BusinessMagazin

Tag: strainatate

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • Cum ar putea fi convinşi românii care lucrează în străinătate să se întoarcă acasă

    O  soluţie pentru diminuarea deficitului de candidaţi ar putea fi reîntoarcerea în ţară a unora dintre cei 3 milioane de români care lucrează pe salarii de 4-5 ori mai mari în Occident.

    În ce context s-ar putea întoarce să lucreze pe joburile disponibile în ţară specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate?

    „Pedalele pe care trebuie să apăsăm sunt creşterea productivităţii şi a competitivităţii României. Trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe ce putem face pentru ca românii care încă sunt în ţară să nu mai plece cu atâta uşurinţă. Să nu uităm că pentru aceiaşi candidaţi concurăm cu economii puternice care întâmpină aceleaşi probleme: deficit de specialişti şi îmbătrânirea populaţiei“, adaugă Cristina Săvuică de la Lugera. În opinia ei, pentru a convinge specialiştii români care au plecat să lucreze în străinătate să se întoarcă, cel mai bun argument poate fi doar eficientizarea economică a României.

    „Căpşunarii“, care au avut ani buni un efect important asupra bugetului ţării prin prisma sumelor de bani pe care le trimiteau rudelor, nu s-ar întoarce acasă neapărat pentru salarii comparabile cu cele primite în vest, ci dacă ar avea servicii cât de cât comparabile cu ceea ce au văzut în străinătate, spun angajatorii. „Românii plecaţi în străinătate se vor întoarce în momentul în care serviciile pe care le oferă statul vor ajunge la un nivel normal, nu neapărat performant, dacă sunt îndeplinite condiţiile de bun simţ, precum un sistem de sănătate decent sau o educaţie bună. Condiţiile generale mai bune din România îi aduc înapoi pe cei plecaţi. E nevoie de voinţă politică şi de mult bun simţ“, spune Florin Godean de la Adecco.

    Totuşi, o parte dintre românii care au emigrat pentru studii sau ca urmare a unor promovări internaţionale deja încep să se întoarcă acasă. „Printre puţinii specialişti pe care îi găsim pe piaţă sunt şi românii care revin din străinătate; fie că şi-au finalizat acolo studii, fie că au muncit pentru o vreme în străinătate ca parte a unui plan personal de dezvoltare a carierei. Şi avem exemple concrete de colegi recrutaţi din aceste categorii“, spune Anica Stoica de la Continental.

     

  • Surpriza din turism. Destinaţia turistică a anului 2016 pentru români

    Astfel, unii români care înainte plecau în vacanţă în străinătate au rămas în ţară, în timp ce numărul turiştilor străini este pe plus deja de mai mulţi ani.

    Agenţia de turism Eximtur din Cluj-Napoca, deţinută de familia  Morariu, a finalizat primul semestru din acest an cu afaceri de 27,5 milioane de euro, în creştere cu 18% faţă de perioada similară a anului anterior, iar pentru întreg anul estimează o cifră de afaceri de 47 de milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. Compania oferă vacanţe atât în România şi Europa, dar şi către destinaţii exotice.

    Surpriza din turism. Destinaţia turistică a anului 2016 pentru români

  • Bitdefender: Instituţii româneşti din străinătate, ţinta unor ameninţări cibernetice complexe

    Birourile unor instituţii româneşti din străinătate au fost, timp de doi ani, ţinta unui atac avansat şi persistent (APT), potrivit experţilor în securitate informatică de la Bitdefender, care au detectat şi blocat atacurile.

    Atacatorii au folosit documente infectate, precum CV-uri, anunţuri de vânzări de maşini şi invitaţii la evenimente diplomatice, trimise de pe adrese de mail aparent legitime, aparţinând unor instituţii şi persoane reale, pentru a obţine accesul neautorizat la sisteme informatice.

    Ameninţarea denumită Pacifier de către analiştii Bitdefender a fost detectată în calculatoarele instituţiilor româneşti din Iran, India, Filipine, Rusia, Lituania, Thailanda, Vietnam şi Ungaria. Potrivit specialiştilor în securitate ai Bitdefender, atacul a fost îmbunătăţit constant pe toată perioada desfăşurării (2014-mai 2016), atacatorii adăugând noi modalităţi menite să evite soluţiile de securitate, dar şi funcţionalităţi legate de extragerea de date din sistemele vizate.

