BusinessMagazin

Tag: Rusi

  • Un fotograf surprinde pietrele funerare fascinante ale mafioţilor ruşi – GALERIE FOTO

    Anii 90 au fost un deceniu de exces în Rusia pentru unii oameni. Un grup select de cetăţeni s-au bucurat de noul sistem economic proaspăt privatizat. Acest grup select a profitat de sistem şi s-a îmbogăţit rapid. Bineînţeles, pentru a-şi păstra averile mulţi dintre aceşti oameni au apelat la metode ilegale: şantaj, crime s.a.m.d

    Au trecut mulţi ani de când au început războaile între diferite grupuri mafiote din Rusia, însă urmele sunt evidente în cimitirele ruseşti. Locuri în care tronează pietre de mormânt extravagante, care mai de care mai bizare.

    Fotograful Denis Tarasov a vrut să documenteze aceste relicve de altă dată. Ceea ce a rezultat puteţi vedea în galeria foto.

  • România, pe lista statelor spionate de ruşi

    O investigaţie tehnică a Bitdefender derulată în colaborare cu servicii de informaţii de pe plan local şi internaţional a relevat faptul că APT28 (ameninţare cibernetică persistentă şi complexă care vizează companii şi instituţii de stat), cunoscută şi sub denumirea Sofacy, a fost dezvoltată de vorbitori de limbă rusă şi a făcut parte dintr-o operaţiune amplă de colectare de date provenite de la victime selectate după criterii specifice de importanţă strategică. Printre ţintele vizate de atacatorii ruşi au fost şi instituţii guvernamentale din România.

    Experţii Bitdefender împreună cu specialişti ai serviciilor de informaţii au studiat amănunţit vectorii de atac ai APT28, metodele exhaustive de a găsi noi victime şi de a ţinti figuri politice proeminente, instituţii guvernamentale, servicii de telecomunicaţii şi criminalitate informatică şi companii aerospaţiale din România, Germania şi Ucraina.

    Acesta arată că Sofacy a activat în mod anonim în Europa din 2007 şi a fost folosit pentru a colecta date şi informaţii legate de teme sensibile pentru Rusia. Vârfurile de activitate ale APT28 au fost înregistrate în paralel cu desfăşurarea unor evenimente internaţionale majore, precum tratativele de pace dintre rebelii pro-ruşi şi forţele guvernamentale din Ucraina sau mediatizarea excesivă a construirii avionului militar de transport PAK FA T-50 Fighter,  capabil să atingă viteze supersonice cu o capacitate de transport de 200 de tone (un competitor al modelului F35 al Lockheed Martin).

    „În timp ce ameninţările cibernetice complexe (APT) au devenit un termen popular după descoperirea Stuxnet într-o centrală nucleară iraniană din urmă cu cinci ani, aflăm că APT28 a reuşit să folosească un mecanism subtil de colectare a datelor timp de un deceniu. Investigaţia s-a concentrat pe infrastructura şi particularităţile de operare ale APT28, ceea ce ne-a permis să corelăm ameninţarea cu persoanele care au gestionat-o şi să identificăm ţintele vizate”, a declarat Viorel Canja, head of antimalware and antispam labs al Bitdefender.

    Raportul face legătura între ameninţările cibernetice complexe de tip APT şi indivizii din spatele acestora şi scoate în evidenţă dovezi menite să sprijine ipoteza că statele deţinătoare ale unor capacităţi tehnologice avansate sunt liderii unui nou val al spionajului cibernetic bazat pe software periculos.

     

  • Românul s-a născut poet?

    “Nu cred ca talentul este un dar al popoarelor, ci un dar individual care, fireste, se dezvolta sau nu in cadrul unei tari sau comunitati. Nu cred ca romanii sunt mai talentati sau mai putin talentati decat ungurii, polonezii, rusii, bulgarii sau francezii. Sau, altfel spus, da, romanii sunt talentati. Ca si nemtii, francezii, americanii, rusii, bulgarii sau francezii”, crede Catrinel Plesu, directorul Centrului National al Cartii, institutie care se ocupa cu popularizarea si cu traducerile scriitorilor romani in strainatate. Acestea nu sunt atat de multe: 200 de carti au fost traduse de la infiintarea Centrului, insa urmeaza sa apara colectii de autori romani in Spania si Germania incepand cu 2011. Tendinta de recunoastere a scriitorilor romani este in crestere, apreciaza unanim scriitorii si criticii intervievati de BUSINESS Magazin, si asta din mai multe motive.

