BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • Esop: În 2014 s-au închiriat cu 60% mai multe spaţii de birouri decât în 2013

    Principalele trei oraşe de interes au fost Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, ce deţin şi printre cele mai ridicate stocuri de spaţii de birou de clasa A şi B din afara Bucureştiului. 

    “Am observat că după primul val al dezvoltării oraşelor mari din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara şi Iaşi, urmează al doilea val de centre universitare, în cadrul ESOP derulând în prezent analize şi negocieri de închiriere spaţii de birouri în oraşe precum Craiova, Târgovişte  şi Târgu-Mureş”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner ESOP Consulting l CORFAC International.  

    Printre marii chiriaşi care au ales alte oraşe decât Capitala se numără Recall, Bombardier, E On, EBS Romania, HP, Accesa şi Genpact –care au ales oraşul Cluj-Napoca, ZTE, Microsoft, Linde Gaz, Accenture şi Continental –care au preferat Timişoara, OSF şi GFK ce au mers la Iaşi şi Webhelp ce s-a îndreptat spre Ploieşti. 

    În comparaţie cu anul 2013, cand majoritatea tranzacţiilor erau generate de companii din domeniul IT&C, 2014 şi începutul lui 2015 a consemnat relocări sau preînchirieri pentru companii din mai multe industrii: energie, automotive, industrie, IT&C. Astfel, putem constata diversificarea companiilor ce îşi mută zona de interes din Capitală către principalele oraşe, pe fondul dezvoltării de proiecte de calitate şi al ofertei superioare de forţă de muncă. În ceea ce priveşte topul oraşelor la nivelul întregii ţări, orase alese pentru sedii de birouri sau puncte de lucru pentru marile companii, în 2014, pe primul loc se află Bucureştiul, pe locul doi Cluj-Napoca,  pe locul trei – Timişoara, pe locul patru – Iaşi şi pe locul cinci oraşul Ploieşti.

    Compania Esop activează în segmentul închirierilor de birouri către companii mici şi medii, start-up-urilor româneşti şi reprezentanţelor străine care deschid filiale în România. 

  • Profi a deschis azi trei noi magazine şi ajunge la 282 de spaţii

    “Căutăm în permanenţă noi modalităţi de adaptare”, a declarant Daniel Cirstea, directorul general al Profi Rom Food. “Magazinele în format Mini sunt unităţi experimentale al căror format va fi definitivat doar după o perioadă de test.”

    Noul magazin din Odobeşti, Vrancea, are o suprafaţă totală de 424.88 mp şi o sală de vânzări de 260 mp.

    Unitatea inaugurată în format standard în Ploieşti, Prahova, se află la parterul unei clădiri comerciale de pe Str. Deltei Nr.1, are o suprafaţă totala de peste 556 mp şi o sală de vânzări de 390 mp.

    Magazinul din Oneşti, Bacău, a fost deschis la parterul unei clădiri comerciale. Suprafaţa sa totala este de 586 mp iar sala de vânzări măsoară 470 mp.

    Retailerul Profi, controlat de fondul polonez de investiţii Enterprise Investors, este prezent în 134 de localităţi şi are peste 6.000 de angajaţi. Profi este unul dintre cei mai extinşi retaileri din România la nivel naţional şi a înregistrat afaceri de 330 mil. euro în 2013, ultimul an pentru care există date. Anul trecut, Profi a deschis 71 de magazine noi, iar planurile de expansiune pentru acest an vizează până la 100 de noi unităţi. De altfel, planurile Profi pentru următori doi ani este să ajungă la o reţea de 500 de magazine.

  • P3 îşi consolidează echipa de management din Europa Centrală şi de Est

    Peter Bečár a fost numit în funcţia de director general pentru Europa Centrală şi de Est, fiind responsabil de operaţiunile P3 în Cehia, Slovacia, Polonia, România şi Bulgaria. Tomáš Míček va prelua funcţia de director general pentru Cehia, iar Peter Jánoši pe cea de director general pentru Slovacia, aceştia alăturându-se lui Andrzej Wroński, care a fost promovat cu ceva timp în urmă în funcţia de conducere a P3 în Polonia.