    Cercetătorii Bitdefender au descoperit că ameninţările se ascundeau în fişiere infectate de tip .doc şi .zip distribuite prin e-mail-uri aparent legitime, unele marcate ca fiind „urgente”, „importante” sau care „necesită răspuns în timp foarte scurt”.

    Numărul ridicat de versiuni ale ameninţării, puţinele ţinte vizate, precum şi natura sistemelor afectate de atacuri sugerează faptul că ar fi vorba de o ameninţare avansată şi persistentă (APT).

  • Comportamentul românilor care folosesc cardurile se schimbă complet când călătoresc în străinătate

    Pe de altă parte, plăţile efectuate de străini cu cardul la comercianţii din România sunt de peste două ori mai mici. La finalul lunii martie acestea cumulau 640 de milioane de lei (144 mil. euro), în creştere cu 27% faţă de acelaşi interval al anului trecut, potrivit datelor BNR.

    „Comportamentul românilor faţă de utilizarea cardurilor se schimbă complet când călătoresc în străinătate – aceştia folosesc cardurile mai des la comercianţi decât pentru retrageri de numerar“, a spus Cătălin Creţu, director general pentru România, Croaţia, Malta şi Slovenia, Visa Europe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce note trebuie să obţină la Bac elevii români pentru a avea şanse să studieze în străinătate

    O serie de universităţi din Marea Britanie oferă, din acest an, elevilor români care iau Bacalaureatul posibilitatea să intre la facultate într-un an pregătitor, prin aşa numitul program “foundation”.  Aceştia pot studia materii asemănătoare cu cei din anul I şi îşi vor putea perfecţiona limba engleză, având posibilitatea ca, după anul pregătitor în foundation, să poată accede în anul I, la facultatea dorită, doar la aceeaşi universitate, în condiţiile în care trec cu brio examenele de sfârşit de an.

    “Acest sistem permite tinerilor români să studieze în Marea Britanie, chiar dacă nu au obţinut note foarte mari în Bacalaureat. În programele de foundation ale universităţilor din Marea Britanie sunt acceptaţi tineri care au luat minim nota 6 la Bacalaureat şi care au un nivel de engleză  B2. În general, românii care aplică pentru studii în străinătate sunt foarte buni şi sunt imediat acceptaţi de universităţi. Însă, există şi foarte mulţi care, din diverse motive, nu au avut o performanţă deosebită în Bac, dar îşi doresc să studieze în străinătate şi au chiar potenţial pentru a se dezvolta într-un domeniu pe care nu îl pot accesa în ţara noastră. Ei bine, aceste universităţi oferă acum o şansă şi acestor tineri să se pregătească pentru cariera dorită, la un nivel foarte înalt”, explică Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi, IntegralEdu.

    Universităţile din Marea Britanie care oferă în acest an programe pregătitoare de studiu în sistem foundation sunt Anglia Ruskin University, Coventry University, Lancaster University, Leicester University, NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College).

    Dintre acestea, Navitas are sistemul cel mai permisiv pentru cei care nu au avut rezultate foarte bune la examenul de Bacalaureat.

    Cum se accesează un program pregătitor la universităţile din Marea Britanie în doar 15 minute?

    Accesul la un program pregătitor pentru o universitate din Marea Britanie se poate face în maxim 15 minute la târgul educaţional care are loc pe 18 iulie, la hotelul Sheraton din Bucureşti. În prealabil se contactează un consultant de la IntegralEdu, care va pregăti dosarul, iar la eveniment, tinerii vor pleca pe loc cu o decizie dacă sunt acceptaţi. “Sistemul de admitere în 15 minute se adresează în acelaşi timp şi tinerilor care au aplicat deja la o universitate în străinătate, dar care nu sunt 100% convinşi că au făcut cea mai potrivită alegere. Astfel, ei mai au o şansă pe ultima sută de metri să schimbe universitatea sau domeniul”, precizează Ana Maria Papp.

    La evenimentul de pe 18 iulie pot avea acces şi tinerii din provincie prin Skype, după ce se înregistrează  online la un consultant IntegralEdu, cu câteva zile înainte.

