BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Şefii din Sănătate, prezenţi mai mult în spitalele private decât în cele de stat pentru a valida “complementaritatea” celor două sisteme. Câţi români pot plăti 300 de lei pe consultaţie la privat sau 1.500 de lei pe un RMN pentru care la stat aşteaptă cu lunile?

    Un comunicat de presă cu o ştire clasică de business privind investiţia unui operator privat din piaţa sănătăţii într-o nouă clinică medicală ridică însă o întrebare, mai ales după ce vezi pleiada de autorităţi care s-au „înghesuit” la poza de final, la inaugurarea investiţiei.

    La eveniment au participat secretarul de stat în ministerul Sănătăţii Andrei Baciu, Teodora Munteanu, viceprimar al Municipiului Suceava şi Gheorghe Flutur, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

    În comunicatul de presă de după eveniment apare şi o declaraţie a lui Andrei Baciu, pe care o s-o redau ca atare: ,,Accesibilitatea la servicii medicale este cheia succesului şi cheia unei vieţi sănătoase şi ȋndelungate. Orice sistem de sănătate modern şi eficient din lume funcţionează pe baza complementarităţii dintre instituţiile de stat şi cele private. Cele de stat au obligaţia de a fi fundamentale şi de a oferi ȋntregii populaţii o adresabilitate generală, ȋnsă nu au cum să acopere absolut tot. Şi atunci intervine privatul, care preia din responsabilitate. Iniţiative precum cea de la Suceava ȋncurajează pacienţii, dar şi pe medicii care vor să se ȋntoarcă acasă şi caută un loc, un spital, ȋn care să crească”, susţine Andrei Baciu.

    Ce accesibilitate la servicii medicale există în România când spitalele din oraşe mai mici funcţionează cu deficit de medici şi asistenţi? Când un doctor acoperă o întreagă specialitate medicală, iar când pleacă în concediu, spitalul rămâne descoperit? Când medicii fug de spitalele din provincie, unde nu au aparatură, nu au cu cine lucra?

    Despre ce responsabilitate preluată de mediul privat vorbeşte secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, când o consultaţie la privat costă peste 300 de lei? Iar pentru unităţile private să acceseze servicii decontate prin Casa de Asigurări este mai mult o piatră de moară, la decontările sub tarifele practicate de ei şi costurile pe care le au per pacient? Câţi roâni îşi permit să plăteasca 1.500 de lei pentru un RMN pe care îl pot face de azi pe mâine la privat, iar la stat aşteaptă cu lunile, în timp ce toţi ne vorbesc despre importanţa prevenţiei? Cum ajută statul la asta?

    La câte inaugurări de clinici de stat – ambulatorii au participat autorităţile, în frunte cu dl Baciu? Sigur, este important să susţinem mediul de business şi investiţiile, însă când spitalele de stat sunt pline de bacterii, de corupţie, de mii de probleme de rezolvat, prioritatea care e?

    Iar cea mai mare întrebare: câte spitale de stat a vizitat dl. Baciu în ultima lună şi ce a găsit acolo? Este similar sau măcar se apropie de standardele pe care le-a văzut la clinica privată nou inaugurată la Suceava?

     

     

  • (P) Resurse pentru spitale verzi – Interviu cu Jan-Willem Scheijgrond

    1.         Cum credeţi că putem avea spitale mai eficiente în România?

    De zeci de ani, îngrijirea medicală este asigurată, în principal, în unităţi centralizate, spitale sau clinici. O vizită la unitate medicală este limitată în timp şi spaţiu, permiţând monitorizarea stării de sănătate a pacientului doar pe durata vizitei. Cu toate acestea, datorită tehnologiilor medicale digitale, observăm deja apariţia unui nou model de îngrijire, în care unitatea medicală este mai aproape de pacient, indiferent de loc şi timp. Mutarea îngrijirii pacienţilor dincolo de zidurile spitalului prin introducerea triajului digital, a tele-asistenţei sau a monitorizării de la distanţă este o tendinţă care s-a accelerat odată cu pandemia.

    Putem prezice că acest model de îngrijire a pacienţilor reprezintă viitorul îngrijirii medicale: mai digital, mai rezistent, mai accesibil, mai eficient, mai rapid şi mai sustenabil? Da!

    Viitorul medicinei se poate baza din ce în ce mai mult pe îngrijirea la domiciliu, pe consultaţii la distanţă şi pe contactul la distanţă cu o unitate de îngrijire medicală. Acest lucru nu înseamnă că va scădea calitatea serviciilor de îngrijire medicală. Dimpotrivă! Nu înseamnă nici că vor dispărea clinicile şi spitalele, ci că rolul lor se va schimba, acestea urmând să se concentreze mai mult pe îngrijirea de specialitate. Sistemele de sănătate din întreaga lume se află sub o presiune financiară din ce în ce mai mare, cheltuielile de sănătate consumând o parte tot mai mare din PIB. În multe ţări, îngrijirea spitalicească reprezintă cea mai mare parte a acestor cheltuieli. În România, de exemplu, ponderea cheltuielilor de sănătate în PIB a crescut de la 5% în 2019 la 5,5% din PIB în 2020, potrivit Eurostat.