    Ian Worboys, CEO al P3 a declarat, “În urma preluării P3 din octombrie, TPG şi Ivanhoé Cambridge s-au angajat să susţină dezvoltarea companiei. Europa Centrală şi de Est este una dintre zonele cu cea mai mare creştere din punct de vedere logistic din Europa, având cele mai mici procente de neocupare pentru spaţiile existente, fiind aşadar regiunea cu cele mai bune oportunităţi de dezvoltare. Piaţa ne oferă multe oportunităţi, însă înainte de face următorul pas este foarte important să avem echipe locale solide pentru a exploata la maxim dezvoltarea operaţiunilor noastre.”

    Oferta de spaţii logistice de clasa A în Europa Centrală şi de Est este foarte limitată, rata de neocupare a spaţiilor P3 fiind de numai 5.6 %. Această situaţie a determinat o creştere a cererii pentru noi proiecte Build-to-Suit (BTS) din partea clienţilor P3 şi a deschis calea pentru posibile dezvoltări speculative în regiune.

    Peter Bečár, care este în prezent director general pentru Cehia şi Slovacia, s-a alăturat companiei P3 în 2007 ca director comercial în Slovacia, fiind ulterior promovat în funcţia de director general al P3 Slovacia, responsabil pentru dezvoltarea companiei, achiziţii şi extinderea în acea regiune. În 2010 rolul acestuia s-a extins, preluând şi conducerea operaţiunilor P3 din Cehia. 

    Sub conducerea lui Bečár, P3 s-a extins în Cehia şi Slovacia, prin dezvoltarea, în ultimii trei ani, a şase locaţii diferite în zonă, inclusiv o clădire Built-to-Own pentru Audia Plastics la Tranava-Voderady în Slovacia şi a unui centru de distribuţie pentru DHL Express la Aeroportul din Bratislava. P3 deţine în prezent patru parcuri logistice în Cehia şi Slovacia cu o suprafaţă totală de 340,000 mp de spaţii pentru depozitare şi birouri, în timp ce alţi 30,000 mp se află în construcţie în trei locaţii.

    Tomáš Míček, în prezent director de dezvoltare şi achiziţii pentru Cehia şi Slovacia, s-a alăturat echipei P3 în 2010 având aproape 20 de ani de experienţă în domeniul dezvoltării imobiliare. În cadrul P3 acesta a fost implicat în numeroase proiecte BTS, cele mai recente fiind cele de la PointPark Praga D1 şi PointPark Praga D8.

    Peter Jánoši s-a alăturat P3 în 2012 fiind unul dintre agenţii veniţi de la CBRE, în cadrul căreia a condus divizia de industrial din Slovacia. Din funcţia de Director de Dezvoltare al P3 Slovacia acesta a contribuit la expansiunea semnificativă a P3, mai ales la PointPark Bratislava, PointPark Zilina şi Aeroportul din Bratislava.

  • Planul Techno Office pentru 2015: creştere de 30% a vânzărilor

    Înfiinţată în 2008, Techno Office oferă soluţii pentru amenajare, de la consultanţă până la punerea în practică a ideilor în ce priveşte aranjarea efectivă a spaţiului de lucru, iar în ultimii ani compania s-a ocupat de amenajarea birourilor pentru multinaţionale precum JTI, Genpact, Philip Morris, Volvo, Gothaer sau GDF Suez.

    „Încă de la înfiinţare, fiecare an a adus creşteri considerabile ale cifrei de afaceri, în ciuda mediului economic nu foarte favorabil, mai ales din perioada 2008 – 2010. Tocmai din acest motiv, pentru 2015, mizăm pe un avans cu 30% al vânzărilor, mai ales în contextul în care observăm o dezmorţire a investiţiilor realizate de companii în reamenajarea spaţiilor sau în relocări”, a declarat Iuliana Carata, general manager al Techno Office.

    Aceasta a mai adăugat că un impact pozitiv în business îl va avea nu doar creşterea apetitului companiilor pentru relocare ci şi revenirea construcţiilor pe segmentul office şi finalizarea proiectelor de acest tip.

    Potrivit reprezentantei companiei, în 2014 Techno Office a realizat peste 100 proiecte şi a livrat, în total, peste 10.000 mii de produse, dintre care 1.500 mese de lucru, 1.000 de spaţii de depozitare şi peste 5.000 de scaune.

    În ceea ce priveşte împărţirea business-ului Techno Office din punct de vedere geografic, Iuliana Carata a menţionat că 90% dintre proiectele realizate de companie sunt in zona Capitalei, restul de 10% în provincie, unde Cluj-Napoca se află pe prima poziţie.