    Apelarea la un consultant educaţional este folositoare pentru cei care doresc să îşi crească şansele să fie acceptaţi la o universitate din străinătate. Pe lângă întocmirea documentaţiei şi sprijinul în tot procesul de admitere, care sunt activităţi gratuite, un consultant educaţional ajută la alegerea facultăţii potrivite, în funcţie de profilul candidatului. “Mai mult decât atât, consultantul are relaţii privilegiate cu universităţile şi poate fi de ajutor în obţinerea burselor. Chiar zilele trecute am trimis aplicaţii de burse la Westminster pentru trei viitoare studente care vor să se specializeze în jurnalism, management-ul afacerilor şi afaceri internaţionale limba arabă. Toate aceste cereri de burse au fost acceptate de către Westminster datorită nivelului ridicat al aplicaţiilor. Astfel, comisia de admitere a universităţii britanice a acceptat toate cele trei aplicaţii, deşi iniţial erau doar două locuri eligibile”, explică  Ana Maria Papp.

    IntegralEdu este cel mai important consultant educaţional din România pentru studii în afara ţării, cu birouri în Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi şi Timişoara. Grupul de firme are o experienţă internaţională de peste 24 de ani în consilierea elevilor, părinţilor şi a tuturor celor interesaţi de alegerea celor mai bune programe educaţionale şi instituţii de învăţământ din străinătate, studii gimnaziale, liceale, universitare şi centre de limbi străine. Prezentă în România din anul 2008, IntegralEdu este cea mai mare companie de consultanţă în educaţie la nivel local şi reprezintă peste 500 de instituţii de învăţământ de top din Europa şi SUA.

    Universităţi care vor participa pe 18 iulie la târgul de la Sheraton:          

    Anglia Ruskin University. Situată în Cambridge, universitatea oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Studenţii pot primi o bursă anuală de 400 lire, pentru achiziţia de materiale pentru studiu şi o bursă sportivă de 1000 de lire, sub formă de reducere, din taxa de şcolarizare.

    Coventry University. Universitatea din Coventry oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă o bursă de excelenţă în valoare de 1200 de lire/an. Special pentru elevii români care au obţinut o notă de peste 9,5 la Bacalaureat se acordă o bursă în valoare de 2000 de lire/an. Pentru studii postuniversitare studenţii români pot primi o bursă de 2000 de lire/an.

    Lancaster University. Universitatea din Lancaster oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Pentru studiile universitare se oferă burse în valoare de 1000 de lire pe an, pentru primul an de studiu.

    Leicester University. Universitatea din Leicester oferă studii universitare şi postuniversitare – master şi MBA, precum şi programe de foundation. Universitatea este recunoscută ca fiind instituţia cu cea mai bună strategie de pregătire a studenţilor pentru mediul profesional. În ultimii 8 ani universitatea a investit 145 milioane de lire în dezvoltarea facilităţilor campusului.

    NAVITAS (London Brunel International College şi Cambridge Ruskin International College). Universitatea cu cel mai permisiv sistem de foundation. În ultimii 5 ani universitatea a investit 81 milioane de lire în facilităţi şi intenţionează să investească încă 90 de milioane de lire, în următorii ani.

  • MoneyGram lansează în România serviciul cash to account

    Pete Ohser, vicepreşedinte executiv MoneyGram International pentru Europa şi America, a anunţat lansarea în România a serviciului cash to account, o modalitate rapidă şi sigură de a transfera bani din străinătate în conturile bancare în lei, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Astfel, MoneyGram oferă acum clienţilor servicii cash to cash, cash to mobile şi cash to account.

    „România este o piaţă importantă pentru MoneyGram. De aceea ne îndreptăm în continuare eforturile în direcţia facilitării accesului clienţilor noştri la serviciile de transferuri de bani”, a declarat Pete Ohser, Vicepreşedinte Executiv MoneyGram International pentru Europa şi America, în timpul vizitei sale în Bucureşti. „Transferul banilor din străinătate reprezintă o parte importantă din dezvoltarea economică a regiunii şi suntem încântaţi să oferim clienţilor noştri o gamă completă de servicii, pentru ca ei să aleagă cea mai convenabilă modalitate de a trimite bani rudelor şi prietenilor din România”, a adăugat acesta.

     Aproximativ 4 milioane de români au emigrat definitiv în străinătate până în anul 2015, ceea ce face ca România să fie o piaţă europeană importantă, cu 3,2 miliarde de dolari transferaţi din străinătate, conform datelor furnizate de Banca Mondială.  Principalele ţări din care s-au trimis bani au fost Italia (937 milioane de dolari), Spania (740 milioane de dolari) şi Germania (422 milioane de dolari).

