BusinessMagazin

Tag: spital

  • Coronavirus: Spitalul Militar din Capitală, prima unitate din ţară care intră preventiv în carantină

    Spitalul Militar „Dr. Carol Davila” este prima unitate din ţară care intră, de miercuri, preventiv, în carantină din caza coronavirusului, după ce conducerea unităţii sanitare a interzis accesul vizitatorilor pe secţiile spitalului, au declarat, pentru MEDIAFAX, oficialii unităţii medicale.

    Rudele pacienţilor internaţi în Spitalul Militar au la dispoziţie un număr de telefon şi un interval orar în care pot suna să ceară informaţii despre starea acestora

    „Practic, trebuie să se respecte orele de vizită, s-a limitat numărul de vzitatori, adică trebuie să vină în spital persoanele care îi însoţesc pe cei cu dizabilităţi, pe cei care nu se pot deplasa singuri. Pacienţii la momentul internării cu avizul dumnealor se transmite numărul de identificare al fiecăruia către aparţinători,acest număr poate să fie ulterior de aparţinători printr-un apel telefonic pe secţie într-un orar stabilit în care se pot cere informaţii legate de evoluţia medicală a pacientului”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Valeriu Gheorghiţă, medic primar în cadrul Spitalului Militar.

    Cei din conducerea spitalului spun că măsurile sunt limitative şi că se aplică şi în contextul gripei sezoniere, având în vedere că zilnic ajung la unitatea sanitară foarte mulţi pacienţi cu simptomatologie de gripă.

    Nu se ştie însă deocamdată când anume va fi ridicată interdicţia aparţinătorilor de a intra pe secţiile spitalelor.

  • UPDATE: Alertă la Târgu-Jiu: Studentă întoarsă din Lombardia dusă la spital după ce s-a simţit rău

    O studentă care s-a întors sâmbătă din regiunea Lombardia, Italia, la Târgu-Jiu, a ajuns la spital, după ce i s-a făcut rău la şcoală. Medicii spun că ar putea fi infectată cu coronavirus.

    Autorităţile din Târgu-Jiu sunt în alertă, luni, după ce unei studente de la Universitatea „Constantin Brâncuşi” din Târgu-Jiu, care s-a întors sâmbătă din Italia, i s-a făcut rău în timp ce se afla la cursuri.

    Fata a fost în vizită în regiunea italiană Lombardia.

    „A venit în această dimineaţă (luni – n.r.), la cursuri, este studentă în anul I. I s-a făcut rău, a mers imediat la cabinetul doctorului din facultate. A spus că s-a întors din Italia în urmă cu câteva zile, chiar din Lombardia. Noi am anunţat DSP-ul, Prefectura, au venit cei de la DSP în facultate, persoana căreia i s-a făcut rău a fost preluată de o ambulanţă şi a fost transportată către spital”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Iulian Ţimpea, purtătorul de cuvânt al UCB Târgu-Jiu.

    Medicii nu exclud posibilitatea ca fata să fie infectată cu coronavirus.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al DSP Gorj, Elena Piţian, fata are simptome uşoare: rinoree şi stare subfebrilă. Medicii au decis să o ducă la spital pentru analize.

    „Urmează o dezinfecţie, curăţenie acolo în universitate. Rugăm populaţia care vine din zonele care sunt cu probleme să nu ascundă acest lucru, să meargă la medicul de familie sau să anunţe că vin, să se autoizoleze. Fata este izolată, este în spital, deocamdată nu avem nici măcar confirmarea că are gripă. Sunt simptomatologii ale unei viroze, în momentul de faţă”, a spus Elena Piţian.

  • Mobilizare în stil chinezesc: spitalul construit în Wuhan pentru pacienţii cu coronavirus, livrat în 10 zile

    Spitalul, cu o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, a fost construit de 7.000 de muncitori în doar zece zile. Clădirea are un sistem de ventilaţie specializat, numeroase saloane pentru izolare şi 30 de saloane de terapie intensivă, potrivit cotidianului guvernamental Yangtze Daily. Doctorii de la noua unitate medicală din Wuhan pot comunica prin intermediul unui sistem video cu experţi de la spitalul central al armatei chineze, cu sediul la Beijing. Armata chineză a trimis acolo 1.400 de doctori. 