    „De-a lungul anilor, am dezvoltat proiecte cu diferite categorii de clienţi, de la corporaţii multinaţionale, până la mici întreprinzători locali”, a adăugat  Iuliana Carata.

    În acest moment, Techno Office este reprezentant oficial pentru treisprezece firme producătoare de mobilier pentru birouri la nivel mondial, iar compania se află într-un proces continuu de diversificare a gamei de mobilier şi accesorii pentru amenajarea spaţiilor de birouri.

    Referitor la produsele distribuite de către Techno Office, Iuliana Carata a declarat că 80% dintre acestea sunt importate din ţări precum Germania şi Italia, iar restul sunt achiziţionate de pe piaţa locală.

    Printre cei mai importanţi producători din piaţa internaţională care se regăsesc în portofoliul companiei se numără About Office, Styleoffice, Sitland, Metalmobil, Luxy, Caimi şi Emmegi. La acestea se adaugă şi Haworth pentru care Techno Office este dealer exclusiv în România.

    Înfiinţată în 2008, Techno Office este o companie cu capital mixt, deţinută de Iuliana Carata şi Marco Magnani.

  • Alina Bistreanu, LPP: cum se adaptează retailerii la cerinţele generaţiei Y

    Comportamentul de consum al clienţilor s-a schimbat drastic iar acest lucru se traduce într-un întreg şir de schimbări, deopotrivă în planurile de dezvoltare, construcţie, administrare, operare ale unui centru comercial nou, dar şi în felul în care abordează retailerii afacerile.

    „Şi retailul este într-o continuă schimbare, şi noi trebuie să ne adaptăm în permanenţă la schimbările pieţei şi ale comportamentului de consum. Cu toţii ar trebui să înţelegem ce vrea, ce caută. Fiind reprezentanta unui operator de fashion, pot spune că pe piaţa locală competiţia este aspră. De ce ar trebui să aleagă consumatorul brandurile mele şi nu altele? Toate informaţiile primite de la clienţi, prin diferite canale, sunt folosite pentru a realiza tot ceea ce facem, de la produs, arhitectura magazinelor, ambient. Evident, dacă nu ne adaptăm cerinţelor pieţei, care s-a schimbat foarte mult şi în viitor se va schimba şi mai mult, nu vom rezista,” declară Alina Bistreanu. Tot ea spune că digitalizarea are un impact major şi, prin urmare, „trebuie să implementăm aceste noutăţi şi în activitatea noastră. În momentul de faţă încă nu funcţionăm online, privim spre viitor şi vedem alte tendinţe, cum ar fi grupul Amazon care au început în online şi ulterior au decis să deschidă magazine fizice. De ce? Pentru că există această nevoie de a interacţiona direct cu clientul şi în online nu există această posibilitate. Din punctul meu de vedere corect ar fi să le îmbinăm pe amândouă şi să îmbinăm avantajele din cele două medii, online şi offline. În cazul nostru facem asta în mod constant, încercând să le îmbinăm, să beneficiem de avantajele tehnologiei şi ale digitalizării, să aducem noi concepte în magazinele noastre, să reţinem în spaţii tinerii din generaţia Y care sunt tot timpul cu telefoanele mobile în mână. Motiv pentru care avem wi-fi în magazine şi aplicaţii care să poată facilita cumpărarea; sunt multe idei la care ne gândim acum şi pe care probabil le vom pune în practică în viitorul apropiat.”

    Retailerul polonez de modă LPP Fashion, sub umbrela căruia se găsesc pe piaţa locală brandurile Cropp Town, House şi Reserved, a obţinut anul trecut în România afaceri de 27,3 mil. zloţi (6,5 mil. euro), în creştere în moneda poloneză cu 8% comparativ cu anul anterior, potrivit rapor­tului financiar al companiei. LPP Fashion a intrat pe piaţa locală acum şapte ani şi a inaugurat primul magazin Reserved în România în aprilie 2008. Spre deosebire de alţi retaileri care s-au extins agresiv indi­fe­rent de contextul economic, polonezii au fost prudenţi. Încă de acum doi an reprezentanţii companiei poloneze în România afirmau că nu au în plan deschiderea de noi unităţi nici în 2011, nici în 2012.

