BusinessMagazin

Tag: sport

  • Încă o numire controversată la Primăria Capitalei! O vedetă a emisiunilor mondene a fost pusă şefă la Compania Municipală Sport Pentru Toţi

    Gabriela Firea a reuşit să stârnească un nou val de controverse. Potrivit bucurestiul.ro, primăria Capialei a înfiinţat 20 de societăţi pe acţiuni, cu diferite domenii de activitate, de la construcţii de pasaje, la publicitate stradală. Una dintre aceste societăţi este Compania Municipală Sport Pentru Toţi Bucureşti SA.

    Aici, Gabriela Firea a decis să o numească în funcţie pe Alina Laufer, fostă vedetă la Kanal D şi soţia lui Illan Laufer, secretar de stat în Ministerul Mediului de Afaceri. Gabriela Firea se apără şi susţine că numirile sunt interimare, dar mai târziu vor fi prezentate consiliile permanente.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Adidas va produce încălţăminte sport în serie, fabricată cu imprimanta 4D

    Intenţia brandului german de a utiliza imprimanta 4D pentru a fabrica încălţăminte face parte din planul de reacţie rapidă la transformările din industria fashion şi de a crea mai multe produse personalizate.

    Adidas deja permite clienţilor să îşi personalizeze încălţările comandate online, dar noile metode de imprimare 4D vor fabrica pantofi sport în ediţie limitată şi chiar tălpi realizate pentru a se potrivi greutăţii şi mersului unei persoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dinspre munte, înspre profit

    „Sunt pasionat de outdoor, de sport în general, şi folosesc produsele Marmot de mai mult timp. Aşa că în 2015 am decis că ar fi oportună aducerea acestui brand în România. Evident, un element decisiv a fost interesul semificativ pe care îl avea Marmot Europe legat de România”, povesteşte Mircea Sîrbu, business development manager al Mountain Gear Distribution, firma care a deschis primul Marmot Partner Store regional.

    Compania americană a semnat la începutul lunii iulie 2015 parteneriatul oficial de reprezentare în România, iar în luna octombrie a aceluiaşi an a fost deschis şi magazinul propriu, păstrând colaborările cu retailerii din ţară. „În planul de dezvoltare pe pieţele emergente, România a devenit pentru Marmot Mountain Europe (MME) un punct strategic foarte important. Cu 20 de milioane locuitori şi cu o evoluţie pozitivă semnificativă în ultimii ani, România reprezintă un potenţial important şi suntem pregătiţi să investim în această piaţă”, declara, la momentul lansării, Jan Schapmann, responsabilul de dezvoltare pe pieţe emergente în cadrul MME.

    Pe de altă parte, Mircea Sîrbu a punctat atunci şi faptul că implicarea partenerilor, a celor existenţi şi a celor potenţiali reprezintă, pe lângă magazinul propriu, un punct important în strategia de desfacere. Legat de investiţie, a cărei valoare nu o precizează, el spune totuşi că este „una importantă şi suntem foarte încrezători că a fost bine plasată pe termen lung”. Strategia de vânzări indirecte abordate printr-o reţea de parteneri la nivel naţional, precum şi calitatea produselor şi a serviciilor ar reprezenta, spune Sîrbu, avantajele care diferenţiază brandul Marmot de concurenţă.

    Principalele categorii de produse comercializate sunt echipamentele şi îmbrăcămintea. „Suntem cel mai important producător mondial, pe zona de saci de dormit sintetici şi, mai ales, în zona de saci de dormit cu puf, unde avem o cotă de piaţă de 10%”, spune reprezentantul Marmot. Alte echipamente bine vândute sunt, după spusele sale, corturile (categorie despre care, spune el, brandul deţine numărul 2 la nivel mondial) şi rucsacurile. Dacă sacii de dormit au preţuri ce variază între 910 lei şi 4.450 de lei, la categoria de articole îmbrăcăminte cele mai vândute produse au fost jacheta impermeabilă şi suprapantalonii, produse cu preţ de listă de 455 de lei, conform spuselor sale. „Clienţii variază în funcţie de anotimp, dar putem spune că avem un flux constant de entuziaşti şi oameni iubitori de sport şi de natură, în general”, declară Mircea Sîrbu.

