Platforma Hackajob, cofondată de Răzvan Creangă, se adresează companiilor care angajează oameni tehnici, din orice disciplină tehnologică, de la programare, până la infrastructură şi data science. „Ajutăm clienţii noştri cu specializări ca CTO (chief technology officer), head of engineering, dar şi cu specialişti începători, cum este poziţia de junior software engineer”, explică antreprenorul.
Răzvan Creangă a pus bazele platformei Hackajob în 2014, împreună cu Marck Chaffey, colegul său din facultate. Ideea proiectului s-a născut după colaborarea cu o agenţie de recrutare, în acelaşi an, pentru a-i ajuta să îşi contureze şi implementeze strategia digitală.
„Pe parcursul colaborării, am observat cum oamenii nontehnici recrutau şi evaluau oameni tehnici, ceea ce mi-a ridicat un semn de întrebare. Această situaţie, împreună cu experienţa anterioară în tehnologie, m-a făcut să mă gândesc la o platformă care poate promova oamenii tehnici bazat pe meritocraţie”, descrie el raţiunea din spatele proiectului.
Răzvan Creangă spune că Hackajob ajută la îmbunătăţirea diversităţii din companie datorită faptului că prioritizează rezultatele exerciţiilor de programare în faţa factorilor socioeconomici, reduce timpul găsirii unui angajat, dar şi costul unui astfel de proces; este însă şi de ajutor când vine vorba despre brandingul angajatorilor.
La momentul actual, sunt prezenţi pe pieţele din Marea Britanie, Germania, Franţa şi Olanda. Numărul candidaţilor înregistraţi a ajuns la 75.000, iar peste 100.000 sunt, potrivit antreprenorului, interesaţi de conţinutul Hackajob, dublu faţă de anul trecut. Lucrează cu peste 1.500 de clienţi, printre care Apple, KPMG şi Vodafone.
„Din septembrie 2016 şi până în prezent am crescut de 51 de ori la nivel de venit lunar”, descrie Răzvan Creangă rezultatele înregistrate. Au aproximativ 100 de angajaţi, dintre care majoritatea sunt în Londra, dar şi în România (în Iaşi), Franţa, Germania şi Olanda.
„Principalul rezultat pozitiv la nivel strategic este că am reuşit să creăm cel mai mare marketplace privat pentru specialiştii în tehnologie din Europa.
Spre exemplu, la nivel de Londra, penetrarea pieţei este de 33% pe partea de candidat”, descrie antreprenorul una dintre reuşite.
Hackajob a atras anul trecut o investiţie de 7 milioane de dolari, valoarea investiţiilor totale ajungând la 10 milioane de dolari. „Noi, ca fondatori, nu am investit nimic din punct de vedere financiar, ci doar timpul nostru”, spune Creangă. Chiar dinainte de momentul lansării, au primit însă o investiţie de tip angel de 15.000 de euro din partea investitorului Dragoş Nicolaescu, business angel în România pe care Creangă îl cunoştea dintr-o altă afacere dintre ale sale, din sfera printării 3D.
Investiţia a fost direcţionată înspre dezvoltarea platformei, prin crearea instrumentelor de marketing, vânzări şi bugetare. „Cred că în această fază, a primei investiţii, un antreprenor trebuie să se concenteze pe lansarea unui MVP (Minimum Viable Product – n.red.) şi apoi pe conducerea unui proces bazat pe experimente pentru a-şi îmbunătăţi produsul bazat pe feedbackul clientului.”
Răzvan Creangă spune că primul pas făcut de ei – pe care îl recomandă, de altfel, şi antreprenorilor români care vor să construiască un business global – a fost identificarea tipului de finanţare potrivită pentru creşterea start-up-ului lor. „Ecosistemul de finanţare era în 2014 foarte ofertant, asemenea situaţiei din prezent, şi am avut de ales dintre mai multe tipuri de investiţii, din partea investitorilor de tip business angel, venture capital şi finanţare bancară.”
Următorul pas constă în prezentarea rezultatelor propriului start-up într-o prezentare concentrată pe indicatorii cheie ai afacerii. „În opinia mea, abilităţile fondatorilor unui start-up de a trimite mesajele prin storytelling sunt esenţiale în acest demers. Astfel, antreprenorii trebuie să capteze atenţia investitorilor de la început şi să încheie cu impact, ca în orice poveste captivantă: problema, soluţia, rezultate, planuri de viitor”, crede Răzvan Creangă.