    Reserved, cel mai extins brand al polonezilor în România, este un brand ce se încadrează în segmentul me­dium-high. Prin comparaţie, C&A se poziţionează pe segmentul medium-low, H&M se adresează clienţilor cu venituri medii, iar Zara celor cu venituri medium-high. Celelalte branduri ale grupului au o poziţionare similară.

    LPP este o companie poloneză ce deţine brandurile Reserved, Cropp, Sinsay, House şi Mohito şi care are operaţiuni în mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est. Com­pania, care de­ţine peste 1.300 de ma­ga­zine la nivel mon­dial, a avut anul tre­cut afaceri totale de circa 4,1 miliarde de zloţi (aproape 1 miliard de euro), în creştere cu circa 37% com­parativ cu anul anterior. Pe piaţa locală de fashion cei mai mari jucători sunt tot străini, în frunte cu Inditex (Zara, Bershka, Publl & Bear, Stradivarius, Oysho, Massimo Dutti şi Zara Home), H&M, C&A, Kenvelo (Kenvelo, Tom Tailor şi Lee Cooper). Ei se luptă pe o piaţă de circa 2 miliarde de euro, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Între cele mai recente contracte semnate de LPP pentru extindere se numără cele pentru spaţiile extinse din cadrul AFI Palace Cotroceni şi spaţiile antamate în centrul comercial Coresi, care va fi inaugurat în luna martie a acestui an la Braşov, proiectul fiind dezvoltat de Immochan România.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Dan Ostahie, locul al 17-lea

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 250 de milioane de euro, în creştere cu 15% faţă de anul precedent.

    Ostahie a intrat în afacerea de retail de produse electronice, electrocasnice şi IT în 1991, pornind cu televizoare second-hand importate. De atunci, traiectoria urmată de Altex a fost ascendentă, atât în ce priveşte gama de produse şi numărul de magazine Altex şi, ulterior, Media Galaxy (ajuns în perioada de creştere economică la un total de aproape 130 de spaţii), cât şi încasările, care au atins în 2008 un vârf de 344 de milioane de euro. Altex a prins trenul creditului de consum care a împins consumatorii la cumpărături, generând o adevărată explozie a pieţei de electrocasnice.

    Odată cu criza, situaţia s-a schimbat însă mult: piaţa a scăzut abrupt, iar acest lucru s-a reflectat şi în planurile de afaceri ale lui Ostahie. A redesenat harta magazinelor, acum mai puţine, dar a mizat în continuare pe formatul spaţiilor mari, inspirat după modelul aplicat de marii comercianţi din Europa de Vest, şi a redus pe cât posibil cheltuielile, a redus din numărul de angajaţi şi a restructurat portofoliul de produse, eliminându-le pe cele neprofitabile.

    Dovadă că şi cel mai nou magazin al reţelei, deschis în acesată toamnă în Plaza Mall, în urma unei investiţii de 250.000 de euro, are o suprafaţă de 2.500 mp.

    Dan Ostahie face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • O ieşeancă de 36 de ani face un milion de euro din vânzarea de perdele

    Anamaria Ştefan a vândut de-a lungul anilor tot felul de produse: materiale de construcţii, telefoane mobile sau obiecte tradiţionale indiene. Acum are o afacere cu perdele, draperii şi obiecte decorative din ţesături, promovate printr-o platfomă de cinci site-uri şi 25 de adrese de Facebook. Încasările de anul trecut au fost de 4,7 milioane de lei, iar reţeaua de magazine se extinde, ajungând acum la 24 de spaţii. Miza mare a antreprenoarei este însă exportul, care ar urma să dubleze anul viitor cifra de afaceri.

    Perdele cu design personalizat, pernuţe cu aplicaţii realizate manual în toate formele şi nuanţele, fotolii tapiţate cu aceleaşi material ca draperiile sau cuverturile în tot felul de culori, modele şi materiale au pus stăpânire pe un spaţiu comercial ce ocupă patru niveluri într-o clădire veche din apropierea Gării de Nord a Capitalei.

    Sophia este însă o reţea de 23 de magazine, dintre care 17 sunt francize, iar spaţiul deschis de câteva luni în Bucureşti este un fel de fanion. „După ani buni de căutări şi încercări, acum ştiu exact direcţia în care trebuie să merg, care este nişa mea. Vreau ca Sophia să fie un reper in domeniul decoratiunilor pentru casa.“ Ca să ajungă aici a avut nevoie de ani buni de căutări şi încercări, pentru că, fondată în 2004, firma vindea iniţial produse tradiţionale din India, sub marca Sophia Incredible India.