     

     

  • Viaţa emoţionantă a lui Leon Dănăilă, neurochirurgul care a vrut să-şi vândă casa pentru o carte

    O fotografie postată marţi pe Facebook de Academia Caţavencu a adunat peste 84.000 de like-uri şi peste 63.000 de share-uri. În imagine apare neurochirugul român Leon Dănăilă, care-şi odihneşte ochii în metrou, în drum spre casă.

    Interviul luat de Gândul anul trecut neurochirurgului Leon Dănăiulă:

    În aproape 55 de ani de carieră în neurochirurgie, a operat pe creier zeci de mii de bolnavi. La 82 de ani, Leon Dănăilă operează şi acum la fel ca în tinereţe. În fiecare dimineaţă la ora 6 îl găseşti la Clinica de Neurochirurgie de la Spitalul Bagdasar Arseni. Are programul foarte bine stabilit pentru operaţii şi pentru consultaţii. Ştie dinainte ce anume va face pentru ca bolnavul lui să iasă cu bine din operaţie. Situaţia era cu totul alta în urmă cu aproape 55 de ani, când majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar peste 50% dintre ei mureau, pentru că medicii scoteau tumorile cu degetul. A vrut să schimbe situaţia, însă s-a lovit de opoziţia profesorului Arseni, care nu credea în tehnica lui pe care o învăţase în SUA. Ulterior i-a convins pe cei de la partid că tehnica lui este cea corectă. A refuzat însă postul de ministru al Sănătăţii care i s-a oferit înainte de 1989.

    Cu toate că e cunoscut în toată lumea, Leon Dănăilă e un om modest. Când ajungi în clinica de neurochirurgie observi că pe uşă există un anunţ că toate consultaţiile sunt gratuite. Dacă astăzi ar lua-o de la capăt şi ar fi pus să aleagă ce să facă ar alege tot neurochirugia. “Aş face tot ce am făcut până acum. M-aş duce în străinătate să văd cum se operează, ce tehnici utilizează”, mărturiseşte el în cadrul unui interviu acordat gândul.
    La 82 de ani, Leon Dănăilă se declară cel mai sărac medic din lume, iar pentru a tipări o carte a vrut să-şi vândă casa.

    Domnule profesor Leon Dănăilă, sunteţi unul dintre cei mai recunoscuţi neurochirurgi de la nivel mondial, cu 40.000 de operaţii. Cum găsiţi medicina şi neurochirugia din România?

    Leon Dănăilă: Sigur că s-au schimbat multe, tehnica operatorie pe care eu am văzut-o atunci, când am venit în 1961, era foarte brutală, se scotea cu degetul tumora din creier, sângera foarte mult, majoritatea bolnavilor rămâneau cu o paralizie, iar mulţi dintre ei, peste 50 %,, mureau. Aşa era tehnica la vremea respectivă. Pe mine m-a impresionat această mortalitate crescută şi deficitele motorii pe care le lăsa operatorul după intervenţia chirurgicală, fiindcă trebuie să iei in consideraţie nu numai că actul operator este important, este important următorul lucru: calitatea vieţii bolnavului să rămână foarte bună după operaţie.

    Eu citisem în nişte reviste din străinătate – atunci veneau mai mult reviste ruseşti, erau şi câteva din Apus la bibliotecă – că mortalitatea operatorie la ei este de 3-4-5% şi atunci m-a frapat acest lucru, fiindcă viaţa omului este foarte scumpă şi noi medicii avem datoria să-i salvăm, nu să-i omorâm prin actul operator.

    Datorită acestui fapt am făcut rost de o bursă. Am vrut să plec şi eu în străinătate să văd cum se operează acolo. În ani 1980-1981 am obţinut o bursă Fulbright în America, la New York. Acolo am văzut că se operează printr-o altă tehnică, nu prin cea pe care o ştiam eu. Se opera cu microscopul operator, care luminează câmpul operator foarte bine, măresc formaţiunile nervoase, şi în special vasele de sânge pe care le poţi evidenţia şi coagula foarte bine fără a introduce degetul sau a utiliza acte brutale. Creierul este cea mai complexă substanţă din univers prin faptul că o celulă cerebrală, care are câţiva microni, are până la 20.000 de conexiuni. Şi fiecare celulă este legată de altele, totul este legat prin totul.