  • Cum arată noul spital din China, construit în 10 zile cu 7.000 de muncitori

    Primii pacienţi infectaţi cu coronavirus au fost internaţi luni într-un spital specializat construit în doar zece zile la Whuan, epicentrul epidemiei cu noul tip de virus, relatează site-ul agenţiei The Associated Press.

    Spitalul Huoshenshan şi o altă instituţie medicală, care urmează să fie inaugurată săptămâna aceasta, au fost construite în regim de urgenţă în Wuhan, oraşul unde a fost descoperit noul coronavirus. Majoritatea celor 11 milioane de locuitori din oraş nu au voie să părăsească zona.

    Primii pacienţi au sosit luni dimineaţă la spitalul Huoshenshan, potrivit mass-mediei de stat din China. Nu există momentan detalii despre identitatea şi starea pacienţilor.

    Armata chineză a trimis 1.400 de doctori, asistente şi personal auxiliar pentru a îngriji pacienţii la spitalul din Wuhan, a relatat agenţia oficială chineză Xinhua.

    Spitalul, cu o suprafaţă de 60.000 de metri pătraţi, a fost construit de 7.000 de muncitori în doar zece zile.

    Clădirea are un sistem de ventilaţie specializat, numeroase saloane pentru izolare şi 30 de saloane de terapie intensivă, potrivit cotidianului guvernamental Yangtze Daily.

    Doctorii de la noua unitate medicală din Wuhan pot comunica prin intermediul unui sistem video cu experţi de la spitalul central al armatei chineze, cu sediul la Beijing.

    Autorităţile medicale chineze au anunţat luni dimineaţă că numărul total al deceselor cauzate de noul coronavirus se ridică în prezent la 361. Alte peste 17.000 de persoane au fost infectate cu acest virus.

    La nivel mondial, peste 20 de ţări au raportat peste 130 de cazuri de infecţie cu acest virus. Cele mai multe dintre aceste persoane călătoriseră recent la Wuhan sau în alte zone din provincia Hubei sau erau turişti chinezi.

  • Cum au reuşit medicii dintr-un spital italian să salveze pacienţii de nazişti inventând o boală falsă

    Când naziştii au început să caute pacienţi evrei în unităţile medicale din Roma, în spatele uşilor închise ale spitalului Fatebenefratelli se afla o secţie plină de pacienţi trataţi pentru sindromul K. Această boală nouă şi necunoscută – al cărei nume a evocat Sindromul Koch (tuberculoză) – a fost un puternic factor de descurajare pentru soldaţii nazişti care căutau evrei, partizani şi antifascişti. Temându-se de infecţie, naziştii nu au îndrăznit să intre în secţie, îndreptându-şi atenţia în altă parte, scriu cei de la Time.

    Pacienţii din această secţie fuseseră spitalizaţi şi clasificaţi ca suferind de sindromul K la sfârşitul anului 1943. La data de 16 octombrie a acelui an, naziştii au deportat din diverse zone ale Romei aproximativ 1.200 de evrei. Doar 15 au supravieţuit lagărelor de concentrare. Medicii şi asistenţii spitalului au hotărât aşadar să încerce să salveze un număr tot mai mare de pacienţi, inventând boala cu numele de sindromul K.

    Sindromul fost inventat de Giovanni Borromeo, medicul şef al spitalului, cu spijinul celorlalţi medici. Născut în 1898, Borromeo era un antifascist înrăit. Înainte de a prelua postul la Fatebenefratelli, i s-a oferit funcţia de medic şef în alte două spitale, dar le-a respins pe ambele, întrucât îi cereau să devină membru al Partidului Fascist. El a acceptat slujba la Fatebenefratelli întrucât era condusă de călugări catolici şi, conform unui acord între Biserica Catolică şi regimul fascist, era considerat un spital privat, detaşat de reglementările statului, neimpunându-le angajaţilor să aparţină de un partid politic.