    Pro şi contra

    Unul ar fi primul Premiu Nobel pentru Literatura castigat de un scriitor roman în 2009, de Herta Müller. Un alt motiv ar fi ca romanii, ca natie de poeti, au poate o mai mare sansa acum, cand “limbajul vesticilor s-a rigidizat foarte mult, iar usurinta in exprimare a romanilor ne face mai lirici decat alte popoare”, dupa cum spune un poet roman. Pana la urma, cu greu se pot gasi instrumente de masurare a talentului unui popor, iar premiul Nobel poate fi sau nu un criteriu, dupa cum spune criticul literar Alex Goldis: “Nu stiu daca Nobelul e o garantie absoluta a valorii, de vreme ce criteriile social-politice le oculteaza adesea pe cele valorice. Pana la urma, Proust, Joyce, Kafka, V. Woolf, L-F. Cèline, Musil, Borges sau Cortázar nu au luat premiul Nobel”.

    “Nu, nu cred ca romanii sunt mai talentati, dar cred ca sunt la fel de talentati ca alte popoare care si-au creat o literatura scrisa destul de tarziu si care au avut nevoie de aparitia unui mare poet pentru a-si fixa limba literara”, crede Matei Visniec, unul dintre cei mai importanti dramaturgi contemporani. Visniec este stabilit in Franta si scrie in special in limba franceza, facand parte dintr-o elita a scriitorilor romani care traiesc si creeaza in afara tarii, de cele mai multe ori in alta limba decat romana. Din cauza faptului ca Romania “nu are o infrastructura care scoate elitele in evidenta si nu le permite sa intre intr-un circuit in care sa fie valorizate de public”, sociologul Alfred Bulai considera ca romanii nu prea exista in cultura universala. Tocmai de aceea cei mai cunoscuti si cei mai tradusi romani in strainatate sunt asa-zisii “scriitori exportati”. Unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani in strainatate, despre care se spune ca va fi propus si pentru premiul Nobel, este Norman Manea. Scriitorul, care traieste in SUA din 1986, este reprezentat de una din cele mai puternice agentii literare din lume, Wylie, si scrie inca in limba romana.

    Vorba ca “romanul s-a nascut poet” ii apartine lui Vasile Alecsandri si marcheaza, neoficial, aparitia unor generatii de scriitori care au construit literatura romaneasca. Generalizarile sunt insa periculoase, dupa cum spune Horia Garbea, presedintele Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, filiala a Uniunii Scriitorilor, iar Catrinel Plesu considera ca zicala s-a fixat atat de bine in mentalul colectiv din cauza altor “calitati” ale romanilor: “Poate ca din fudulie sau, mai curand, din auto-ironie, ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”.

    Un alt scriitor roman, Alex Serbanescu, considera ca romanii au cateva dintre componentele talentului: dorinta de a comunica, imaginatie, nevoia de a sarbatori-consacra ceea ce li se intampla. Horia Garbea surprinde asadar ca “romanii sunt poate mai inclinati sa scrie ca amatori, asa cum italienii sa cante ca amatori. Dar profesionistii se aleg, dupa ce au talent, in masura in care au cultura, tenacitate, inteligenta”. 

  • Planul secret al lui Putin: cum vor ruşii să îi izoleze pe americani de restul lumii

    Mai multe submarine ruseşti operează în mod agresiv în apropierea cablurilor îngropate în ocean care leagă continentul american de restul lumii, relatează New York Times. Aceste acţiuni provoacă îngrijorare în rândul experţilor americani în securitate, care se se tem că ruşii pot ataca aceste cabluri în cazul unei situaţii conflictuale.

    Problema este chiar mai gravă decât cele din timpul Războiului Rece: un atac asupra acestor cabluri de fibră optică ar afecta toate sectoarele economice, paralizând practic Statele Unite. Deşi nu există vreo confirmare a acestui lucru, tot mai multe dezbateri de la Washington au ca subiect central modul în care gesturile lui Putin aduc aminte de acea perioadă de dinainte de 1989.

    “Mă tem în fiecare zi pentru ce ar putea face ruşii”, a spus Frederick J. Roegge, comandant al flotei americane de submarine din Pacific, citat de New York Times.

    În luna septembrie, nava rusească de spionaj Yantar, echipată cu două nave submersibile, s-a îndreptat pe direcţie coastei de est a Statelor Unite către Cuba, acolo unde se află unul din principalele cabluri de date.

