BusinessMagazin

Tag: societate

  • SURPRIZA începutului de an: care este bugetul fabulos atribuit de guvernul Grindeanu celor de la TVR

    Pe de altă parte, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) va avea un buget de 383,000 milioane lei, ceea ce echivalează cu o creştere aproape dublă, mai precis de 98,61% faţă de anul precedent, iar Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) va avea un buget de 9,851 milioane lei, cu 3,17% mai mult decât în 2016.

    SRTv are alocată pentru cheltuieli curente suma de 950,000 milioane lei, dintre care, după cum urmează, la capitolul Bunuri şi servicii sunt alocaţi 5,713 milioane lei, în timp ce la capitolul Alte transferuri este alocată suma de 944,287 milioane lei.

    SRR are alocată suma de 383,000 milioane lei pentru cheltuieli curente, din care pentru Bunuri şi servicii 13,730 milioane lei, iar pentru Alte transferuri, 369,270 milioane lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Klaus Iohannis : ”Până nu vom înţelege odată pentru totdeauna că legea e una pentru toţi, societatea va fi mereu în pericol”.

    ”În incendiul din clubul bucureştean nu şi-a pierdut viaţa, din fericire, nici un om. Am trecut, însă, pe lângă o altă tragedie de proporţii. Reguli şi legi au fost, se pare, din nou încălcate. Până nu vom înţelege odată pentru totdeauna că legea e una pentru toţi, societatea va fi mereu în pericol. Le doresc însănătoşire grabnică celor răniţi şi mulţumesc salvatorilor!”, a scris şeful statului pe Facebook.

    Reprezentanţii Primăriei Sectorului 2, pe raza căreia se afla clubul Bamboo, au declarat pentru MEDIAFAX că acesta nu avea autorizaţie de funcţionare, fiind amendaţi anul trecut. Clubul a ars în întregime, 38 de persoane fiind duse la spital. 11 victime au rămas internate.

    “Clubul a avut o autorizare de construire pentru extinderea clubului, emisă în anul 2012, dar nu s-a făcut nici până în prezent recepţia lucrării. Clubul nu avea autorizaţie de funcţionare, iar anul trecut au fost amendaţi, urmând ca şi anul acesta să fie amendaţi fiindcă funcţionau fără autorizaţie”, a declarat pentru MEDIAFAX Anatol Albu, purtător de cuvând al Primăriei Sectorului 2.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea societăţii gastronomice secrete unde femeile nu au voie

    San Sebastian este tărâmul restaurantelor de top din Europa, având a doua cea mai mare densitate de stele Michelin pe metru pătrat din lume, unicul din Europa. Puţini sunt cei care ştiu însă că acest uimitor oraş găzduieşte şi cele mai multe societăţi gastronomice secrete, supranumite txokos.

    Cu greu poate pătrunde cineva în această lume secretă, uşile acestor cluburi private nu sunt deschise turiştilor, ci doar membrilor aleşi cu grijă.

    Situată în zona orasului vechi, Kanoyetan este cea mai “bătrână” astfel de societate, numărând 115 ani. 

    Preşedintele clubului, Gabrielle Otegui Polit, şi Txema Garay Iribaren, un membru de bază au fost de acord, în 2016, să dezvăluie unui jurnalist BBC câteva dintre secretele acestui univers.

    Kanoyetan înseamnă un salon foarte încăpător, o bucătărie mare şi un bar. Mâncarea, vinul şi cidrul sunt sfinte aici. “Venim să mâncăm, să bem şi să socializăm – nu să ne uităm la televizor”, explică Polit.

    Fiecare găteşte pentru ceilalţi, apoi fiecare mânâncă ceea ce doreşte, completează meniul ales, pe care-l lasă apoi într-o cutie specială de lemn, alături de o sumă de bani pentru ingredientele folosite.

    “Acest club este ca o a doua familie pentru fiecare membru, este refugiul nostru, regatul nostru”, spune Polit.