    Spre exemplu, menţionează el, anul trecut au ajuns la clienţii finali peste 5.000 de produse Marmot, din care mai mult de 80% reprezintă îmbrăcăminte; restul este reprezentat de vânzările de echipament. Pentru 2016, rulajele la nivel local, care reunesc şi activitatea de distribuţie, însumează puţin peste 350.000 de euro, adaugă antreprenorul. „Profitul nu a reprezentat un obiectiv important pentru anul trecut, dar suntem pe un mic plus”, spune Sîrbu, fără a preciza însă valoarea acestuia. Pe de altă parte, partenerii reprezintă un element foarte important pentru brand la nivel local, iar comunitatea creată în jurul mărcii constituie unul dintre obiectivele companiei, ţine să adauge reprezentantul Marmot. „Vrem să profităm de momentul bun pe care-l avem şi de intenţia Marmot Europe de a se implica alături de noi în a extinde impactul în piaţă.

    Pentru 2017, ne aşteptăm la o creştere de 70%. La modul optimist, poate chiar o dublare”, spune Mircea Sîrbu despre planurile pe termen scurt. Pe de altă parte, un obiectiv pe termen lung, pe care firma şi l-a stabilit încă de la primii paşi pe piaţa locală, este de a deveni cel mai iubit brand de outdoor din România. În acest sens, compania îşi creionează strategia pe două direcţii. „În primul rând, vrem ca prin intermediul partenerilor să ne extindem prezenţa în România şi, în paralel, aceştia să îşi dezvolte prezenţa online. Pe de altă parte, vrem să creştem acţiunile de promovare a brandului Marmot”, spune managerul firmei. De asemenea, previziunile indică, pentru un orizont de cinci ani, că rezultatele se pot concretiza într-o cifră de afaceri de 1,5 milioane de euro şi peste 20.000 produse livrate către clienţi. 

    Piaţa de produse pentru sport şi outdoor din România se află într-un proces accelerat de maturizare, iar odată cu acest fenomen produsele de înaltă calitate şi utilizare îndelungată câştigă tot mai mult teren. „Credem în România, în potenţialul ei de evoluţie şi în ce are de oferit această ţară, cu condiţia să ştim să protejăm ceea ce avem valoros”, spune antreprenorul. În opinia sa, unii concurenţii au şi un impact negativ asupra domeniului. De câţiva ani, piaţa se stabilizează, au fost înregistrate mici creşteri şi scăderi, dar costurile de producţie sunt în creştere, ceea ce pune o presiune tot mai mare asupra preţului. „Din acest motiv, mulţi abordează strategii directe de vânzare sau de extindere a produselor oferite, de obicei către zone în care nu au experienţă, lucruri care în loc să ofere o trambulină, ajung să fie o piatră de moară”, argumentează el. Piaţa totală de echipament sportiv la nivel local era estimată la circa 400 de milioane de euro în 2014, fiind dominată de marii jucători precum Decathlon, Intersport şi Hervis Sport.

    Povestea Marmot a început în 1971, când studenţii Eric Reynolds şi Dave Huntley au avut ideea de a începe un club al iubitorilor de munte în Santa Cruz, pentru a face plimbări în Alaska. Şi-au numit clubul Marmot şi în următorii ani au început să dezvolte modele de veste, cămăşi, parka şi câţiva saci de dormit în camera lor de cămin. La scurt timp, în afacere a intrat şi Tom Boyce, cu ajutorul căruia au intrat în business şi au deschis un magazin în Grand Junction Colorado, ce purta numele Marmot Mountain Works. Ani mai târziu, brandul a devenit producătorul unora dintre cele mai bune echipamente tehnice, jachete, pantaloni şi costume pentru condiţii extreme, iar în portofoliul lor se regăsesc accesorii de camping, corturi, rucsacuri şi saci de dormit pentru orice tip de condiţii şi activităţi. Odată stabilit pe piaţa iubitorilor de munte, Marmot s-a extins şi către exploratorii urbani.

    Prima lovitură dată de cei de la Marmot a fost crearea echipamentelor pentru filmul în care a jucat Clint Eastwood în 1974 The Eiger Sanction. Şi la nivel local, brandul şi-a asociat imaginea cu unul dintre cei mai cunoscuţi alpinişti din România, Horia Colibăşanu, care a vorbit despre experienţa sa cu brandul Marmot la lansarea magazinului din Timişoara.