    Prin urmare, este esenţial să ne gândim la un spital mai eficient, prin redefinirea rolului facilităţilor fizice şi să punem accentul pe îngrijirea medicală preventivă şi de la distanţă. Trebuie luate măsuri concrete pentru modernizarea proceselor, cu accent pe prevenţie uşor accesibilă şi sistematizată, deoarece provocările cu care se confruntă sistemele de sănătate includ incidenţa crescută a bolilor cronice, cum ar fi diabetul, bolile de inimă şi cancerul.

    2. Putem vorbi despre sustenabilitate şi spitale “verzi” în condiţiile în care sistemul de sănătate din România are nevoie de investiţii serioase pentru a se alinia la standardele europene?

    Sectorul sănătăţii este responsabil pentru 4,4% din emisiile globale de CO2 pe an, mai mult decât industria aeronautică sau cea navală. Prin urmare, sustenabilitatea şi punerea bazelor unui spital verde, ecologic, nu mai este o opţiune, ci o necesitate, încurajată şi susţinută şi de mecanismele de finanţare europene, care includ criterii de sustenabilitate în metodologiile lor. Altfel spus, standardele europene sunt deja unele sustenabile.  

    Construirea unui sistem de sănătate sustenabil este posibilă. Să luăm un exemplu: Sistemul Naţional de Sănătate  este responsabil pentru 4% din emisiile de gaze cu efect de seră din Regatul Unit. Dintre acestea, emisiile indirecte care au loc în lanţul de aprovizionare (cum ar fi furnizorii de medicamente şi tehnologie) reprezintă un procent uimitor de 62%. Acesta este motivul pentru care sistemul naţional de sănătate din Regatul Unit se angajează să atingă zero emisii nete, pe care le controlează direct până în 2040, iar pentru emisiile pe care le poate influenţa, cum ar fi lanţul de aprovizionare, promit zero emisii nete până în 2045.

    Philips, ca lider în domeniul tehnologiei medicale, are responsabilitatea de a acţiona în domeniul sănătăţii, deoarece o mai bună îngrijire a planetei ne va permite să avem mai multă grijă de oameni. În opinia noastră, soluţia cheie pentru decarbonizarea serviciilor medicale începe cu utilizarea responsabilă şi durabilă a energiei şi a materialelor. 

    Concret, la Philips, lucrăm în permanenţă pentru a reduce consumul de energie al tuturor produselor noastre, pentru a ajuta, în continuare, spitalele să îşi reducă amprenta de carbon. Ne propunem ca, până în 2025, 100% din noile noastre produse să îndeplinească cerinţele EcoDesign, datorită cărora putem avea un impact asupra fazei de utilizare a produselor noastre în spitale. Acest lucru reprezintă, de obicei, 80% din amprenta de carbon a Philips. În plus, când vine vorba de materiale sustenabile aşa cum sunt aparatele RMN Philips, acestea utilizează o nouă tehnologie de micro-refrigerare extrem de eficientă care necesită doar 7 litri de heliu lichid pentru răcire, în loc de 1.500 de litri, cât necesită magneţii convenţionali.

    3. Ce putem face noi – statul, medicii, oamenii – pentru un sistem de sănătate pe care să ne putem baza?

    În prezent, se conturează o nouă eră a îngrijirii medicale, în care tendinţele se transformă rapid, cu efecte de lungă durată. Prin urmare, parteneriatele puternice, care au întotdeauna în vedere o viziune pe termen lung, sunt esenţiale şi mai relevante ca niciodată.

    Lumea se bazează pe o politică publică puternică pentru a sprijini şi conduce priorităţile de bază în domeniul sănătăţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte un cadru util pentru a ne ghida priorităţile: 1) să ne îndreptăm spre o acoperire universală a sănătăţii; 2) să protejăm mai bine oamenii împotriva urgenţelor sanitare; 3) să asigurăm o viaţă sănătoasă şi bunăstare pentru toţi, indiferent de vârstă.

    Industria şi sectorul privat ar trebui să pună în aplicare o abordare acţionabilă, măsurabilă şi cuprinzătoare a sustenabilităţii, comunicată cu transparenţă şi responsabilitate deplină, care decurge firesc din obiectivele de dezvoltare durabilă ONU la care fie companie aderă. 

    În egală măsură, spitalele ar trebui să îşi asume responsabilitatea pentru resursele pe care le consumă şi impactul negativ asupra schimbărilor climatice. Acest lucru este posibil în parteneriat cu furnizori cu aceeaşi viziune, investind în echipamente medicale sustenabile, susţinând aplicarea unor standarde ecologice în domeniul achiziţiilor, pentru a permite introducerea de produse recondiţionate în spitale şi luând în considerare modele alternative de furnizare a serviciilor, cum ar fi sistemele de îngrijire medicală în reţea.  