    “Tăierea cablurilor nu este ceva ieşit din comun”, a spus Michael Sechrist, un fost cercetător în cadrul MIT. “Se întâmplă datorită dezastrelor naturale, datorită unor ancore plasate greşit – dar acestea se întâmplă la câteva mile de sol, iar reparaţiile durează doar câteva zile.” Ceea ce îi îngrijorează pe cei de la Washington este posibilitatea ca ruşii să taie cablurile la o adâncime foarte mare, departe de zona în care se poate ajunge rapid. “Problema cu aceste cabluri este că ele sunt poziţionate în acelaşi loc încă din 1860”, mai spune Sechrist. “Operatorii de cabluri preferă să le îngroape în locuri cunoscute, acolo unde au înţelegeri cu autorităţile”.

    Amiralul Mark Ferguson, comandantul flotei navale americane în Europa, spune că activitatea submarinelor ruseşti a crescut cu 50% în ultimul an. Bazele ruseşti de la Arctic şi promisiune de a investi 2,4 miliarde de dolari în zona Mării Negre până în 2020 arată determinarea lui Putin de a-şi întări puterea navală, mai crede Ferguson.

  • Sincronizare

    În seara zilei în care ruşii au început operaţiunile militare în Siria a fost cât pe ce să stric butoanele telecomenzii pentru că toate televiziunile repetau întruna că „Rusia bombardează Siria“, iar eu încercam să aflu ce bombardează ruşii, despre ce obiectiv este vorba. Avusesem de scris toată ziua şi eram cam rupt de realitate; prinşi în delirul „breaking news-ului“, redactorii televiziunilor de ştiri uitau unu, să răspundă la cele câteva întrebări de bază în jurnalism – cine, ce, unde, cum, de ce -, şi doi, să remarce că ursul a ieşit din bârlog spre orientul mijlociu după o bună bucată de vreme.

    Iniţial s-a spus că ruşii atacă Statul Islamic, apoi pe insurgenţii sirieni şi nu pe ISIS; la zece seara cei de la Casa Albă însăşi anunţau că nici la ei nu ştiu ce au bombardat ruşii (era în schimb anunţat un număr exact de morţi, 36 de civili, desigur). Peste noapte ţinta ruşilor, tot neprecizată, era uitată, pentru că intraseră pe rol negocieri ruso-americane urgente. În cele din urmă ruşii au anunţat că au bombardat obiective ISIS şi că nu au avut de-a face cu civili (mai ţineţi minte loviturile chirurgicale dintr-un alt conflict?!). La ora când scriu acest material, BBC anunţa al doilea val de bombardamente, iar Washington Post citează un oficial american care este convins că atacurile ţintesc nu statul islamic, ci grupările care se opun regimului Assad, grupări finanţare de CIA.

    Interesat este şi modul în care ruşii au procedat pe plan diplomatic: a început cu un telefon pe care un diplomat rus l-a dat omologului său american din Bagdad, pentru a-i spune că „avem ceva interesat să vă spunem“. După discuţia telefonică, un general rus cu trei stele a ajuns la ambasada SUA şi a cerut să se întâlnească cu ataşatul militar. Generalul l-a înştiinţat pe american că peste exact 60 de minute vor începe bombardamentele şi că ar fi bine ca Statele Unite să retragă şi avioanele şi orice alte efective au la sol; iar peste exact 60 de minute atacul a început. 

    O sincronizare ceva mai bună decât a japonezilor în 1941: în timp ce avioanele atacau deja Pearl Harbour, diplomaţii niponi se chinuiau încă să bată la maşină textul declaraţiei de război. Dar până la urmă ce caută ruşii, Vladimir Putin de fapt, în Siria? Pai, prima la mână, anulează o parte din efortul diplomaţiei vestice, întins pe un secol şi mai bine, de a ţine Orientul Mijlociu şi sudul Asiei departe de influenţa rusească. În timp, de la războiul Crimeei, trecând prin primul război mondial şi nu numai, limitarea influenţei ruseşti în zonă a fost o preocupare pentru anglo-saxoni. 

    Astăzi o Europă slăbită nu numai de mersul economiei, ci chiar de liderii săi şi o Americă care şi-a adandonat/uitat rostul nu mai au forţa să riposteze; mi-ar fi plăcut să am un ochi şi o ureche în interiorul Kremlinului după anunţul lui Obama privind acordul cu Iranul, doar pentru a-mi da seama care a fost intensitatea hohotelor de râs. Acum ruşii îl provoacă pe Obama, după ce acesta şi-a trădat aliaţii tradiţionali şi a adoptat o atitudine cât se poate de defensivă. Şi joacă la două capete, o carte cu Iranul, ajutând la construcţia centralelor nucleare, dar şi sporindu-şi influenţa în Arabia Saudită şi Israel, aici din raţiuni economice. Adică pentru a construi un OPEC cu Rusia la cârmă. În final, Rusia ar trebui să iasă din jocul lui Vladimir Putin cu o imagine nouă de superputere, cu aripi protectoare peste bucăţi bune din lume. 

