Conform procurorilor, Wanzhou a folosit o subsidiară a companiei Huawei, numită Skycom, pentru a evita sancţiunile impuse Iranului în perioada 2009-2014.
Directorul financiar a prezentat public Skycom ca fiind o companie separată.
Dacă va fi găsită vinovată, aceasta poate petrece până la 30 de ani de închisoare în Statele Unite.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”În momentul de faţă cred că ar fi greşit să discutăm despre noi sancţiuni, deoarece se depun eforturi pentru reducerea tensiunilor”, a afirmat Mass într-o conferinţă de presă.
”Din partea Germaniei nu va exista nicio propunere legate de impunerea unor noi sancţiuni. Nu am văzut să existe un consens în acest caz între statele UE”, a adăugat acesta.
Heiko Mass s-a întâlnit vineri cu omologul său din UE, Federica Mogherini, la Lisabona.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministrul a făcut apel la autorităţile din Arabia Saudită să descopere adevărul în acest caz, să identifice persoanele vinovate şi să le pedepsească.
„Până acum, persoanele responsabile şi circumstanţele acestui atac nu au fost făcute publice şi nu au fost evaluate. Vom continua să cerem adevărul. Până acum nu l-am primit”, a declarat Le Drian, criticând faptul că Arabia Saudită a oferit mai multe explicaţii contradictorii privind cazul Khashoggi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Decizia de a impune un nou set de sancţiuni este legată de dezaprobarea Statelor Unite în ceea ce priveşte regimul preşedintelui Nicolas Maduro.
Printre cele şase persoane vizate de sancţiuni, pe lângă soţia preşedintelui, se numără vicepreşedintele Delcy Eloina Rodriguez Gomez şi Vladimir Padrino Lopez, ministrul Apărării.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut la 81,69 dolari/baril, nivel care nu a mai fost atins din noiembrie 2014, iar preţul US West Texas Intermediate a crescut cu 0,3%, la 72,28 dolari barilul.
Sancţiunile americane împotriva Iranului vor fi aplicate începând cu 4 noiembrie. Marea Britanie, China, Franţa, Germania, Rusia şi Iran au anunţat că vor să dezvolte mecanisme de plată pentru a continua tranzacţiile, în pofida sancţiunilor Statelor Unite. Analiştii anticipează o scădere a ofertei de petrol de 1 – 1,5 milioane barili/zi în urma acţiunilor Statelor Unite.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Fiecare stat membru UE are dreptul suveran de a implementa reformele interne pe care le consideră adecvate”, a transmis Ministerul polonez de Externe.
“Acţiunile îndreptate împotriva statelor membre nu vor face decât să accentueze clivajele în cadrul UE, amplificând actuala lipsă de încredere a cetăţenilor în instituţiile europene. Polonia va vota, în forurile instituţiilor europene, împotriva potenţialelor sancţiuni contra Ungariei”, precizează diplomaţia de la Varşovia.
Polonia este vizată, la rândul său, de o procedură UE de sancţionare.
Parlamentul European a aprobat, miercuri, declanşarea procedurii de sancţionare a Ungariei, din cauza încălcării normelor Uniunii Europene, Guvernul de la Budapesta riscând suspendarea drepturilor de vot în Consiliul UE. Parlamentul European a aprobat raportul care constată că Guvernul Viktor Orban prezintă “riscul clar” de încălcare a valorilor UE şi a dispus iniţierea procedurii de sancţionare a Ungariei în virtutea Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene. Lansarea procedurii de sancţionare a fost aprobată cu 448 de voturi pentru, 197 împotrivă şi 48 de abţineri.
Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, din cauza legilor privind libertatea de exprimare, din cauza organizării sistemului judiciar, a celui electoral şi în contextul abordării faţă de imigraţie. Guvernul de dreapta de la Budapesta este acuzat că încalcă normele fundamentale ale Uniunii Europene.