    Martín Berasategui, un bucătar faimos, onorat cu nu mai puţin de opt stele Michelin, este cel mai cunoscut membru al clubului. Însă toţi încearcă să impresioneze prin ingrediente care mai de care mai speciale şi reţete deosebite, asumându-şi riscuri. De exemplu, specialitatea lui Poli este merluciu la grătar, iar a lui Iribaren, chipirones (calamari mici). Cidru tare, bucăţi de morcilla de Burgos ( cârnaţi în sânge, picanţi) şi brânză untoasă Idiazabal sunt nelipsite de la Kanoyetan.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Povestea societăţii gastronomice secrete unde femeile nu au voie

    San Sebastian este tărâmul restaurantelor de top din Europa, având a doua cea mai mare densitate de stele Michelin pe metru pătrat din lume, unicul din Europa. Puţini sunt cei care ştiu însă că acest uimitor oraş găzduieşte şi cele mai multe societăţi gastronomice secrete, supranumite txokos.

    Cu greu poate pătrunde cineva în această lume secretă, uşile acestor cluburi private nu sunt deschise turiştilor, ci doar membrilor aleşi cu grijă.

    Situată în zona orasului vechi, Kanoyetan este cea mai “bătrână” astfel de societate, numărând 115 ani. 

    Preşedintele clubului, Gabrielle Otegui Polit, şi Txema Garay Iribaren, un membru de bază au fost de acord, în 2016, să dezvăluie unui jurnalist BBC câteva dintre secretele acestui univers.

    Kanoyetan înseamnă un salon foarte încăpător, o bucătărie mare şi un bar. Mâncarea, vinul şi cidrul sunt sfinte aici. “Venim să mâncăm, să bem şi să socializăm – nu să ne uităm la televizor”, explică Polit.

    Fiecare găteşte pentru ceilalţi, apoi fiecare mânâncă ceea ce doreşte, completează meniul ales, pe care-l lasă apoi într-o cutie specială de lemn, alături de o sumă de bani pentru ingredientele folosite.

    “Acest club este ca o a doua familie pentru fiecare membru, este refugiul nostru, regatul nostru”, spune Polit.

    Martín Berasategui, un bucătar faimos, onorat cu nu mai puţin de opt stele Michelin, este cel mai cunoscut membru al clubului. Însă toţi încearcă să impresioneze prin ingrediente care mai de care mai speciale şi reţete deosebite, asumându-şi riscuri. De exemplu, specialitatea lui Poli este merluciu la grătar, iar a lui Iribaren, chipirones (calamari mici). Cidru tare, bucăţi de morcilla de Burgos ( cârnaţi în sânge, picanţi) şi brânză untoasă Idiazabal sunt nelipsite de la Kanoyetan.

    Cititi mai multe pe www.gustarte.ro

  • Prinţul Charles consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei

    Prinţul Charles acuza într-un interviu acordat în 2013 celor de la BBC Radio 4,  faptul că societatea modernă exploatează iraţional mediul înconjurător şi consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei.

    Ajuns acum la varsta de 68 de ani, printul Charles este de parere ca societatea uita complet de necesitatea de a proteja mediul nostru inconjurator, exploatand cu salbaticie bogatiile naturale, dar fara a pune insa nimic inapoi in natura.

    Vorbind la BBC Radio 4 pe parcursul a doua editii ale programului despre importanta biodiversitatii si a comunitatilor rurale, printul Charles, care se considera el insusi un pasionat de agricultura organica, a facut iarasi referire la ceea ce il atrage in Romania si l-a facut sa-si cumpere prima casa de vacanta in Transilvania.

    Printul a cumparat si renovat proprietati in Transilvania, o regiune care si-a pastrat nealterate farmecele de acum 20 de ani, un loc despre care printul Charles spune ca „vom vedea adevarata sustenabilitate si rezistenta completa”.

    „Pentru atat de multi ani, sute de ani, am dat natura la o parte si am exploatat, am luat, nu am pus nimic inapoi. Si ne imaginam cumva ca suntem separati de natura, ca ea exista altundeva, si ca o putem exploata.”