    La spital, Borromeo a angajat mulţi medici care au fost discriminaţi de regim din diverse motive. Printre aceştia s-a numărat şi medicul evreu Vittorio Emanuele Sacerdoti, care i-a ascuns pe mulţi în spital. În lunile următoare, unitatea a devenit un centru de rezistenţă politică.

    Dar rezistenţa antifascistă la Fatebenefratelli nu s-a limitat la sindromul K. În colaborare cu călugării medici, Borromeo şi aliaţii săi au instalat o staţie de radio în interiorul spitalului şi au folosit-o pentru a comunica cu partizanii pentru a-şi organiza rezistenţa. Când Borromeo şi călugării şi-au dat seama că naziştii au identificat poziţia radioului, au aruncat totul în Tibru.

    Poziţia lui Fatebenefratelli pe Insulă şi în apropierea ghetoului au creat suspiciuni în rândul oficialilor nazişti. Borromeo şi colegii săi s-au pregătit pentru vizita inevitabilă. Evreii spitalizaţi (şi alţi pacienţi „politici”) au fost enumeraţi în documentele oficiale ca suferind de sindromul K. Numele a fost totuşi o glumă riscantă: Borromeo a numit boala fictivă „K” după Albert Kesselring sau Herbert Kappler. Kesselring a fost comandantul-şef nazist din sud şi a ordonat lui Kappler, care era şeful poliţiei naziste din Roma, să întreprindă masacrul din Peşterile Ardeatine, unde au fost ucise 335 de persoane (soldaţi şi civili). Atât Kesselring, cât şi Kappler au fost judecaţi pentru crime de război şi condamnaţi.

    „Sindromul K” a devenit curând un cod care se referea la persoanele ascunse în spital. Adriano Ossicini (care a devenit ulterior ministrul Sănătăţii Italiei în anii ’90), printre altele, a scris o serie de mesaje lui Borromeo prin care cerea un număr precis de paturi pentru a fi rezervate pacienţilor care sufereau de sindromul K şi urmau să ajungă la spital în zilele următoare. Spitalul a primit refugiaţi până în ziua în care aliaţii au intrat şi au eliberat Roma.

    Pietro Borromeo, fiul lui Giovanni, a dezvăluit că, aşa cum era de aşteptat, la sfârşitul lunii octombrie, naziştii au venit să caute în spital evrei şi antifascişti. Borromeo i-a condus în jurul spitalului şi a descris, în detaliu, efectele teribile pe care sindromul K le-a avut asupra victimelor sale. După ce a făcut acest lucru, i-a invitat să cerceteze secţiile. Naziştii, despre care Pietro Borromeo spune că erau însoţiţi de un medic, au respins invitaţia şi au plecat fără alte investigaţii.

    Există diferite versiuni ale modului în care naziştii i-au căutat pe evrei în spital, relatări diferite despre misiunea lui Borromeo şi estimări variate ale numărului de vieţi salvate. Fiecare versiune confirmă invenţia sindromului K. Pietro Borromeo a sugerat că întreaga aventură a fost o campanie planificată şi sistematizată în lupta împotriva fascismului, în timp ce medicii Ossicini şi Sacerdoti au sugerat, în mare parte, că aceasta este în cea mai mare parte improvizată, una dintre numeroasele forme de rezistenţă spontană şi neorganizată în faţa dictaturii.