În rândul investitorilor se numără şi Techstars, London Co-Investment Fund, Downing Ventures, Axa Venture Partners, Ahmed Medhat (specialistul care a pus bazele biroului de data science al Facebook în Londra). Creangă spune că a ales înfiinţarea companiei în Anglia fiindcă locuieşte acolo de nouă ani, încă din perioada studiilor, dar şi pentru că ecosistemul de start-up-uri este dezvoltat. Răzvan Creangă are 27 de ani şi a obţinut la Londra o licenţă în Informatică (în cadrul City University of London), dar a absolvit şi un program de masterat în Marketing Internaţional (King’s College London); şi-a completat pregătirea teoretică prin studii de Machine Learning la UCL Academy.
Potrivit lui, tinerii antreprenori trebuie să ştie câteva aspecte esenţiale despre mediul de afaceri londonez, printre care faptul că volumul de talente este mai mare: spre exemplu, sunt peste 250.000 de dezvoltatori în Londra vs. 40.000 în Bucureşti. Totodată, accesul la talente noi reprezintă un avantaj pentru antreprenori: rata de creare de talent nou este mai mare în Londra prin existenţa unor şcoli specializate, ca UCL Machine Learning Academy, General Assembly sau alte organizaţii ca New Antrepreneurs Foundation pentru talent antreprenorial, nu neapărat în domeniul tehnologiei.
La acestea se adaugă politicile de stimulare de investiţii în start-up-uri (cum ar fi The Seed Enterprise Investment Scheme (SEIS), care oferă beneficii fiscale investitorilor care investesc în start-up-uri aflate în faza de early stage, şi The Enterprise Investment Scheme (EIS), un proiect care încurajează persoanele cu disponibilităţi financiare să investească în firme mici), consultanţă şi existenţa unei reţele de specialişti şi de antreprenori pentru orice nivel de dezvoltare a afacerii (comunităţi ca Scale-up Club, Techstars, plus cea mai mare reţea de antreprenori tech care au făcut exituri şi acum sunt angels şi pot oferi sfaturi relevante din experienţa proprie), cât şi evenimente şi spaţii de lucru pentru actualii şi viitorii antreprenori.
În ceea ce priveşte planurile lor, acestea vizează extinderea şi pe alte pieţe: „Ne propunem o creştere accelerată prin dublarea numărului de angajaţi în următorul an. Această extindere are loc în contextul investiţiilor noi în tehnologie şi datorită scalării prin internaţionalizare către noi pieţe externe”.
Şi numărul angajaţilor va creşte în continuare; la birourile din Iaşi şi-au propus să ajungă de la 20 de specialişti la aproximativ 50; încă 30 de specialişti se vor adăuga echipei din Marea Britanie. „Ca parte a strategiei de internaţionalizare, Hackajob va deschide birouri fizice în majoritatea huburilor de tehnologie şi antreprenoriat din toată lumea”, explică Răzvan Creangă strategia extinderii. Adaugă că vor construi scalarea internaţională a companiei pe baza a trei piloni: cerinţa existentă de la clienţii curenţi, potenţialul de atragere de noi clienţi şi evenimentele macroeconomice care influenţează contextul şi potenţialul investiţional.
„Problema principală în procesul de internaţionalizare a fost găsirea unei potriviri între produsul propriu şi piaţă (product market fit), astfel încât am pivotat de nenumărate ori, dar mereu am fost orientaţi către experimente. Am creat ipoteze pe care le-am testat în sprinturi şi, în urma rezultatelor şi în contextul unei bune comunicări cu utilizatorii noştri, am reuşit să creăm un produs potrivit pentru ambele părţi ale marketplace-ului.”
Răzvan Creangă spune că una dintre provocările aduse de procesul de internaţionalizare se leagă de păstrarea culturii companiei în echipele internaţionale nou create. „În opinia mea, soluţia este ca echipa internaţională să petrească timp în biroul-mamă, iar noul country manager să fie 100% aliniat cu misiunea, valorile şi viziunea companiei.”
Are şi câteva sfaturi pentru tinerii care vor să îşi construiască o afacere: „Să îşi găsească ikigai (concept japonez care se referă la fericirea de a fi mereu ocupat) şi de acolo să pornească. De asemenea, să fie o persoană orientată către date şi informaţii, să facă experimente şi să îşi îmbunătăţească ideea sau afacerea mereu şi să fie determinaţi să continue chiar şi atunci când întâmpină dificultăţi majore”. Adaugă că, referitor la internaţionalizare, este important „să îşi creeze un «playbook» cu ceea ce înseamnă extinderea într-un alt teritoriu care va cuprinde de la strategii noi de atragere de clienţi, până la schimbări de text pe platformă şi adaptare la produs”.