    In interviul sau, printul Charles spune ca vrea sa pastreze mediul pentru nepotii sai si ai altor oameni si sustine ca biodiversitatea ar trebui sa fie pusa in centrul agriculturii.

    Fermierii din Transilvania inca strang manual fanul, fara utilaje moderne, utilizand unelte traditionale, isi pastreaza doar una sau doua vaci de lapte si isi incarca laptele in carute trase de cai. Printul Charles considera ca aceste „vechi tipare de viata” trebuie conservate, pentru ca abordeaza o maniera ecologica prin care se face agricultura.

  • Prinţul Charles consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei

    Prinţul Charles acuza într-un interviu acordat în 2013 celor de la BBC Radio 4,  faptul că societatea modernă exploatează iraţional mediul înconjurător şi consideră că Transilvania deţine cheia salvării planetei.

    Ajuns acum la varsta de 68 de ani, printul Charles este de parere ca societatea uita complet de necesitatea de a proteja mediul nostru inconjurator, exploatand cu salbaticie bogatiile naturale, dar fara a pune insa nimic inapoi in natura.

    Vorbind la BBC Radio 4 pe parcursul a doua editii ale programului despre importanta biodiversitatii si a comunitatilor rurale, printul Charles, care se considera el insusi un pasionat de agricultura organica, a facut iarasi referire la ceea ce il atrage in Romania si l-a facut sa-si cumpere prima casa de vacanta in Transilvania.

    Printul a cumparat si renovat proprietati in Transilvania, o regiune care si-a pastrat nealterate farmecele de acum 20 de ani, un loc despre care printul Charles spune ca „vom vedea adevarata sustenabilitate si rezistenta completa”.

    „Pentru atat de multi ani, sute de ani, am dat natura la o parte si am exploatat, am luat, nu am pus nimic inapoi. Si ne imaginam cumva ca suntem separati de natura, ca ea exista altundeva, si ca o putem exploata.”

    In interviul sau, printul Charles spune ca vrea sa pastreze mediul pentru nepotii sai si ai altor oameni si sustine ca biodiversitatea ar trebui sa fie pusa in centrul agriculturii.

    Fermierii din Transilvania inca strang manual fanul, fara utilaje moderne, utilizand unelte traditionale, isi pastreaza doar una sau doua vaci de lapte si isi incarca laptele in carute trase de cai. Printul Charles considera ca aceste „vechi tipare de viata” trebuie conservate, pentru ca abordeaza o maniera ecologica prin care se face agricultura.

  • Preluarea DEUTEK de către PPG Europe BV este analizată de Consiliului Concurenţei

    Consiliul Concurenţei analizează operaţiunea de concentrare economică prin care PPG Europe BV va dobândi controlul unic direct asupra Deutek SA.

    Autoritatea de concurenţă va evalua operaţiunea de concentrare economică din punct de vedere al compatibilităţii acesteia cu un mediu concurenţial normal. PPG Europe BV este o societate cu răspundere limitată, înregistrată conform legislaţiei din Olanda, şi face parte din grupul internaţional PPG Industries. Societăţile din grupul PPG Industries produc şi comercializează vopseluri, materiale industriale, produse chimice şi sticlă, atât pentru uz industrial, cât şi pentru uz casnic. În România, PPG Europe BV deţine controlul unic asupra societăţii PPG Coatings România SRL.

    Deutek SA este o companie română, producătoare de lacuri şi vopsele. În prezent, Deutek SA produce şi comercializează, direct sau prin intermediul unor distribuitori, grunduri, emailuri, lacuri, vopsele lavabile de interior şi de exterior, vopsele acrilice, amorse, chituri ş.a.

  • Directorul general SRR, Ovidiu Miculescu, urmărit penal pentru abuz în serviciu

    Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au început urmărirea penală faţă de mai mulţi membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), printre care şi preşedintele director general SRR, Ovidiu Miculescu, dar şi Ducu Bertzi.