    Indiferent de realitate, un lucru este cert: Sindromul K i-a ţinut pe nazişti departe de „pacienţi”, iar boala inventată a salvat multe vieţi. Meritul lui Borromeo a fost recunoscut atât în ​​Italia cât şi pe plan internaţional. În 2004, ani la mulţi ani după moartea sa din 1961, Yad Vashem, memorialul israelian oficial al victimelor Holocaustului, l-a recunoscut drept unul dintre cei mai aprigi protectori ai acestora, o onoare acordată celor care şi-au riscat viaţa pentru a salva evreii în timpul Holocaustului. Ca şi alţi bărbaţi şi femei care i-au ascuns pe evrei în casele lor, în spaţiile publice sau care au minţit pentru a-i salva, medicii şi călugării de la Fatebenefratelli şi-au pus viaţa şi libertatea în pericol.
    Oficialii nazişti din Roma nu au aflat niciodată că sindromul K nu exista. 

  • Parchetul Sectorului 1 anunţă că a fost deschis dosar penal în cazul unui al doilea pacient ars la Spitalul Floreasca

    „La data de 08.01.2020, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Bucureşti a fost înregistrat un alt dosar penal având ca obiect sesizarea din oficiu având ca obiect sesizarea din oficiu privind faptul că în cadrul spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti un pacient care a fost operat în luna martie 2019 în sala de operaţii pentru bolnavi cronici a suferit arsuri în timpul intervenţiei chirurgicale”, potrivit unui comunicat de presă transmis miercuri de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1.

    Procurorii de la această unitate de parchet fac cercetări şi în cazul femeii de 66 de ani care a ars pe masa de operaţie şi apoi a murit.În paralel, marţi şi miercuri mai mulţi membri ai echipei medicale care a intrat în sala de operaţie la Spitalul Floreasca, în timpul intervenţiei în care femeia a suferit arsuri pe 40% din corp au fost audiaţi la Poliţia Capitalei.În plus, şi Ministerul Sănătăţii verifică dacă un al doilea pacient a ars în blocul operator de la Floreasca şi circumstanţele în care a avut loc incidentul.

  • ​Nereguli în lanţ la Spitalul Floreasca descoperite de Ministerul Sănătăţii după ce o pacientă a luat foc pe masa de operaţii. „Protocolul operatoriu greşit a mai fost folosit în cazul a zeci de pacienţi”

    Opt nereguli de protocol obligatoriu în cazul oricărei operaţii au fost încălcate de echipa operatorie condusă de medicul Mircea Beuran în cazul pacientei care a luat foc pe masa de operaţii la Spitalul Floreasca şi care, şapte zile mai târziu, la 29 decembrie, a murit. Concluziile au fost prezentate de Ministerul Sănătăţii într-o conferinţă de presă după ce corpul de control al ministrului a făcut o cercetare la spitalul din Bucureşti.

    „Biocidul folosit pe pacientă este avizat doar pentru dezinfecţia mâinilor medicilor. S-a ignorat o procedură obligatorie de dezinfecţie a tegumentelor. S-a diagnosticat greşit o alergie la iod, nu era niciun element care să indice alergia la iod. Niciunul dintre medici nu se afla în gardă, în protocolul operatoriu incidentul apare într-o anexă, medicul rezident nu era supravegheat de un specialist”, a spus Victor Costache, ministrul Sănătăţii, care a enumerat lista cu nereguli găsite la Spitalul Floreasca.

    În plus, ministrul Sănătăţii a mai spus că va continua cercetările în Spitalul Floreasca pentru că folosirea biocidului greşit (substanţa care dezinfectează – n.red.) a mai fost practicată de chirurgul Beuran în cazul a „zeci de pacienţi”.

    Întrebat de ce nimeni nu a observat greşelile de procedură până acum, managerul Spitalului Floreasca a spus că „în procedura operaţională a spitalului, substanţa dezinfectantă are indicaţie pentru utilizat la pacienţi, cu indicaţii foarte clare. Ea are ce căuta în blocul operator”, a spus Ionuţ Negoi, managerul Spitalului Floreasca. Victor Costache a spus însă că acesta este un „dezacord”, explicând că biocidul folosit în cazul pacientei care a murit poate fi folosit doar pentru dezinfecţia mâinilor chirurgilor.