    4. Ce fel de practici de sustenabilitate adoptă Philips în ceea ce priveşte asistenţa medicală?

    Philips este o companie orientată spre un scop precis, care îşi propune să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea a 2 miliarde de oameni pe an până în 2025, la nivel global, prin inovaţie. Sustenabilitatea se află în centrul strategiei noastre.

    În timpul COP21, Summitul ONU privind schimbările climatice de la Paris, ne-am angajat să devenim neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon în cadrul operaţiunilor noastre până în 2020, un obiectiv pe care l-am îndeplinit. De asemenea, Philips a stabilit obiective ambiţioase în ceea ce priveşte economia circulară: ne propunem ca 25% din veniturile noastre să fie circulare până în 2025. Oferim schimb pentru toate echipamentele medicale mari de la clienţii noştri şi nu trimitem niciun deşeu din fabrici la groapa de gunoi.

    Pentru noi, sustenabilitatea este o condiţie prealabilă pentru a face business. Este în strategia noastră să fim lideri cu soluţii inovatoare care combină produse, sisteme, software şi servicii şi care valorifică datele clinice şi operaţionale, pentru a-i ajuta pe clienţii noştri să livreze şi să-i ajute, la rândul lor, pe oameni să aibă mai multă grijă de sănătatea lor, în fiecare etapă a vieţii. Pentru a realiza acest lucru, am încorporat sustenabilitatea în centrul activităţii noastre şi am făcut-o cu mândrie şi responsabilitate.

  • De la dormitoare la bucătării, europenii se întreabă cât de rece este prea rece

    Mai mulţi oameni mor iarna decât vara şi nu doar pentru că este frig afară. Se pare că frigul din interior poate fi la fel de periculos. Datele europene privind sănătatea au arătat de mult timp că în climatele mai blânde, unde casele sunt adesea lipsite de curent şi slab încălzite, se înregistrează cele mai ridicate niveluri de mortalitate excesivă în timpul iernii. De exemplu, rata de mortalitate pe timp de iarnă în Portugalia este mult mai mare decât în Finlanda, conform Bloomberg.

    În ciuda unei scăderi recente a preţului la gaze, autorităţile din domeniul sănătăţii publice se tem că, în ciuda costurilor ridicate ale energiei, mulţi europeni nu vor putea să-şi încălzească locuinţele în mod corespunzător în această iarnă. Anglia riscă o criză umanitară, a avertizat Michael Marmot, director al Institutului UCL pentru echitate în sănătate din Londra, în septembrie, în revista de cercetare BMJ. Serviciul Naţional de Sănătate înfiinţează “camere de război” non-stop pentru a gestiona cererea, afirmând că infecţiile respiratorii, cum ar fi Covid-19, gripa, pneumonia şi bronşita acută, ar putea umple până la jumătate din paturile de spital în această iarnă.

    Cât de rece este prea rece? Public Health England are un răspuns: O temperatură interioară de 18 grade Celsius (65F) este minimă. Mai mult decât atât, reduceţi căldura şi vă confruntaţi cu riscuri pentru sănătate, cum ar fi creşterea tensiunii arteriale, formarea de cheaguri de sânge şi atacuri de cord, spune agenţia.

    “Aceasta nu este o problemă de hipotermie în sine”, spune Mike Tipton, profesor de fiziologie la Universitatea din Portsmouth. “Este o consecinţă a răcirii şi a mecanismelor fiziologice de apărare şi a deshidratării asociate care o însoţesc.”

    S-ar putea să nu asociaţi deshidratarea cu un mediu rece, dar Tipton spune că este un răspuns normal. Acest lucru se datorează faptului că, atunci când vă este frig, vasele de sânge din piele se contractă, reducând fluxul către periferia corpului pentru a menţine cea mai mare parte a sângelui protejată sub un strat de grăsime izolatoare. Acest lucru duce la o dorinţă de a urina, numită diureză indusă de frig. Pe măsură ce sângele se concentrează şi se îngroaşă, spune Tipton, riscul de formare de cheaguri creşte, vârstnicii fiind în cel mai mare pericol.

    Pe măsură ce ne-am răspândit pe glob, nu am evoluat pentru a ne adapta la temperaturi mai scăzute, spune Tipton. În schimb, ne-am folosit creierul pentru a recrea climatul nostru preferat pe lângă piele şi mai târziu, în casele şi birourile pe care le utilizăm.

    “Dacă staţi confortabil acum, vă garantez că temperatura medie a pielii dumneavoastră este de 33 de grade Celsius”, spune Tipton. “Temperatura trunchiului va fi de 35-36 de grade Celsius, iar temperatura extremităţilor va fi în jur de 20 de grade Celsius. Acesta este exact acelaşi profil de temperatură pe care l-ai avea dacă ai fi dezbrăcat la 26-28 de grade”.