    În acest timp Europa va primi nu putere, influenţă şi bani, ci populaţii de refugiaţi. Şi, poate, ceva gaze la iarnă.
    De fapt nici nu contează aşa de mult pe cine bombardează Putin. Ăştia de la televiziunile de ştiri îs nişte genii!
    Ilustrez cu Cei patru cavaleri ai apocalipsei, de Victor Vasneţov (1848 – 1926).

  • Mutare agresivă a lui Putin: PUNCTUL ROŞU de pe harta României. Ruşii ameninţă că nu vor ezita să acţioneze: „E ţinta principală”

    Rusia face o primă mutare agresivă la adresa României după ce ţara noastră, din calitate de membru NATO, a ales „să joace cu americanii”. Putin a ales „punctul roşu” de pe harta României:

    PUNCTUL ROŞU de pe harta României. Ruşii ameninţă că nu vor ezita să acţioneze: „E ţinta principală”

  • Ameninţare directă la adresa României! Ruşii au recunoscut public: “Vom lua măsuri”

    Armata rusă este preocupată de acţiuni care au loc în România, Polonia şi în alte ţări europene, urmând să ia măsuri pentru contracararea acestor ameninţări, afirmă colonelul Oleg Puşni, directorul Institutului de cercetare al Ministerului rus al Apărării.

    “Vom lua măsuri tehnice adecvate împotriva acestor ameninţări. Suntem convinşi că putem găsi un răspuns adecvat”, a adăugat oficialul rus.

    CARE ESTE MOTIVUL CARE A DUS LA REACŢIA RUSIEI

  • Decizia luată de o ţară ameninţată de Rusia. Cum au hotărât să se apere contra ruşilor

    Exerciţiile pe care le fac ruşii au determinat mai multe ţări să-şi sporească capacităţile de apărare.

    “Este un fapt general că Rusia efectuează exerciţii mai mari, mai complexe şi în unele cazuri mai provocatoare. Urmărim această evoluţie şi ne consolidăm capacitatea militară şi cooperarea internaţională”, a declarat un ministru.

    CARE ESTE ULTIMA ŢARĂ CARE ŞI-A INTENSIFICAT EXERCIŢIILE DE APĂRARE DIN CAUZA RUSIEI

  • CEO-ul Mercedes-Benz România vorbeşte despre ruşi, arabi şi milionari excentrici

    “Sunt german, scuze pentru asta, probabil că româna mea nu este atât de bună.” Aşa a început povestea Boris Billich, CEO al Mercedes-Benz România, în cadrul evenimentul Meet the CEO, stârnind zâmbete în rândul celor veniţi să îl asculte. În cadrul Meet the CEO, eveniment ce reuneşte cei mai importanţi manageri din businessul românesc, Boris Billich a vorbit despre cariera sa şi parcursul său în cadrul concernului Daimler, despre condiţiile grele din Rusia şi despre modul inedit de a negocia al arabilor, despre avantajele de a fi în Uniunea Europeană şi despre calităţile pe care trebuie să le aibă un tânăr antreprenor.

    „Din ultimii 20 de ani am locuit în Germania doar trei, fiind mai mereu pe drumuri. Într-un fel, e un lucru care îmi place, e parte din felul meu de-a fi. Aş fi surprins să mă priviţi ca pe un german tipic, deoarece nu mă consider unul”, spune Boris Billich, cel de-al doilea german care vine la conducerea reprezentanţei locale a Daimler în ultimii opt ani. Predecesorul său, Michael Grewe, a condus compania atât în perioada de creştere 2007-2008, cât şi în anii următori, de scădere.

    Billich se amuză atunci când este întrebat despre un alt german cu prenume atipic, cunoscut în toată lumea pentru rezultatele sale din sport: „Dacă nu ştiaţi, Boris Becker îşi sărbătoreşte ziua de naştere la câteva zile distanţă de mine, dar asemănările dintre noi se termină aici. Eu nu am avut succes în sport, iar astăzi sunt mulţumit atunci când îmi văd numele în ziar într-un context pozitiv, ceea ce nu cred că e valabil în cazul lui Becker”.