    „Vedem o utilizare off label a acestui produs şi de fiecare dată când facem ceva off label se întâmplă, mai devreme sau mai târziu, o dramă”, a mai spus Victor Costache.

    Mai mult, ministrul a mai spus că mai trimite corpul de control într-o nouă anchetă la Spitalul Floreasca pentru că există informaţii că o altă pacientă ar fi fost în aceeaşi situaţie, iar în acel caz pacienta a supravieţuit.

  • Tranzacţia prin care operatorul de servicii medicale private Medlife a preluat spitalul OncoCard din Braşov, analizată de Consiliul Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea prin care Grupul Medlife, principalul jucător din piaţa locală de servicii medicale private, a preluat în decembrie 2019 integral pachetul de acţiuni al Spitalului OncoCard din Braşov, unul dintre cele mai mari centre de diagnostic şi tratament oncologic din România şi din regiune.

    “Consiliul Concurenţei va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilităţii sale cu un mediu concurenţial normal şi va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, transmit reprezentanţii autorităţii de concurenţă.

    Spitalul oncologic din Braşov a fost înfiinţat pe firma Onco Card Invest în 2012, în urma unei investiţii de 24 milioane euro făcută de cinci antreprenori locali, pe un teren adus în asociere de Municipiul Braşov. La acel moment, acţionarii erau firma T & K Management, înregistrată în Elveţia (20%), Pintea Radu Dorel (5%), Grigorescu Sorin (20%), Duţu Gheorghe (25%), Butuza Raluca-Livia (25%), Tudose Răzvan (5%).

    Compania Onco Card Invest a intrat în insolvenţă în 2014, iar în luna iulie 2019, administratorul judiciar CITR a anunţat că firmele Onco Card şi Onco Card Invest, parte din grupul cu acelaşi nume, care administrează Centrul Regional de Diagnostic şi Tratament Oncologic din Braşov, şi-au încheiat procesul de reorganizare şi au ieşit din insolvenţă, cu un an înainte de termenul previzionat.

    Cele două firme înregistrau la intrarea în reorganizare datorii curente în valoare de aproximativ 2,8 milioane de lei.  Atât Onco Card, cât şi Onco Card Invest înregistrează EBITDA cumulat pozitiv pe perioada reorganizării.

    MedLife (simbol bursier – M), controlat de familia Marcu, a raportat un profit net de 5,7 mil. lei la nouă luni din 2019, echivalentul unei creşteri de 134,6% faţă de perioada similară a anului trecut şi afaceri de 336,6 mil. lei, plus 7,8%.

    Prin preluarea spitalului OncoCard, grupul MedLife ajunge la un portofoliu de 27 de companii achiziţionate, ultima anunţată fiind spitalul Centrul Medical Micromedica.

     

  • Orban, despre cazul Floreasca: Să nu creadă directorul spitalului că dacă l-a demis pe Beuran scapă

    Ludovic Orban a declarat, luni, că directorul Spitalului Floreasca nu trebuie să creadă „că a scăpat de orice răspundere”, dacă şeful Secţiei de Chirurgie, Mircea Beurean a fost demis. Premierul a adăugat că mai multe controale sunt aproape de finalizare şi toţi responsabilii vor fi sancţionaţi.

    „Nu cred că un medic care a depus jurământul lui Hippocrate poate să facă aşa ceva. Oricât de mult ţin la domnul Beurean, oricum a fost 20 de ani acolo, dar trebuie aşteptate şi alte decizii. Să nu creadă domnul director al Spitalului că dacă l-a demis pe Beurean, scapă de orice răspundere”, a afirmat premierul Ludovic Orban, luni, chestionat despre protestele medicilor, care şi-au întrerupt activitatea în urma demiterii de la şefia Secţiei de Chirurgie a medicului Mircea Beuran.

    Orban a mai spus că mai multe controale sunt aproape de finalizare şi e convins că ministrul Sănătăţii, Victor Costache, va lua măsurile necesare.