    Totuşi, este posibil să vă adaptaţi la temperaturi mai scăzute. Puneţi-vă un pulover, şosete groase, o pisică pe poală poate fi de ajutor în după-amiezile sau serile răcoroase. Este o idee bună să folosiţi plăpumi groase pe timp de noapte, coborând termostatul şi folosind toate economiile pentru a mări puţin căldura în timpul zilei. Persoanele sănătoase, de la vârsta copilăriei până la 60 de ani, nu au nevoie să menţină o temperatură peste pragul de 18 grade Celsius în timpul somnului, conform ghidurilor din Marea Britanie.

    Pentru că europenii şi americanii moderni îşi petrec 90% din timp în casă, pentru adulţii sănătoşi, simpla ieşire în aer liber şi practicarea de exerciţii fizice la diferite temperaturi poate contribui la creşterea rezistenţei.

    “Vă puteţi schimba propriul răspuns la frig”, spune Kate Rew, fondatoarea Societăţii de înot în aer liber din sudul Angliei. “Ceea ce iniţial pare foarte neplăcut şi te face să te simţi foarte rece, după un timp de expunere, poate deveni ceva normal.”

    Grupul lui Rew înoată pe tot parcursul anului, chiar şi în apă aproape îngheţată pe timpul iernii. Ca urmare, spune ea, mulţi membri ai grupului pot sta confortabil chiar şi atunci când casele lor sunt răcoroase.

     

  • Alexandru Ciuncan, UNSAR: În 2021, românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020. În total, numărul dosarelor de daună plătită a atins 620.000

    Pandemia a schimbat comportamentul românilor în legătură cu asigurările, în sensul că i-a făcut să fie mai interesaţi, lucru valabil şi în cazul asigurărilor de sănătate, consideră Alexandru Ciuncan, director general al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

    Potrivit acestuia, anul trecut românii au apelat la asigurările voluntare de sănătate de două ori mai mult faţă de 2020, iar numărul total al dosarelor de daună plătită a ajuns la 620.000.

    “Românii sunt dispuşi să plătească suplimentar pentru toată gama de servicii medicale. În medie, se vede o creştere de 3 puncte procentuale în 2021 vs 2020 la evoluţia primelor brute subscrise”, a spus Alexandru Ciuncan la ZF Health &Pharma eveniment organizat de Ziarul Financiar în perioada 27-28 septembrie..

    Potrivit acestuia, protecţia financiară contractată de de români în ceea ce priveşte asigurările voluntare de sănătate a crescut cu aproape de 32% după primele şase luni din 2022 faţă de perioada similară din 2021, la o valoare de piaţă de 376 milioane de lei.

    “Dacă ne uităm în urmă, la T1/2022, piaţa a crescut cu 28%, iar în 2021, piaţa a crescut cu 10%. Se vede o creştere a interesului românilor pentru tot ceea ce înseamnă asigurări voluntare de sănătate”, a mai spus Alexandru Ciuncan.

    El apreciază că în România, asigurările înseamnă în jur de 1,3% din PIB faţă de o medie de 2,5% din PIB în Europa Centrală şi de Est sau 7% în toată Europa.

    “Dacă ne uităm în mod special la asigurările voluntare de sănătate, o să vedem că un român cheltuie mai puţin decât un alt cetăţean european, unde media la nivelul UE este la 250-280 euro pe locuitor pe an. În România, în 2021, cheltuiala ajunge, în medie, la 5 euro pe an. Este evident că avem foarte mult de recuperat, dar şi veniturile noastre sunt diferite. Lucrurile trebuie puse în acest context”, a concluzionat Alexandru Ciuncan.


     

     

  • Prevenţia, cheia spre o îmbătrânire sănătoasă

    Deşi mulţi visează la tinereţea fără bătrâneţe, în lipsa unui „tratament-minunte” pentru a o păstra avem totuşi soluţia unei îmbătrâniri sănătoase. Ce rol joacă prevenţia în acest proces şi ce soluţii există când ne confruntăm totuşi, după o anumită vârstă, cu afecţiunile specifice bătrâneţii?

     

    Îmbătrânirea nu este o boală. Putem îmbătrâni sănătos dacă ne dorim cu adevărat şi avem grijă. Îmbătrânirea începe în special de la nivel cognitiv, de la nivel cerebral. Deci foarte important este să avem grijă de îmbătrânirea cerebrală pentru că dacă aici încercăm să combatem factorii de risc, şi restul îmbătrânirii, şi restul bolilor pot fi încetinite, astfel încât să avem parte de o îmbătrânire frumoasă, sănătoasă, în care să ne bucurăm de oportunităţile respective, pentru că, sigur, îmbătrânirea nu iartă pe nimeni. Dar nu este o boală ci, dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii”, a spus dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home, în cadrul emisiunii BM Medical City News.