    Antreprenoarea ieşeancă nu foloseşte un discurs de tip corporatist şi povesteşte deschis despre cum a construit afacerea, care a ajuns să aibă 54 de angajaţi, dintre care 25 lucrează în producţie.

    Anamaria Ştefan se mândreşte cu faptul că Sophia funcţionează de zece ani şi n-a schimbat numele firmei pentru a scăpa de datorii la stat sau furnizori. „Viaţa de antreprenor în România nu e deloc uşoară. A trebuit, la un moment dat, să iau bani de la bancă pentru a plăti TVA-ul şi taxele la stat.“ Mărturiseşte însă că poverile fiscale sunt grele pentru un antreprenor şi principalul beneficiu al exportului este faptul că nu va mai trebui să plătească TVA. Pentru a începe să trimită produse peste hotare a cheltuit deja 65.000 de euro pentru a participa la târguri în ultimul an şi pentru a realiza o platformă cu cinci site-uri, dedicate mai multor ţări.

    Întrebarea „Cum ai intrat în afaceri?“ are un răspuns lung. „Sunt o persoană atipică, întotdeauna mi-a plăcut să fac ce nu fac alţii“, începe povestea antreprenoarea de 36 de ani, care a făcut studii cu profil economic. Se gândeşte câteva clipe şi continuă: „Am crescut lângă un tată care, atunci când aveam 12 ani, a făcut o firmă şi a dezvoltat o reţea de materiale de construcţii. La 14-16 ani mergeam cu el la târguri, la ţară, şi am învăţat ce înseamnă distribuţia, negocierea şi promovarea. Iar acum fac acelaşi lucru, dar la nivel internaţional“.

    La 20 de ani şi-a pierdut tatăl, care i-a lăsat 4.000 de dolari, bani pe care i-a folosit ca să înceapă o afacere cu telefoane mobile, „făcând ceea ce învăţasem deja“. În patru ani firma ajunsese la şapte magazine în Iaşi, Suceava, Bârlad, Târgu Frumos, Paşcani, însă la 26 de ani a ieşit din afacere. După patru ani de activitate i-au rămas tot 4.000 de dolari, cât investise, dar câştigase experienţă.

    Avea însă antreprenoriatul în sânge; s-a gândit că trebuie să facă altceva şi îşi aminteşte că se simţea dintotdeauna atrasă de decoraţiuni. La 26 de ani, a plecat în India, ţară care îi plăcea cu tot universul său, de tradiţii, cultură şi produse.

    Plecase cu puţin peste 1.000 de dolari şi a cumpărat de toţi banii produse, dar a avut marea surpriză că a trebuit să plătească tot pe atât taxele pentru bagaj suplimentar la avion. „Cel care a vândut marfa mi-a împrumutat 1.000 de dolari pentru a plăti taxa“, spune acum; în esenţă, o creditase fără să ştie mai nimic despre ea şi fără garanţii. A încercat marea cu degetul, pentru a vedea cum se vând şalurile de caşmir, eşarfele de mătase şi câteva produse pentru casă; şi a terminat în numai două săptămâni tot ce cumpărase, câştigând de două ori mai mult. A plătit datoria către vânzător şi a cerut şi mai multă marfă.

    La începutul lui 2005 a deschis primul magazin, de 25 mp, în Iaşi, gândit ca un boutique cu specific indian, iar cea mai mare parte a clienţilor erau pasionaţi de cultura orientală.

    După primul târg la care a participat, înainte de a avea măcar un magazin, s-a dus la avocata cu care lucra şi i-a spus că vrea să facă un contract de franciză, gândindu-se la un concept de magazin legat de India. La circa un an după ce a început să vândă şaluri şi eşarfe indiene volumul de mărfuri crescuse atât de mult încât ajunsese să importe cu containerul, iar 40% din valoarea mărfii reprezenta costul de transport.