    „Sigur că am ţinut legătura cu ministrul Sănătăţii, sunt în derulare mai multe controale, care sunt aproape de finalizare, e corpul de control al ministrului Sănătăţii. De asemenea, e o evaluare făcută de autoritatea condusă de domnul Cepoi, există un control care a fost efectuat şi de Direcţia de Sănătate publică. În urma acestor controale, pe baza rezultatelor acestor controale, am convingerea că ministrul Constache va lua deciziile care se impun, astfel încât să fie sancţionaţi toţi responsabilii”, a motivat preşedintele PNL.

    Mai mulţi medici din Spitalul Floreasca protestează faţă de demiterea de la şefia Secţiei de Chirurgie a medicului Mircea Beuran şi anunţă că, „pentru a se proteja reciproc”, vor întrerupe activitatea şi vor asigura asistenţa medicală numai pentru urgenţe.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Un miliard de euro. Atât va costa, de fapt, Spitalul Metropolitan, plus construcţiile adiacente

    „Spitalul Metropolitan este mai mult decât un spital, este un concept nou pentru România, deoarece acest obiectiv va îngloba nu numai un spital, ci şi locuinţe pentru doctori, spaţii hoteliere pentru pacienţi şi pentru familiile acestora, creşă şi grădiniţă pentru copiii personalului medical sau sălă de cursuri”, se arată într-un proiect privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru această investiţie, care se află pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de săptămâna viitoare.

    Potrivit proiectului, suma totală, care presupune construcţia spitalului cât şi a celorlalte funcţiuni menţionate mai sus, este de 4,7 miliarde de lei, adică aproape un miliard de euo (984 milioane de euro).

    Zilele trecute, primarul general al Capitalei, atunci când a vorbit despre această invetiţie, a menţionat doar suma pentru construcţia spitalului, respectiv de 400 de milioane de euro.

    Gabriela Firea a anunţat miercuri că a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru Spitalul Metropolitan, lucrările urmând să fie demarate din luna martie anul viitor. Spitalul ar urma să fie construit într-un termen de 3 ani de zile, iar costurile sunt 400 milioane de euro pentru 1.000 de paturi.

    „Va avea circa 1.000 de paturi pentru pacienţi, din aceste paturi, 750 vor fi pentru spitalizare continuă. Demarăm lucrările propriu-zise în martie anul viitor. Avem deja studiul de fezabilitate, realizat de către două companii municipale. (…) Un studiu de fezabilitate realizat într-un timp foarte scurt, aş putea să spun, în 8 luni de zile şi nu în 2-3 ani, aşa cum se primeau până acum studiile de fezabilitate la Primăria Capitalei”, a anunţat Firea.

    Potrivit primarului Capitalei, vor fi 30 de săli de operaţii, câteva corpuri importante de clădire, un turn de 12 etaje cu heliport, un alt turn de 7 etaje. Va exista, de asemenea, posibilitatea de cazare pentru rudele bolnavilor, dar şi pentru medicii care lucrează în Spitalul Metropolitan.

    „Ţin să precizez faptul că vom crea 1.300 de noi locuri de muncă, dintre care 1.100 vor fi chiar medici şi asistenţi, restul personal tehnic. De asemenea va există o grădiniţă, o creşă şi alte funcţiuni absolut necesare. Cum se poate foarte bine observa din machetă, nu este vorba despre un simplu spital, ci este vorba despre un complex de sănătate, care va cuprinde, aşa cum se construiesc acum centrele de sănătate din întreagă lume, toate funcţiunile necesare, inclusiv campus pentru studenţi”, a mai explicat Firea.

    Construcţia spitalului va fi finalizată în 3 ani de zile, iar în privinţa costurilor, Firea spune că sunt mici, în comparaţie cu preţurile actuale ale construirii unei unităţi de sănătate din acest moment în ţară şi în Europa: 400 de milioane de euro pentru circa 1.000 de paturi.