    Potrivit ei, în procesul unei îmbătrâniri sănătoase esenţiale sunt controalele de prevenţie, care trebuie efectuate de la vârste mai tinere, chiar de la 40 de ani, pentru a putea preveni o boală cronică, şi asta pentru că boala cronică nu are tratament curativ. „Şi atunci, dacă nu poţi să tratezi încerci măcar să previi. Asta va avea impact şi asupra sănătăţii individului, dar şi impactul economic va fi important.” Este mult mai uşor, adaugă ea, să previi decât să tratezi. În acest demers spune că importante sunt şi strategiile preventive la nivel naţional.

    Ana-Maria Doscan subliniază însă că putem să discutăm şi de prevenţia secundară, care se referă la situaţiile în care boala cronică deja s-a instalat, dar încă putem să controlăm factorii de risc care pot agrava boala şi complicaţiile.

    „Putem face un management de caz mult mai bun din punct de vedere al sănătăţii pacientului dar şi al calităţii vieţii. Ne putem ghida în prevenţie după cele trei sintagme de strategie ale programului de strategie de prevenţie europeană: respectiv să dăm viaţă anilor, adică să creştem durata medie de viaţă, să dăm sănătate vieţii, adică să avem o calitate a serviciilor de prevenţie încă din perioada de adult, la peste 40 de ani, şi să ştim să dăm şi calitate vieţii, adică atunci când avem o boală totuşi, să reuşim să facem în aşa fel încât calitatea vieţii să nu scadă foarte mult.”

    „Bătrâneţea nu este o boală. Dacă ştim cum să luăm lucrurile atât din punct de vedere medical cât şi psihosocial, îmbătrânirea poate fi o perioadă foarte frumoasă a vieţii.”

    Dr. Ana-Maria Doscan, medic primar geriatrie, gerontologie şi medicină internă şi director medical al Enayati Hospital şi Enayati Home

    Enayati Hospital este o unitate medicală premium, dotată cu facilităţi de înaltă tehnologie, fiind parte integrantă a Enayati Medical City, primul oraş medical din România. Spitalul are o capacitate de aproximativ 175 de paturi distribuite în camere single sau duble, cu balcon şi baie proprie, pe secţiile recuperare medicală, neurologie, paliaţie şi cele de specialitate clinică, respectiv medicală, geriatrie, cardiologie şi pneumologie. Pe serviciile de recuperare şi geriatrie, o medie a numărului de zile de spitalizare – care la Enayati au un cost mediu de circa 700 de lei/zi cu bilet de trimitere – decontate de Casa de Asigurări este de 12-14 zile.

    „Dar din păcate, discutând de un pacient fragil, cu multe comorbidităţi, cu multe patologii, de multe ori este nevoie de mult mai mult timp ca să avem o recuperare, chiar şi cu rezultate destul de evidente. Putem discuta şi de luni de zile.”

    Ca şi în restul ţărilor din Uniunea Europeană, Ana-Maria Doscan susţine că România este o ţară în care populaţia în vârstă este în continuă creştere, şi tocmai de aceea, nevoile, atât sociale, economice dar şi medicale sunt foarte mari pe acest segment de vârstă. „Am trecut printr-o perioadă grea, pandemia de COVID-19, care a determinat o lipsă de acces a acestui segment de populaţie la serviciile de tip cronic. Au fost foarte multe schimbări în domeniu şi populaţia vârstnică, cu multe boli cronice, nu a mai fost încurajată să apeleze la aceste servicii. Şi putem spune chiar că până la apariţia Enayati Hospital erau foarte puţine posibilităţi prin care vârstnicul putea să se adreseze pe zona acestor servicii de tip spitalizare continuă”, susţine Ana-Maria Doscan.

    Ea mai spune că ehipa multidisciplinară, alcătuită din medici, asistente şi infirmiere necesită o pregătire continuă particularizată la nevoile acestor pacienţi vârstnici. „Sunt pacienţi cu nevoi speciale, pacienţi fragili, sensibili. Când vin să se interneze la noi, prin faptul că sunt scoşi din mediul lor de acasă, au nevoie de o adaptare. Au mare nevoie de înţelegere, de empatia noastră, a personalului medical. Au nevoie uneori chiar şi de un psiholog care să îi ajute să se adapteze şi să poată răspunde favorabil la tratamentele şi îngrijirile oferite.” În acest proces subliniază că e necesară şi implicarea familiei, care e consiliată şi ajutată să înţeleagă nevoile pacientului cu boală cronică.

    „Pentru că dacă discutăm, de exemplu, de un pacient cu boală neurocognitivă sau o demenţă, nevoile acestea sunt foarte complexe, în special în sfera de îngrijire. Poate fi un pacient dependent, care are nevoi psihice speciale, poate suferă de o depresie, de anxietate şi atunci lucrul cu astfel de pacienţi necesită foarte multă răbdare din partea personalului medical, foarte mult timp dedicat. Trebuie să-i oferi mai mult timp decât un consult sau faţă de cum oferi un serviciu medical unui pacient mai tânăr, şi nu în ultimul rând, foarte multă empatie foarte şi dragoste pentru aproape.”