    Magazinele se numeau Sophia Incredible India, nume pe care l-au păstrat până în 2008. Apoi vreme de trei ani a vândut în paralel obiecte tradiţionale indiene şi produse cu influenţă europeană. „Voiam să rămân fidelă şi clienţilor care doreau produse din India dar şi celor care căutau modernism, fie decoraţiuni pentru case, hoteluri sau restaurante.“

    A plecat în 2011 în Anglia vreme de aproape doi ani şi lucrurile au căpătat contur, găsind direcţia spre care trebuie să se îndrepte. „Am înţeles că dacă vreau să fiu bună pe o nişă trebuie să fac numai acel lucru. Am ales: vreau ca Sophia să fie cea mai importantă reţea de magazine, proprii şi în regim de franciză, de perdele şi draperii din România.“ Cât a stat în Anglia a deschis un magazin aflat într-un orăşel aflat la o distanţă de peste patru ore de mers cu maşina de Londra, care a funcţionat vreme de trei ani, până în toamna acestui an; legătura cu piaţa engleză continuă prin intermediul distribuitorului din Londra.

  • Uniqa a investit 150.000 de euro în renovarea fostului sediu central al Oracle

    “Am primit numeroase cereri de vânzare a clădirii, dar strategia noastră este să nu vindem o clădire goală” a declarat Heinrich Reuss, head of asset management la Uniqa Real Estate Management, referindu-se la planurile companiei în ce priveşte clădirea Floreasca Tower din nordul Capitalei.

    La începutul anului, clădirea a rămas aproape goală după ce grupul Oracle a decis să se mute în Floreasca Park, deşi avea un contract de închiriere valabil până în 2016. De atunci, austriecii s-au concentrat pe renovarea spaţiilor clădirii Floreasca Tower cu scopul de a atrage noi chiriaşi şi au investit circa 150.000 de euro în această direcţie, potrivit lui Reuss. 

    În prezent, 1.400 de metri pătraţi din suprafaţa totală închiriabilă de circa 7.600 de metri pătraţi sunt ocupaţi de Raiffeisen Evolution, City Grill, FATA , Gorenje şi Romenergo. Compania negociază şi cu o companie chineză din zona IT care ar urma să închirieze 1.500 de metri pătraţi din clădire. S-ar ajunge astfel la un grad de ocupare al clădirii de 50%, iar până la sfârşitul anului viitor, aceasta ar trebui să fie ocupată în totalitate. Chiar dacă nu dezvăluie numele companiei cu care se află în negocieri, Reuss spune că nu este vorba despre o relocare. 

    “Profilul companiilor pe care le targetăm sunt clienţii care caută spaţii mai mici, vorbim atât cu firme asiatice din zona hi tech, cât şi cu firme mici de logistică din România. Oferim avantajul unor spaţii mici într-o locaţie bună şi chiar dacă şi alţi dezvoltători pot să ofere astfel de spaţii, eficienţa celor de aici este considerabilă” a explicat Reuss avantajele spaţiilor închiriabile din Floreasca Tower.  În afară de eficienţă, el vorbeşte şi de un preţ mai scăzut al chiriei, de 14 euro/mp, la care se adaugă taxa serviciilor de aproximativ 3 euro. Uniqa contribuie cu 80-100 de euro/mp la amenajarea spaţiilor pentru viitorii chiriaşi şi în funcţie de dimensiunea spaţiului închiriat poate oferi şi alte facilităţi.

    Uniqa Real Estate Management, compania care administrează portofoliul imobiliar al grupului austriac de asigurări Uniqa a cumpărat clădirea Floreasca Tower în 2005 de Raiffeisen Evolution. De anul trecut, compania deţine şi o clădire de aproximativ 3.500 de metri pătraţi în care se află noul sediu al Uniqa Asigurări, aflată în apropierea noii clădiri. 

     

  • Povestea arhitectului ajuns patron de restaurant după ce criza l-a forţat să renunţe la meserie

    Matei Ionescu este de profesie arhitect şi primul business pe care l-a construit a fost în domeniu. Apoi, s-a extins în publicitate, iar în 2009, când criza începea să îşi arate colţii, a pariat pe HoReCa, pentru că, spune el, românii beau şi mănâncă şi de tristeţe, şi de fericire.