    “Procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale şi faţă de: Miculescu Ovidiu, Bertzi Alexandru, Moise Adrian Valentin, Rădulescu Adelina, Savu Ileana şi Florea Ana (alături de Demeter Andras Istvan, Fugaru Mirela-Ioana, Voicu Mihai, Olaru Stejărel-Nicolae şi Moşneag Doina), membri ai Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune pentru comiterea unor prezumtive infracţiuni de abuz în serviciu, prev. de art. 297 C.pen. şi conflict de interese, prev. de art. 301 C.pen”, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, remis miercuri MEDIAFAX.

    Procurorii spun că, în perioada iulie 2011 – ianuarie 2014, aceştia ar fi participat la luarea unor decizii în cadrul şedinţelor Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în urma cărora au fost încheiate mai multe contracte de prestări servicii, în baza cărora aceştia au obţinut în mod ilegal foloase patrimoniale în cuantum total de aproximativ 400.000 lei.

    Radio România a transmis, marţi, un comunicat prin care afirmă: „Consiliul de Administraţie nu are nicio legătură, în mod direct sau indirect, cu vreo firmă de turism care a încheiat contract cu Societatea Română de Radiodifuziune”, „contrar informaţiilor publicate în presă”.

    De asemenea a specificat faptul că cercetarea în curs se referă la mandatul Consiliului de Administraţie anterior, nu la cel actual.

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Micul război al lui Iohannis cu Biserica. „A fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău”

    După ce în urmă cu trei săptămâni a stârnit indignarea Bisericii când a invocat „fanatismul religios” în contextul iniţiativei de revizuire a Constituţiei în sensul familiei formate din bărbat şi fmeie, şeful statului revine la subiect şi spune că a fi „tolerant nu înseamnă a fi tăntălău”, iar pacea socială nu poate fi niciodată rezultatul unui vot de tip referendum.

    Şeful statului a fost întrebat în cadrul unei discuţii cu studenţi ai facultăţilor de ştiinţe politice din Capitală despre declaraţiile sale privind toleranţa care au stârnit protestele Bisericii.

    ”Nu cred că au generat o radicalizare, dar nici nu au avut un impact în sensul de a modifica atitudinea unor grupuri faţă de temă. (…) Nu cred că este o temă care a penetrat societatea românească. Cu mici reacţii a unor politicieni nu au reuşit să mişte electoratul semnificativ.

    Am făcut acele afirmaţii cu foarte multă bună-credinţă şi le-as repeta oricând. S-au găsit, bineînţeles, unii politicieni şmecheri care imediat s-au căţărat pe mine şi au încercat să dovedească ce buni patrioţi şi români sunt ei şi că eu mă situez într-o poziţie stranie. Nu cred că sunt într-o poziţie stranie şi nici români nu cred asta, altfel nu m-ar fi ales”, a comentat şeful statului.

    El a subliniat că pacea socială nu va rezulta niciodată în urma unui vot tip referendum, ci doar ca urmare a unui compromis şi a toleranţei.

    ”Cred că este foarte, foarte important să avem grijă cu aceste iniţiative. Sigur se poate supune orice la vot, putem să mergem, ştampilăm şi obţinem un rezultat, însă ceea ce niciodată nu se poate obţine prin vot este pacea socială. Pacea socială se poate obţine numai prin compromis, care trebuie făcut între politicieni, între politic şi societate, între societate şi biserică, între diferitele grupuri din societate. Niciodată pacea socială nu poate să fie rezultatul unui vot de tip referendum, ci poate să fie doar rezultatul unei abordări mature din partea tuturor actorilor importanţi din societate. Orice încercare de a împinge echilibrul într-o parte sau în alta nu rezultă decât într-o mulţime de perdanţi. De obicei pierd toţi, dacă pacea socială în ţară se rupe nu există nici un câştigător, există numai perdanţi, din acest motiv am spus că este foarte important să fim toleranţi”, a explicat Iohannis.

    El a insistat că ”a fi tolerant nu înseamnă a fi tăntălău”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info