  • (P) O afacere românească contribuie la digitalizarea sistemului european de sănătate

    În ultimele două decenii, multe spitale şi sisteme de sănătate au adoptat tehnologii digitale în diverse domenii. Cu toate acestea, în general, s-a mers pe o abordare fragmentată, pe procese. Instalarea sistemelor de evidenţă electronică a datelor medicale, crearea de aplicaţii pentru consultaţii online şi încercarea adoptării de tehnologii disruptive, cum ar fi inteligenţa artificială (AI), Machine Learning (ML) sunt doar câteva dintre exemplele de automatizări din domeniul sănătăţii.

    „Pandemia COVID-19 a modificat în mod semnificativ status quo-ul pentru industria serviciilor de sănătate. Asistenţa medicală şi consultaţiile virtuale au devenit modelul nu doar de necesitate, ci şi de preferinţă al pacienţilor. Dar această schimbare nu a fost atât de bruscă pe cât ar putea părea. Pandemia a fost un accelerator al mai multor tendinţe în ceea ce priveşte preferinţele consumatorilor. În faţa acestor realităţi, spitalele şi sistemele de sănătate aleg să-şi adapteze modelul de business, bazându-se pe noile tehnologii, pentru că doar aşa pot rămâne competitive, în timp ce oferă servicii medicale de cea mai înaltă calitate. Astfel, a devenit necesar să accelerăm dezvoltarea unor tehnologii orientate către consumator. htss creează şi implementează astfel de soluţii pentru un spectru larg de provocări specifice companiilor care activează în domeniul sănătăţii .”, afirmă  Valentin Preda, Board Member htss

    Servicii medicale de oriunde, oricând

    Cu telemedica, atât medicii cât şi pacienţii îşi pot gestiona conturile şi programul de oriunde. Istoricul medical este actualizat continuu şi disponibil de pe orice dispozitiv, astfel încât consultaţia virtuală poate fi realizată de oriunde. Datorită procesului de gestionare a timpului şi al efortului din partea utilizatorilor, telemedica este soluţia potrivită pentru orice organizaţie care doreşte să-şi îmbunătăţeasca managementul programărilor şi productivitatea.

    Software pentru gestiunea fluxurilor interne şi externe ale spitalelor şi clinicilor

    Omnimedica a fost creată de htss pentru a ajuta managementul unui spital sau al unei clinici să gestioneze activităţile curente specifice domeniului. De la proceduri medicale, la pontaje, la managementul performanţei, până la evaluarea calităţii serviciilor, omnimedica acoperă o paletă ofertantă de soluţii software pentru un management eficient al organizaţiei.

    Farmacii digitalizate

    Soluţia Pharmaceutical dezvoltată de către htss reuneşte elemente din managementul de business cu cel farmaceutic. Această congruenţă creată de htss, îi ajută vizibil, atât pe farmacişti, cât şi pe managerii de farmacii în gestionarea activităţilor curente. Cu pharmaceutical ai totul într-un singur loc, fie că vorbim despre relaţiile cu furnizorii, statusul comenzilor şi al stocurilor, alocarea preţurilor sau creşterea oportunităţilor de vânzări. Mai mult, datorită istoricului pacientului, farmacistul poate găsi şi recomanda rapid cele mai potrivite medicamente.

    shiftin – aplicaţia de programare şi gestiune a turelor de lucru

    Cu shiftin, managerii de spitale sau clinici scapă de corvoada planificării şi gestionării turelor de lucru. Soluţia dezvoltată de către htss automatizează inteligent şi colaborativ acest proces prin shiftin. Angajaţii îşi stabilesc turele direct în aplicaţia vizibilă pentru întreaga echipă, astfel încât toţi membrii sunt informaţi în timp real de programul celorlalţi. Mai mult, aplicaţia are funcţionalităţi de comunicare, pontare, notificare şi raportare. Datorită experienţei de utilizare prietenoase, shiftin a fost adoptat rapid în organizaţii, fiind un tool foarte eficient şi apreciat de către angajaţi.

    Despre High-Tech Systems & Software

    Htss este o companie IT&C specializată în furnizarea de soluţii software de business. Înfiinţată în 2012, htss şi-a dezvoltat rapid portofoliul de clienţi datorită preocupării pentru inovare, suport rapid şi de calitate. Astăzi, portofoliul companiei numără peste 1000 de clienţi din 11 ţări, printre cele mai căutate soluţii proprii fiind: Pharmaceutical – software de gestiune a farmaciilor; telemedica – soluţie de telemedicină; omnimedica – solutie software pentru clinici si spitale; shiftin – software de planificare automata a turelor de lucru sau mindclass – platformă de e-learning.