    CEO-ul Mercedes-Benz România a început să lucreze pentru Daimler încă din timpul facultăţii, profitând de faptul că numeroase companii din Germania ofereau tinerilor internshipuri plătite. „Am urmat un tip special de studii, inventat în Germania în anii ’80, care este de fapt o combinaţie de internshipuri şi clase. Este un lucru bun, pentru că astfel nu eşti nevoit să ai bani puşi deoparte pentru facultate. Eşti plătit de o companie şi în schimb trebuie să îţi iei un angajament că, atunci când nu ai cursuri, vei lucra pentru respectiva companie. În cazul meu a fost Daimler.” Primul său job a fost în cadrul departamentului de sales planning, unde trebuia să preia informaţii legate de volumul de vânzări de la reprezentanţe din toată lumea.

    Nu era foarte complicat, spune Billich zâmbind; trebuia pur şi simplu să notezi o serie de numere comunicate de alţii. „La vremea aceea nu exista internet şi nimeni nu avea smartphone-uri; aveai doar un telefon pe care toată lumea suna pentru a transmite cifrele. Era interesant, pentru că interacţionai cu oameni din toată lumea. Acela a fost primul meu job, în anul 1993. Ulterior, am început să lucrez în vânzări şi marketing. Nu sunt o persoană foarte tehnică, pot spune că am două mâini stângi, aşa că în mod natural am ales un sector care nu implică astfel de calităţi.”

    Billich se inspiră din viteza cu care lumea se schimbă, amintindu-şi cu o oarecare nostalgie de vremurile mai simple din anii ’90: „Am avut norocul de a-mi începe cariera într-o perioadă în care doar şeful cel mare avea calculator. Toţi angajaţii trebuia să scrie de mână raporte, să includă statistici, iar cei care greşeau o literă sau o cifră erau nevoiţi să o ia de la început. Apoi au apărut primele telefoane mobile, la mijlocul anilor ’90; astăzi toată lumea are un computer pe telefon şi poate accesa aproape orice bază de date din lume. Societatea se află însă într-o continuă mişcare, iar ceea ce ai astăzi s-ar putea să nu mai existe mâine. Cred că aceasta este o lecţie extrem de importantă pentru tot ceea ce facem, atât în viaţa privată, dar mai ales în business. Trebuie să fim tot timpul deschişi la schimbare”.

  • Rusia ar putea acorda Ucrainei reduceri de preţ la gaze şi după expirarea acordului actual

    Reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi Uniunii Europene s-au întâlnit vineri la Bruxelles pentru a discuta pe tema unui nou contract de furnizare de gaze naturale către Ucraina, relatează The Wall Street Journal.

    În urma discuţiilor, Volodimir Demchishin, ministrul ucrainean al Energiei, a afirmat că Uniunea Europeană va ajuta Ucraina pentru a face rost de banii necesari cumpărării de gaze naturale din Rusia.

    “Cred că problema finanţării se va rezolva. Este vorba despre sume destul de mari, cuprinse între 800 de milioane de dolari şi 1 miliard de dolari”, a declarat Demchishin, potrivit Sputnik News.

    Ministrul ucrainean a precizat că banii ar putea veni de la creditori internaţionali precum Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Mondială sau Fondul Monetar Internaţional.

    Totodată, Ucraina a arătat că plănuieşte să cumpere până în luna octombrie cantitatea de gaz necesară pentru a-şi umple stocurile înainte de venirea iernii.

    Rusia consideră că Ucraina datorează Gazprom aproape 2,5 miliarde de dolari pentru gazele naturale livrate anterior, acuzaţie pe care guvernul de la Kiev nu o recunoaşte şi pentru care a sesizat curtea de arbitraj de la Stockholm. Tribunalul urmează să se pronunţe în acest caz anul viitor.

    “În aceste condiţii, putem să lucrăm pentru un acord intermediar până când Curtea Internaţional de Arbitraj de la Stockholm dă un verdict în această dispută”, a afirmat Maros Sefcovici, comisarul european pentru energie.

    El a precizat că a fost asigurat de către reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei asupra faptului că tranzitul gazelor naturale către statele din UE nu va fi afectat.

    În luna iunie a anului trecut, Rusia a întrerupt livrările de gaze naturale către Ucraina, în condiţiile în care guvernul de la Kiev a refuzat să accepte o creştere de preţ decisă de Gazprom. Compania rusă a introdus atunci un sistem de plată în avans a gazelor furnizate Ucrainei, din cauza datoriilor de 5,3 miliarde de dolari ale acesteia.

    Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană au semnat în luna octombrie un acord pentru reluarea livrărilor de gaze către Ucraina. Înţelegerea a vizat un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, în valoare de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie 2015.

    Rusia, Ucraina şi UE se vor întâlni pentru noi negocieri la jumătatea lunii aprilie, la Berlin.