    350.000 DE EURO a fost valoarea vânzărilor înregistrate de brandul Marmot anul trecut, la nivel naţional, ce se traduce într-un număr de circa 5.000 de produse

    70% ESTE VALOAREA estimativă de creştere a vânzărilor pentru anul acesta, conform reprezentantului Marmot din România

    455 DE LEI este valoarea celui mai căutat produs în materie de îmbrăcăminte, jacheta impermeabilă

    1,5 MILIOANE DE EURO este cifra de afaceri vizată de Marmot pe plan local, în următorii cinci ani

  • Viata fabuloasă a prinţului din Dubai. Cum arată o zi obişnuită – GALERIE FOTO

    El este fiul lui Mohammed bin Rashid Al Maktoum, primul ministru al Emiratelor Arabe şi monarhul Dubaiului, unul dintre cei mai bogaţi oameni de viţă nobilă din lume.

    Pe lângă faptul că este prinţ moştenitor, el merită cu prisosinţă titlul de “rege al Instagramului”. Cei peste 5,4 milioane de fani ai săi se pot bucura, aproape zilnic, de imaginile postate de Rahid Al Maktoum.

     Tânărul are o mulţime de hobby-uri. Este un poet renumit, care a publicat sute de poezii sub numele de Fazza, este pasionat de echitaţie, domeniu unde a câştigat mai multe premii, incluzând o medalie de aur la jocurile olimpice asiatice. Un alt hobby al tânărului este vânatul.

    Acesta este cunoscut şi pentru acţiunile caritabile şi filantropice fiind şi patronul centrului de autism din Dubai, pe care-l finanţează cu bani sau donând echipamente medicale. De asemenea, participă şi încurajează copii şi persoanele cu handicap să facă sport.

    Hamdan bin Mohammed bin Rashid a spus că toate aventurile prin care a trecut l-au pregătit pentru a conduce ţara.

  • Viata fabuloasă a prinţului din Dubai. Cum arată o zi obişnuită – GALERIE FOTO

    El este fiul lui Mohammed bin Rashid Al Maktoum, primul ministru al Emiratelor Arabe şi monarhul Dubaiului, unul dintre cei mai bogaţi oameni de viţă nobilă din lume.

    Pe lângă faptul că este prinţ moştenitor, el merită cu prisosinţă titlul de “rege al Instagramului”. Cei peste 5,4 milioane de fani ai săi se pot bucura, aproape zilnic, de imaginile postate de Rahid Al Maktoum.

     Tânărul are o mulţime de hobby-uri. Este un poet renumit, care a publicat sute de poezii sub numele de Fazza, este pasionat de echitaţie, domeniu unde a câştigat mai multe premii, incluzând o medalie de aur la jocurile olimpice asiatice. Un alt hobby al tânărului este vânatul.

    Acesta este cunoscut şi pentru acţiunile caritabile şi filantropice fiind şi patronul centrului de autism din Dubai, pe care-l finanţează cu bani sau donând echipamente medicale. De asemenea, participă şi încurajează copii şi persoanele cu handicap să facă sport.

    Hamdan bin Mohammed bin Rashid a spus că toate aventurile prin care a trecut l-au pregătit pentru a conduce ţara.

  • Cum arată cea mai scumpă maşină americană vândută vreodată la licitaţie

    Modelul CSX 2000 Shelby Cobra a doborât recordul pentru cea mai scumpă maşină americană vândută vreodată în cadrul unei licitaţii, la RM Sotheby’s de la Monterey. Acestă maşină este primul model construit de Shelby Cobra şi a fost vândută pentru 13,75 de milioane de dolari, scrie Business Insider.

    A fost produsă manual în 1962 de către însuşi legendarul Carroll Shelby, constructor de automobile şi fost pilot american de Formula 1, care a evoluat în Campionatul Mondial între anii 1958-1959. Maşina a fost deţinută de Shelby până la moartea acestuia, în anul 2012.

    Maşina are un motor de tipul V8 Ford, chiar dacă este un tip de maşină mică şi sport, „AC Ace”, care a dus ulterior la producerea AC Cobra, maşina sport realizată de Shelby.

    Automobilul a dus cursele americane de maşini la un alt nivel atingând până la o sută de kilometri în 4,2 secunde şi o viteză maximă de aproape 250 kilometri/oră.

  • Cum arată prima maşină sport care funcţionează cu apă sărată – GALERIE FOTO

    Start-up-ul NanoFlowcell a debutat în 2014 la Salonul Auto de la Geneva, prezentând o maşină electrică denumită Quant e-SportLimousine. Lăsând la o parte designul ce merită toate laudele, maşina în cauză a promis ceva ce pare dintr-un film: că poate să ruleze cu apă sărată.

