa de Facebook a proiectului sunt publicate astfel de anunţuri: „Îţi doreşti o carieră în instituţii de spectacol, teatru, televiziune, radio, presă scrisă? Înscrie-te la cursurile gratuite de pregătire pentru admiterea la UNATC!” sau „Vrei să-ţi valorifici talentul şi imaginaţia? Participă la competiţia internaţională de fotografie dedicată Zilei Mondiale a Apei!” sau „Au început înscrierile pentru cursurile organizate de Board of European Students of Technology!”. În fiecare zi sunt circa 300 de clicuri pe link-urile programelor postate pe pagină – toate gratuite –,  numărul de vizualizări fiind mai mare. „Ne dorim ca toate universităţile din ţară să ştie despre noi, pentru că livrăm informaţii utile pentru studenţii români.“

    Gradul de interes generat este chiar peste aşteptările lui Grămescu; recent, Iubesc Studenţia a lansat un proces de recrutare pentru noi membri voluntari (pe site scrie însă „Noi nu suntem voluntari. Suntem studenţi care aleg să facă ceva util cu timpul lor liber. Suntem studenţi profesionişti!”). Pentru cinci poziţii – redactor, fotograf, videomaker, digital art, account – s-au înscris în competiţie 43 de studenţi din Bucureşti, iar Grămescu se declară surprins de numărul acestora, mai mare decât se aştepta. „Ca să intre în proiect, a trebuit să treacă de primul #subwaypitch organizat în România.“ Concret, interviurile s-au desfăşurat în metrou şi candidaţii au avut la dispoziţie timpul în care sunt parcurse patru staţii de metrou, adică maximum un sfert de oră, „pentru a ne convinge că merită şi vor să facă parte din proiectul nostru”. Cu cei cinci noi membri, echipa proiectului a ajuns să numere şapte persoane. 

    „Orice student care intră în proiect primeşte un carnet de student profesionist, care conţine 42 de acţiuni musai de făcut în studenţie, pe care le stabilim de comun acord. Credem că studenţia este un maraton şi că fiecare dintre noi se află la un maraton distanţă de ceea ce îşi doreşte cu adevărat”, spune Alin Grămescu. În primul semestru, studenţii trebuie să participe şi câştige o competiţie naţională, pentru a înţelege „ce e un brief, un pitch şi lucrul cu termene limită”. Cei cinci noi  recruţi vor fi implicaţi într-o nouă acţiune, la finalul lunii aprilie, despre care Grămescu spune că vrea să fie primul reality show studenţesc, care se va numi Deadline. „Iar la final, or să râdă alături de noi în poza de final de semestru. Aceasta este promisiunea proiectului pentru ei.“ Într-un an, fiecare dintre cei cinci noi recruţi trebuie să demareze un proiect propriu. „Lucrăm şi la atitudine – fie alegi să te plângi că e luni, fie alegi să faci tu ceva pentru oamenii care se plâng că e luni. Îi scoatem din contextul lor confortabil şi îi punem să observe lumea din jurul lor – îi facem mai curioşi.”

    Cât despre finanţare, „studenţi fiind, momentan ne finanţăm… studenţeşte. Adică sponsorizăm pe ici, pe colo pagina şi câte o postare. În rest, creştem prin rezultatele pe care le avem. Nu avem o sursă externă care să investească în proiect, dar avem răbdare, pentru că ştim că mai avem câteva etape de trecut până la momentul în care să cerem şi o finanţare“. De la startul oficial al proiectului, în toamna lui 2015, tânărul a cheltuit bani din buzunarul propriu, câteva sute de euro, pentru realizarea site-ului şi promovarea câtorva postări pe Facebook.

    Pentru monetizarea Iubesc Studenţia, speranţele lui Grămescu se leagă de toamna acestui an, când „vom scăpa de statutul de proiect pilot”. Tot atunci ar urma să demareze şi ceea ce el numeşte „marea recrutare”, când mai mulţi oameni ar urma să se alăture echipei.
    „Obsesia mea este să am un motiv suficient de bun pentru care să mă dau jos din pat în fiecare dimineaţa. Acum, el se numeşte Iubesc Studenţia”, spune Alin Grămescu.