    În această tehnică microchirurgicală se descoperă vasele de sânge, se pot mări ca dimensiuni, se pot evidenţia şi astfel poţi să faci o operaţie în care individul respectiv să rămână cu deficite motorii minime, iar mortalitatea să scadă de la 50-60% până la cifre de 4-5%.

    Şi astăzi, cum găsiţi  neorochirugia?

    După ce m-am întors de la New York am introdus şi eu tehnica microchirurgicală şi am reuşit să scad această mortalitate, am reuşit ca bolnavii după operaţie să rămână cu deficite motorii cât mai mici. Calitatea vieţii bolnavului să fie foarte bună, el să poate lucra apoi. Această tehnică pe care eu am introdus-o a creat unele dificultăţi în domeniul neurochirurgiei. Eu lucram în clădirea cu 10 etaje, la profesorul Arseni.

    Mulţi dintre pacienţii profesorului Arseni îl rugau să mă ia şi pe mine în operaţie, ceea ce l-a enervat foarte mult. Mai ales că el avea şi o retinopatie diabetică şi nici vederea nu era bună. Eu îl opream uneori: ”Domn profesor, aici e carotida, aici e nervul optic, îmi era frică să nu-l lezeze, să nu facă deficite foarte mari”. Uneori se enerva şi zicea ”du-te dracului, dacă tu eşti deştept, rămâni tu şi operează”. Şi atunci el pleca, rămâneam eu şi reuşeam să micşorez această mortalitate.

    Faptul că eu reuşeam să-i operez pe bolnavi foarte bine nu i-a convenit şi a spus că el îmi creează o altă secţie (unde sunt acum) şi mă face şef. Pe de altă parte, spunea la personal căo să opereze el acolo când o să zboare bivolul deasupra clădirii.Când am venit în noua secţie totul era deplorabil, cu ciment crăpat, frunici, gândaci.

    Am făcut dezinfecţie, masă de operaţie nu aveam. Numai că peste drum de noi era fabrica de instrumentar medical. Am vorbit acolo şi am reuşit să-mi dotez această secţie cu aparatură şi instrumentar obişnuit. Atunci am făcut un demers la Ministerul Sănătăţii şi la direcţia spitalului că nu pot să operez în această secţie fiindcă nu am grup de sânge, nu am instrumentar suficient. M-au chemat la minister şi mi-au zis:”Nu putem să te ajutăm, n-avem ce să facem fiindcă el are puteri atât de mari”. Era în legătură şi cu Ceauşescu pe care îl consultase.

    Atunci eu am rămas aici, şi după 3 ani de zile toţi bolnavii, şi de prin Comitetul Central, şi de prin alte părţi,  veneau la mine fiindcă aveam rezultate foarte bune şi îi operam eu. Nu se mai duceau la el. Lucrul ăsta le-a enervat şi a făcut o adresă la direcţia sanitară, la Ministerul Sănătăţii, şi a scris ce am scris eu prima dată:că nu se poate opera acolo.Voia să mă aducă înapoi şi mă desfiinţa ca şef de secţie. Atunci m-am dus la minister şi mi-au zis că nu mă mută, ştia toată lumea de acum care era situaţia.

    Aţi văzut recent declaraţiile unui parlamentar care spunea că el nu poate fi comparat cu un medic, cu un profesor. Care este condiţia medicului astăzi în societatea românească?

    Este la fel. Totdeauna a fost aşa. Salariile au fost tot timpul mici. Exact când am terminat eu, salariile erau la fel. Eu aveam 700 de lei pe lună, dădeam 500 lei la gazdă şi 200 mă costa masa. N-aveam.. mi se rupseseră ciorapii. Am scris acasă să-mi trimită nişte bani. Ai meu au rămas stupefiaţi :„Păi, cum? Tu ai ajuns medic şi ceri bani de la noi?”Asta era situaţia. Şi acum e la fel. Rezidenţii au salarii foarte mici. Eu cred că nu parlamentarii sunt vinovaţi, cred că ţara noastră este destul de săracă, bugetul este foarte mic. Şi dacă dă salarii mai mari la medici, trebuie să dea şi la ceilalţi. Se creează nişte disfuncţionalităţi. Noi n-avem o bază majoră pentru a produce un buget al ţării foarte mare, care să fie împărţit la toate ministerele în  mod egal. N-avem industrie. Baza pentru a produce ceva bani este industria.