    Quant foloseşte o tehnologie dezvoltată iniţial de NASA, mai exact o baterie alimentată de lichid ionic: mai simplu, apă sărată. Sigur, procedura nu se rezumă doar la turnarea apei în rezervor, dar tehnologia e mult mai prietenoasă cu mediul înconjurător decât oricare alta.

    Maşina, care a primit deja undă verde pentru drumurile din Europa, este dotată cu două rezervoare de 159 de litri. Unul este umplut cu lichid electrolitic încărcat pozitiv, iar celălalt cu acelaşi lichid având sarcină negativă. Rezervoarele sunt separate de o membrană, iar interacţiunea dintre lichide este ceea ce produce electricitate.

    Motorul dezvoltă 136 de cai putere, iar maşina poate ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în 5 secunde. Viteza maximă, spun producătorii, este de 200 de kilometri pe oră. Destul de bine, spunem noi, pentru o maşină care merge pe apă.

    Sursă foto: BBC

  • Ce avere are Gabriela Szabo. Renta ei se ridică la 8300 de lei pe lună

    Campioana olimpica si mondiala la atletism, Gabriela Szabo a ajuns sa detina la 41 de ani o avere impresionanta, impreuna cu sotul Zsolt Gyongyossi, fostul ei antrenor. In declaratia de avere pe care a depus-o in periaoda in care a fost ministru al sportului (martie 2014-noiembrie 2015), Gabi a trecut trei terenuri agricole, trei case – una in Corbeanca, de 400 de metri patrati, una in Bucuresti si alta in Voluntari, achizitionate in 2013 –  trei masini, dar si tablouri, ceasuri si bijuterii de 44000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Cum reuşeşc doi români care au renunţat la locul de muncă să facă milioane de euro de pe urma foştilor colegi

    În aceeaşi perioadă de timp, numărul utilizatorilor activi a crescut cu aproape 70%, depăşind 17.000 de persoane. Numărul companiilor abonate la 7card a ajuns la 731, faţă de 390 în 2015, iar al sălilor de sport partenere la peste 400, faţă de 228 în anul precedent.

    Un segment care a contribuit la creşterea numărului de utilizatori a fost provincia, Benefit Seven, compania care administrează 7card, fiind extrem de activă în 2016 în afara Bucureştiului, prin atragerea în reţea a 223 centre de fitness şi wellness din peste 34 oraşe, răspunzând astfel nevoii companiilor partenere de a-şi fideliza angajaţii şi prin accesul la sport. În prezent, 7 card poate fi utilizat în 34 centre urbane, inclusiv în toate oraşele mari.

    ”În 2016 ne-am extins mult în afara Capitalei, suntem acum un serviciu cu acoperire naţională. A fost un pas firesc, tot mai multe companii din întreaga ţară, din toate sectoarele de activitate, au apreciat valoarea distinctivă pe care 7card o aduce ca beneficiu extra-salarial pentru angajaţii lor: este, cu adevărat, măsura recunoaşterii contribuţiei angajaţilor la performanţa companiei. O răsplată”, spune Andrei Creţu, co-fondator 7 card.

    O creştere se observă şi la numărul de actvităţi sportive sau de recreere alese de utilizatori. Desi ponderea semnificativă (70%) este în continuare deţinută de activităţile de fitness, activităţile sportive recreative precum escalada, dansurile, yoga, tenis, squash sau relaxarea la piscine, au crescut simţitor ca utilizare (30%).

    ”Preferinţa pentru tipuri de activităţi recreative  confirmă apetitul utilizatorilor pentru o diversitate cât mai mare. Satisfacţia utilizatorului creşte odată ce experimentează tot mai multe moduri antrenante de a rămâne în formă, fără ca exerciţiul fizic să mai fie “un task suplimentar”, ci o experienţă plăcută. Aşa cum ar trebui să şi fie. Timpul mediu petrecut de români într-un astfel de centru este de o oră şi treizeci de minute, spre deosebire de alte ţări din Europa unde această durată este de doar 45 de minute”, spune Iulian Circiumaru, co-fondator 7 card.

    În prezent, 40% dintre utilizatorii 7card sunt din afara Capitalei, faţă de doar 16% în 2015. După Bucureşti, cei mai mulţi abonaţi sunt din Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov, Iaşi. La nivelul anului trecut, valoarea medie a abonamentului 7card a fost de 140 lei în Bucureşti, respectiv 90 lei în restul oraşelor din reţea (Timişoara, Cluj-Napoca, Sibiu, etc.). Pentru 50% dintre utilizatorii 7card, angajatorii suportă costul abonamentului. Companiile care oferă preponderant acest beneficiu angajaţilor activează în sectoare precum: IT, finanţe, automotive, banking, telecom, retail, servicii.