     

  • Realitatea din sănătate. „Avem maşini dedicate care merg zilnic la Constanţa să ia medici şi să îi aducă la consultaţii în Tulcea“

    ♦ Distanţa dintre Tulcea şi Constanţa este de 127 de kilometri şi durata călătoriei ajunge la aproape două ore.

    Găsirea de medici este cea mai mare provocare, cola­bo­răm cu 40 de medici care vin din Constanţa, Galaţi, chiar şi din Piteşti şi Iaşi i-am adus, spune Mihai Pavel, fondatorul centrului medical Routine Med din Tulcea.

    „Am maşină care face zilnic două curse de Constanţa, se duce să ia medicul, medicul vine la noi la Tulcea şi consultă pacienţii care au făcut programare iar apoi maşina îl duce înapoi pe medic. Am maşini dedicate pentru aşa ceva. Tulcea este un oraş vitregit la capitolul medici, de la medicina de familie până la medicii specialişti. Avem nevoie de mai mulţi medici în zonă, dar toată lumea se înghesuie în centrele universitare, nu în oraşele mici“, a spus pentru ZF Mihai Pavel, fondatorul centrului privat Routine Med, înfiinţat în 2010. Centrul oferă servicii medicale pe cardiologie, ginecologie, pneumologie şi altele. „Este loc de dezvoltare şi într-un oraş mai mic. Nu este vreo specialitate la care să nu faci bani, doar să ştie medicul meserie şi să fie îndreptat către pacienţi (…) Eu am început cu un laborator de analize fondat în  Sulina, în Delta Dunării, înţelegând că oamenii de aici nu au acces la servicii medicale.“

  • Ministerul Sănătăţii nu ştie câţi medici lucrează şi la stat şi la privat: “Nu există statistici cu astfel de informaţii”

    Ministerul Sănătăţii nu ştie câţi medici lucrează şi la stat şi la privat, “nu există statistici cu astfel de informaţii”.

    “Ca urmare a solicitării dumneavoastră, transmisă Ministerului Sănătăţţii, vă comunicăm informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică. Situaţia privind numărul medicilor în anul 2021: 68.760 de medici în total, din care 45.281 de medici în sistemul public şi 23.479 de medici în sistemul privat”, au transmis ieri către ZF oficialii Ministerului Sănătăţii.

    ZF a solicitat ieri date cu privire la “câţi medici lucrează în total în sistemul de stat, câţi medici lucrează doar la privat şi câţi medici lucrează şi la stat şi la privat”

    Legat de numărul de medici care lucrează şi la stat şi la privat, oficialii Ministerului Sănătăţii au transmis că “nu există statistici cu astfel de informaţii”.

    Numărul medicilor care se împart între stat şi privat rămâne în continuare necunoscut, fiind o lipsă totală de transparenţă în acest sens. Medicii cu contract la stat aleg să consulte în privat contra cost, în condiţiile în care tariful decontat de Casa de Sănătate pentru o consultaţie este mult sub tariful unei consultaţii din privat.

    Cei mai  mulţi medici din spitalele de stat, chiar şi şefii de secţie din marile unităţi, sunt în continuare de găsit la consultaţii în clinicile private, unde pacientul trebuie să plătească între 350 şi 500 de lei la un profesor doctor, deşi salariile medicilor de la stat s-au dublat după majorarea din 2018. Nu este clar de ce în sistemul de stat nu sunt organizate mai multe ambulatorii unde pacientul, contribuabil la sănătate ca salariat, să beneficieze de consultaţie  cu bilet de trimitere.

     

     

  • Cum a transformat un tată problema de sănătate a fiului său în ceva pozitiv. El a reuşit chiar să facă o afacere pornită de la nevoile acestuia

    Fără carne, fără lapte, fără ouă, fără făină albă şi fără zahăr. Aşa arată meniul localului Dumbrawa, pe care Marius Indrieş l-a deschis în Oradea în urmă cu un an şi jumătate, din dorinţa de a urma o dietă cât se poate de curată. Mulţi ajung să se întrebe cu ce opţiuni alimentare a rămas, după eliminarea atâtor ingrediente, însă Marius spune că variantele nu sunt deloc puţine.

    O problemă de sănătate a primului său copil în 2016, pe vremea când avea doi ani, l-a condus pe Marius către abordarea unei diete raw vegane. „Trebuie să recunosc, la început a fost greu să gătesc fără carne, ca să nu mai amintesc de lapte, ouă, pâine din făină albă, fără zahăr”, îşi aminteşte Marius Indrieş, în vârstă de 36 de ani.

    Pe măsură ce timpul a trecut, spune că a tot găsit variante, că a început să se simtă mai bine, ba chiar, cu deserturi raw vegane în rucsac, a reuşit să parcurgă un traseu de aproape 10.000 de kilometri cu bicicleta. Şi a găsit, în acelaşi timp, şi energie pentru a lucra la proiectul Dumbrawa. „Este pentru cei care doresc să facă o schimbare în viaţa lor, a familiei lor. Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.” Tot ce se găseşte în meniul Dumbrawa este preparat de Marius şi de soţia lui. El se ocupă de deserturi, iar partenera lui – de preparatele culinare. Niciunul nu are experienţă în domeniu, niciunul nu a mai lucrat pe această nişă şi nu are nici cursuri de profil la bază. Sunt autodidacţi, iar ideile de meniuri le creează tot pe cont propriu.