    Dacă aţi fi ministrul Sănătăţii care ar fi primele trei măsuri pe care le-aţi lua?

    Mi s-a propus pe vremea lui Ceauşescu să fiu ministrul Sănătăţii, dar eu am refuzat. Am zis că dacă nu ai bani să îmbunătăţeşti sistemul sanitar degeaba mă duc eu acolo. Că te judecă toată lumea. Ministrul nu vine cu sacul cu bani. El depinde de bugetul care i se dă. Dacă aş fi acum tot n-aş avea posibilitate să fac ceva. S-au perindat la noi cei mai mulţi miniştri şi n-au putut rezolva dotările, salariile medicilor care sunt foarte mici.

    V-aţi gândit vreodată să plecaţi din România?

    Eu când am avut bursă în America mi-am dat seama cum e situaţia în străinătate. M-am întâlnit cu mulţi medici plecaţi ilegal, care mi-au zis că le-au dat posturile cele mai proaste- de radiologi, de ginecologi. Acoloparticipam la operaţie, era un profesor de la care am învăţat foarte mult. Într-o zi mi-a zis să nu intru în sala de operaţie. Dar eu m-am dus să văd ce se întâmplă. Când colo opera un medic căruia îi tremura mâna. De aia mi-a spus profesorul să nu intru în sala de operaţie. Dar medicul ăsta era de-al lor. Că dacă era din străinătate sau unul fugit din Est îl dădea afară imediat. M-a frapat acest fapt cât de apraxic era în actul operator. Aşa că medici proşti sunt în toată lumea, sunt şi la noi. Sunt şi medici foarte buni, sunt şi mediocri.

    Nu m-a tentat să plec că ştiam care e situaţia. Eu am fost în toate ţările, şi peste tot era la fel, îţi dădeau posturi proaste. Aveam şi eu tendinţă să ajung profesor, în Academie. Acolo în niciun caz nu puteai nici să visezi la aşa ceva. Drept să vă spun titlurile contează destul de mult, eu am pus preţ pe ele. Am făcut abstracţie de latura materială, ca drept dovadă eu nu sunt un om  bogat, cred că sunt cel mai sărac medic din lume. Am scris pe uşă: toate consultaţiile se dau gratuit. Vin la mine cine vrei şi cine nu vrei.

    Vin şi oameni politici?

    Vin, dar mai puţini. Ei se duc în străinătate de obicei. Ei au bani. Cum e şi Ponta, care s-a dus în Turcia. Parcă noi n-avem ortopezi buni?! Aşa fac şi ceilalţi.

    Cum a fost văzută operaţia premierului Victor Ponta în interiorul sistemului medical?

    Ei ştiu cum e situaţia medicală din România şi n-au încredere. În toate ţările din Apus, la doi ani schimbă şi miscroscoape şi aparatură. La noi, eu lucrez cu un microscop de 20 de ani. Am făcut nişte programe de cercetare şi aşa am putut obţine nişte bani. În perioada mea de glorie, când mă duceam cu un program de cercetare, nimeni nu îmi zicea nimic şi îmi dădea bani.

    Acum s-a schimbat. Vedeţi ce bogaţi sunt unii. A mai apărut şi sistemul particular. Au căutat să mă coopteze şi mine, dar nu m-am dus. Au aparatură medicală bună, dar dacă un bolnav merge bine ei îl ţin 2-3 zile. Aşa că de multe ori bolnavii operaţi la spitalele de neuchirugie particulare au venit la noi, unde nu plătesc nimic.

    Fiecare guvern face reformele în sistemul de stat dar situaţia rămâne cam la fel.

    Am văzut la televizor că se vor ieftini medicamentele cu 20%. Eu sunt foarte sceptic în privinţa asta. Eu cred că n-o să mai importe medicamente atât de scumpe şi o să facă la noi nişte surogate care conţin substanţa activă la jumătate, că n-au de unde să suplimenteze. Am aflat mai demult că unele medicamente sunt făcute pentru România, cu substanţă activă mai puţină, nu au nicio acţiune. Dacă nu bagi medicamente din asta de calitate…. mulţi umblă după medicamente din astea din import pentru toate bolile.