    Pentru 2017, planurile Benefit Seven vizează dublarea cifrei de afaceri, la aproximativ 4,5 milioane de euro, a numărului de abonaţi, la peste 30.000, respectiv creşterea cu 40% a companiilor partenere.

    ”Dacă 2016 a fost anul în care am lucrat să creăm acoperirea naţională a serviciului nostru, 2017 este anul în care focusul este să oferim utilizatorilor 7card, pe lângă valoarea intrinsecă, oportunitatea de a experimenta si de a acumula experienţe memorabile. Şi de a redescoperi bucuria de a face mişcare. Introducem deja, de la începutul acestui an, posibilitatea plăţii în rate a abonamentelor, posibilitatea înscrierii a doi însoţitori (faţă de doar unul în 2016), diversificarea activităţilor care se pot accesa cu 7card introducând activităţi noi, precum accesul în pationare în sezonul rece sau piscine în aer liber în sezonul cald.” spune Andrei Creţu.

    Compania Benefit Seven a fost înfiinţată în 2011 şi are trei acţionari: Andrei Creţu, Iulian Cîrciumaru şi Cătălin Ivaşcu.

    Andrei Creţu şi Iulian Cîrciumaru sunt foşti consultanţi în cadrul AT Kearney şi apoi PwC. Ei au fondat Benefit Seven în urma unei investiţii de câteva sute de mii de euro după ce, după mai mulţi ani petrecuţi ca angajaţi, au realizat că programul lor, dar şi al celor cu care colaborau, nu le permitea să ajungă la sala de sport. Au observat un model din străinătate aplicabil pe piaţa locală şi au hotărât să îşi pună în aplicare ideea în 2012, când încă lucrau în cadrul companiei de consultanţă PwC. Concret, prin intermediul companiei Benefit Seven şi al cardului 7Card, în baza unui abonament lunar cu preţuri cuprinse între 70 de lei (în provincie) şi 120 de lei în Capitală, clienţii lor au acces la 230 de săli de sport, în care pot să practice de la fitness la escaladă. Volumul mare de săli permite negocierea unui preţ mai rezonabil pentru abonamentul lunar decât în cazul unei singure săli.

    Compania a introdus în România conceptul de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness. În februarie 2016, Sodexo, lider mondial in Servicii pentru Calitatea Vietii – beneficii extrasalariale pentru angajati (tichete de masa, cadou, vacanta, cresa), programe de incentivare, beneficii publice, servicii de alimentatie/catering, managementul facilitatilor, a preluat 20% din acţiunile Benefit Seven, companie ce deţine 7card. La data de 1 februarie, numărul de abonaţi activi este de 19.000.

     

     

  • Cum te poate ajuta joggingul să-ţi găseşti mai uşor o slujbă

    Joggingul poate părea o acţiune solitară, dar în ultimii ani a devenit un sport tot mai social, în condiţiile în care apar tot mai multe cluburi de jogging şi în timp ce tot mai mulţi oameni călătoresc. Acest sport a devenit o metodă populară de aţi asigura un nou job.

    “Am alergat împreună, apoi am băut o bere şi m-a introdus mai multor oameni. Vorbeşti despre jogging, apoi despre business şi bineînţeles, cu unii oameni chiar te şi împrieteneşti”, mărturiseşte Renan Keraudran, un francez de 28 de ani ce lucrează în marketing.

    Francezul a povestit asta înainte de a participa la o cursă organizată de Bridge the Gap în Barcelona. În plus, alte organizaţii asemănătoare organizează evenimente peste tot în lume. În Anglia aproape 7 milioane de oameni aleargă de 2 ori pe lună, iar numărul americanilor care participă la curse a crescut de patru ori între 1990 si 2013.

    Şi Samuel Hedberg, director de programe al firmei de training Hyper Island, spune că alergatul “adună oamenii” într-o epocă în care tinerii vorbesc pe reţelele de socializare. El mai spune că evenimentele de networking traditionale pot fi elitiste, pe când joggingul este mult mai informal şi poţi discuta mai deschis. “sunteţi la acelaşi nivel şi faceţi ceva împreuna care nu cere nimic de la celalt”.