    Pentru a pune pe picioare localul din Oradea au investit aproape 30.000 de euro. „Am deschis în martie 2021 ca laborator de prăjituri, cu o medie de trei clienţi pe zi.În formatul actual, de mic bistro vegan, suntem din decembrie 2021. În lunile octombrie şi noiembrie am avut închis pentru modificări aduse spaţiului plus aşteptarea avizelor necesare.” Aşa că astăzi, în meniul Dumbrawa, se regăsesc preparate diverse, de la ovăz la burgeri. O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă-cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei. Carnea, laptele, ouăle, făina albă şi zahărul nu-şi găsesc locul în niciunul dintre preparate. „Cred că undeva la 50-60% dintre clienţii noştri sunt cei cu diverse probleme de sănătate, intoleranţa la lactoză fiind cea mai comună problemă. Problemele sunt fie ale lor, fie ale celor din jurul lor sau din familie. Restul clienţilor îl reprezintă cei care mai ţin post, în vreme ce alţii încearcă produsele şi revin pentru că le plac. Alţii vin doar pentru supe creme, de exemplu”, spune Marius Indrieş despre clientela de la Dumbrawa. Din această toamnă, businessul se concentrează pe livrările la domiciliu, prin intermediul platformelor de profil, în vreme ce un alt plan are în vedere diversificarea meniului în ceea ce priveşte oferta de mâncare. „Vedem o cerere pe partea aceasta şi vrem să profităm de acest lucru.” Fiind încă la început, Dumbrawa nu este, deocamdată, un business care să se susţină singur de la o lună la alta. Unele luni vin cu rezultate mai bune, altele cu vânzari mai slabe, însă Marius Indrieş şi soţia lui îl văd crescând în viitor.

    Marius Indrieş, fondator, Dumbrawa: „Ştiu foarte bine cât de greu îţi este să găseşti alternative la deserturile din comerţ pline de zahăr şi coloranţi, la ciocolată, la batoane, la sucuri, la pâine. Şi eu am trecut prin exact aceleaşi lucruri. Şi mie mi-a fost greu la început.”

    O felie de tort, de pildă, costă 22 de lei, o supă cremă este 14 lei, un smoothie – 15 lei, iar un burger vegan – 22 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Petra Handmade in Romania – brand de genţi şi obiecte vestimentare (Bucureşti)

    Fondatoare: Rodica Ţîrdă şi Ramona Leescu

    Investiţie iniţială: 1.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 2.500 de euro

    Prezenţă: online

    Bubuland – mobilier pentru copii (Sibiu)

    Fondatori: Alexandra şi Andrei Deac

    Investiţie iniţială: 140.000 de lei
    (28.000 de euro)

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 200.000 de lei (40.000 de euro)

    Prezenţă: naţională

    Viewtopia – unitate de cazare (Munţii Apuseni)

    Fondatori: Dina şi Florin Tuns

    Prezenţă: Valea Drăganului, judeţul Cluj

    Clear Mind – clinică integrată de psihologie a sănătăţii (Ploieşti)

    Fondatoare: Alexandra Militaru

    Investiţii: 100.000 de euro

    Prezenţă: în Ploieşti şi online

    Caf’tory – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Ramona şi Alexandru Gheorghe

    Investiţie iniţială: 40.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 150.000 de euro

    Prezenţă: zona Arcului de Triumf din Bucureşti

    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • ULTIMA ORĂ! Este alertă la Palatul Buckingham. Ce s-a întâmplat în urmă cu puţin timp cu Regina Elisabeta a II-a

    Medicii sunt îngrijoraţi de starea de sănătate a reginei Elisabeta a Marii Britanii şi au recomandat ca aceasta, în vârstă de 96 de ani, să rămână sub supraveghere medicală, a anunţat joi Palatul Buckingham, conform Reuters.

    O sursă de la palat a declarat că membrii apropiaţi au fost informaţi şi a minimizat speculaţiile potrivit cărora monarhul ar fi căzut.

    Miercuri, regina a fost nevoită să anuleze o întâlnire virtuală planificată cu miniştrii de rang înalt, după ce a fost sfătuită de medici să se odihnească.

    Cu o zi înainte, ea a fost fotografiată în timp ce o numea pe Liz Truss în funcţia de prim-ministru al ţării, la castelul Balmoral, reşedinţa sa din Scoţia.

    Truss a declarat că întreaga ţară este fi profund îngrijorată de această veste. “Gândurile mele – şi gândurile oamenilor din întreaga noastră Regat – sunt alături de Majestatea Sa Regina şi de familia ei în aceste momente”, a spus ea.