    Astăzi, antreprenorul deţine două restaurante şi o sală de evenimente sub brandul Gargantua, dar şi businessul de livrare la domiciliu Pizzicato. Pe lista de planuri viitoare se numără un restaurant fusion, sub un nou brand. „Am descoperit la Londra mai multe restaurante fusion cu influenţe asiatice şi ne-am gândit (împreună cu soţia sa, n.red.) că am putea testa conceptul pe piaţa locală. Este un plan pentru 2015, în prezent căutăm spaţii.“

    Antreprenorul vizează deja 3-4 spaţii în zona centrală şi de nord a Bucureştiului, unde locuiesc românii cu venituri peste medie care ar urma să devină şi clienţii restaurantului.

    Pentru acest nou local Matei Ionescu vrea să testeze un nou brand – pe care nu vrea să îl facă deocamdată public. Pentru brandurile Gargantua şi Pizzicato, dezvoltarea se va face intensiv, nu extensiv: nu vor fi deschise localuri noi, ci vor fi îmbunătăţite rezultatele celor deja existente.

    După ce a absolvit Facultatea de Arhitectură antreprenorul a lucrat în consultanţă în arhitectură, având pe lista de clienţi atât companii private mari, cât şi instituţii guvernamentale. Apoi, a început să dezvolte şi proiecte individuale, printre care, aminteşte el, un proiect rezidenţial pe malul lacului Floreasca. Compania de arhitectură o mai are şi astăzi, însă aceasta a trecut în plan secundar, la fel ca şi businessul de producţie publicitară dezvoltat începând cu 1994.

    „În 2008, când am simţit că piaţa de publicitate începe să scadă, am decis să ne orientăm spre zona de food pentru că, indiferent de vremuri, restaurantele şi afacerile din această industrie au fost cele care au suferit cel mai puţin.“ Iniţial, s-a orientat către zona de automate (vending machines), însă a găsit acolo o piaţă puternic competitivă. Mai mult, pentru businessul pe care voia să îl dezvolte, avea nevoie şi de o bucătărie proprie.

    Astfel, în 2009 a apărut Gargantua în inima Bucureştiului, la intrarea în parcul Grădina Icoanei. „Am avut avantajul spaţiului, aici funcţiona anterior o gelaterie. De fapt, locul acesta este cel care m-a convins să intru în acest business”, recunoaşte Matei Ionescu. Restaurantul este deschis pe un teren concesionat pe termen lung şi are circa 150 de locuri vara şi 98 iarna. Povestea spaţiului din Grădina Icoanei este controversată: în 2007, consilierul local de la sectorul 2 şi prim-vicepreşedinte al UNPR sector 5, Silviu Măndescu, a concesionat 180 de metri pătraţi din parcul Grădina Icoanei pe 350 de euro pe lună cu aprobarea primarului Neculai Onţanu, lucru contestat de alţi consilieri din primărie, conform cotidianul.ro. Ulterior, spaţiul concesionat a fost preluat de Gargantua.

    Matei Ionescu a decis să folosească terenul boem, dezvoltând un restaurant cu inspiraţie franceză: „De la început am vrut un bistro de inspiraţie franceză, şi de aici ne-a venit ideea cu numele Gargantua.“ Încă de la început localul a fost gândit pentru a fi divizat în două zone, una de cafenea şi una de restaurant, cele două fiind separate de bar. Un alt aspect pe care l-a luat în considerare Matei Ionescu a fost stilul restaurantului: „În domeniul acesta există două abordări, cea franceză în care angajaţii vorbesc clienţilor cu dumneavoastră, mesele au faţă de masă, iar ospătarii au ţinută oficială, şi cea americană. Aceasta din urmă pariază pe o abordare prietenoasă, dar impersonală“. În cazul Gargantua, antreprenorul a optat pentru prima abordare, deoarece „românii sunt formali şi preferă ca masa să fie luată într-un cadru elegant“.

    Meniul Gargantua a fost construit pentru a se adresa tuturor clienţilor, indiferent de vârstă şi de venituri, însă, în medie, pentru o masă completă un client plăteşte circa 100 de lei. Zilnic, restaurantul are între 100 şi 200 de clienţi care se împart în mod egal între prânz şi cină. „Avem şi clienţi care vin dimineaţa, pentru micul dejun, însă aceştia sunt mai puţini şi de regulă vin să îşi bea cafeaua şi să citească ziarul. Românii iau mai degrabă două cine decât un mic dejun la ora opt.“ Matei Ionescu spune că aceasta este mentalitatea tipică sud-europenilor, respectiv a spaniolilor, italienilor şi grecilor, care preferă să petreacă până noaptea târziu.