    Care se soluţia atunci pentru sistemul medical din România? Medicamente nu avem, medicii ne pleacă, politicienii se duc şi se operează în străinătate.

    Nu-i nicio soluţie. Dacă banii sunt puţini nu e nicio soluţie.

    Ce sfat i-aţi da unui tânăr care ar vrea să facă medicină astăzi?

    Eu l-aş sfătui să meargă în străinătate şi să vadă cum e acolo şi să se întoarcă în ţară, dacă are tendinţă să devină profesor sau academician. Dar unii nu doresc, doresc să facă avere sau se bazează şi pe ceva operaţii plătite cu plicurile, şi ei sunt mulţumiţi.

    Citiţi aici interviul integral

  • Românii îşi vând pădurile online. Preţul este de trei ori mai mic decât în oricare altă ţară europeană

    Mii de hectare de pădure din România se vând pe site-uri din străinătate, nu doar de la noi. Vânzătorii îi asigură pe posibilii clienţi că vor putea exploata în totalitate pădurea cumpărată. Aproape 100 de hectare din Strunga, judeţul Iaşi, apar pe un site de vânzări online din China, informează TVR

    94 de hectare de pădure din comuna Strunga, judeţul Iaşi, 165.000 de euro. Aşa sună anunţul postat pe cel mai mare site de vânzări online din China. Sătenii spun că pădurea ar fi aparţinut unor boieri şi ar fi fost retrocedată urmaşilor.

    Citiţi mai multe pe www.stiri.tvr.ro

  • Ministrul agriculturii Achim Irimescu: „În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet şi se pune iar în vânzare. România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate“

     Pe perioada iernii doar 30% din mâncare este produsă în România, ceea ce e foarte grav ♦ Diferenţa între corupţia de la noi şi corupţia din vest este că acolo corupţia este „umană“ ♦ Statul va cumpra terenuri pentru tinerii care vor să se întoarcă în ţară ♦ Subvenţiile se egalează cu cele din vest în 2016.

    Despre România s-a spus în nemumărate rânduri că este o ţară capabilă să hrănească 80 de milioane de locuitori. Totuşi, România este un importator net de produse alimentare. În 1990, în România erau 5,3 milioane de bovine şi 13 milioane de porci, faţă de 2,8 milioane de bovine şi 5 milioane de porci acum. Producţia mergea la export, e adevă­rat. Acum România nu mai suferă de foame, dar în ultima vreme, piaţa locală a fost invadată de produsele lactate din Polonia sau Ungaria sau de carne, în special de porc, din alte ţări ale UE. De pildă, din totalul produselor lactate importate de România, în valoare de 260 de milioane de euro, anual, o treime vine din vine Polonia şi Ungaria. România exportă lapte şi produse lactate de doar 90 de milioane de euro. De ce?

    În primul rând pentru că agricultura este încă slabă şi în al doilea rând pentru că produsele de import sunt ieftine; dar sunt ieftine pentru că unele sunt aproape de termenul de expirare, dacă nu expirate.

    Cunoaşte ministrul cazuri de importuri neadecvate?

    Achim Irimescu: „Când vameşii au oprit un camion la frontieră cu carne de porc din Polonia, şoferul a luat-o la fugă, nici măcar actele nu le avea la el, pentru că mulţi importatori nu sunt polonezi, ci români «descurcăreţi». În Marea Nordului este un vierme care stă în stomacul peştelui. Pentru pieţele din Europa acesta se eviscerează şi se scoate. În România, care e piaţă de mâna a zecea, nu se eviscerează, pentru că asta ar însemna mână de lucru. Aşadar pentru România se lasă aşa, se congelează în principiu, doar că, până ajunge să se congeleze, viermii pot să migreze în muşchi şi ăsta e un peşte contaminat. Până la aderare, irlandezii aduceau un astfel de peşte în România la un preţ foarte scăzut şi am reuşit să-i blochez atunci. Acum două luni discutam cu importator şi mi-a zis: «Dacă asta se cere, asta aduc; când mi-l găseşte cineva îl ducem şi facem făină de peşte. Nimeni nu-i controlează (pe importatori – n. red.). A fost carne de vită congelată de 40 de ani care a ajuns în România“.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro