Tag: retaileri

  • Opt comercianţi străini vizează România pentru extindere în acest an

    Compania de consultanţă imobiliară a intervievat peste 130 de retaileri din Europa, America şi Asia, pentru a afla numărul de magazine pe care aceştia vor să le deschidă în acest an şi pieţele de care sunt interesaţi.

    Pe baza răspunsurilor acestora, România s-a plasat pe poziţia 35 în top, în condiţiile în care 8 companii au indicat-o ca posibilă ţintă pentru extindere în acest an. Numărul redus de retaileri care vor să se extindă la noi în 2014 ar putea fi explicat şi de diminuarea activităţii în domeniul dezvoltării de proiecte de retail.

    România este totuşi mai atractivă decât alte ţări din Europa Centrală şi de Est, respectiv Slovacia şi Ungaria, unde 5% dintre companii vor să se extindă în acest an, Grecia (4%) şi Bulgaria (3%), în timp ce Cehia (16%) şi Polonia (14%) sunt vizate de mai mulţi retaileri decât piaţa românească.

    Germania se află pe primul loc în clasament, în condiţiile în care 40% dintre companiile intervievate vor să deschidă magazine în această ţară. Pe locul doi se află, la mare distanţă, Franţa (26%), urmată de Marea Britanie (25%), Austria (22%) şi China (22%).

  • Un geniu de 12 ani, cu un IQ urias, tocmai a intrat in afaceri. Cu cine a semnat contract

     O tanara membra Mensa are la 12 ani propria linie vestimentara la Nordstrom, unul dintre cei mai mari retaileri din SUA. Isabella Rose Taylor este din Austin, Texas. Colectia sa vestimentara, pe care o descrie ca  “hippie-grunge si totusi feminina,” va fi lansata anul acesta, scrie Business Insider.

    Preturile articolelor vor fi intre $20 si $100.

    Taylor are deja un blog unde scrie despre moda si vinde haine si astfel i-a impresionat pe cei de la Nordstrom.

    Adolescenta studiaza acum arta plastica. Spune ca afacerii sale ii dedica doua, trei ore pe zi.

    Despre propunerea celor de la Nordstrom, declara ca inca i se pare ca vis. E onorata si recunoscatoare pentru o asemenea oportunitate si abia asteapta sa o vada in magazine.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Vânzările de ciocolată, cosmetice, vin şi flori cresc şi de 16 ori în perioada Sf Valentin – 8 Martie

     “Românii sunt euforici când este vorba de sărbători. Vânzările cresc pentru unele produse cu sute de procente, chiar cu 1.500%. Cosmeticele au cea mai mare creştere, după care urmează fructele exotice, ciocolata, vinul, lenjeria intimă”, a declarat directorul de marketing al Carrefour România, Andreea Mihai.

    La rândul său, Marius Dosinescu, directorul executiv şi fondatorul floridelux.ro, spune că vânzările de flori cresc în perioada acestor sărbători de până la 10 ori.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Google, venituri de 16,8 miliarde dolari şi profit de 3,4 miliarde de dolari în trimestrul patru

     Vânzările companiei au depăşit estimările analiştilor datorită afacerilor din zona publicităţii online, potrivit datelor Bloomberg.

    Google a anunţat joi vânzarea diviziei producătoare de telefoane mobile Motorola Mobility către grupul chinez Lenovo, într-o tranzacţie de 2,91 miliarde de dolari. Motorola Mobility a înregistrat o pierdere operaţională de 384 milioane de dolari în trimestrul al patrulea, la venituri de 1,24 miliarde de dolari, mai mici cu 18% faţă de nivelul din trimestrul al patrulea al anului 2012.

    Grupul american a preluat Motorola în 2012, pentru 12,4 miliarde de dolari, vizând în principal portofoliul bogat de brevete şi patente al producătorului de telefoane.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cei mai puternici retaileri din România

    ”Până în septembrie 2014, ne aşteptăm la o schimbare a topului ca urmare a preluării magazinelor Real şi remodelarea acestora sub marca Auchan. Estimăm că la finalizarea acestui proces Auchan va fi al doilea cel mai important lanţ de hypermarketuri din România”, spune  Raluca Răschip, consumer goods & retail director GfK România.

    Dacă ne uităm la rezultatele cumulate ale celor doi retaileri (Auchan şi Real), obţinute în prima jumătate a anului 2013, aceştia acoperă 7% din valoarea totală a bunurilor de larg consum consumate în interiorul casei şi puţin mai mult de un sfert din totalul cheltuielilor în hipermarket, având o bază de cumpărători de aproximativ 40% din gospodăriile din România.

    Retailului modern este din ce în ce mai prezent în viaţa românilor, acoperind în prima jumătate a anului 53% din valoarea totală a produselor de larg consum.

    Hipermarketul este canalul cu cea mai mare creştere, cu trei puncte procentuale faţă de anul anterior, atingând o cotă de 28%.

    Principalul motiv al evoluţiei pozitive în hipermaketuri este faptul că mai mulţi români au ales să îşi facă cumpărăturile din acest format de magazin, fără să renunţe însă la altele.

    “Observăm un fenomen accentuat de duplicare a cumpărătorilor – 9 din 10 români îşi fac cumpărăturile atât din comerţul modern cât şi din cel tradiţional”, adaugă Raluca Răschip.

    Activităţile retailerilor s-au intensificat în ultima perioadă, atât din punct de vedere al numărului de magazine deschise, cu 31% mai multe faţă de 2012, cât şi în privinţa activităţilor de loializare – leafleturi, publicitate, concursuri în magazine sau alte activităţi promoţionale.

    Studiul are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic în prima jumătate a anului 2013. Cercetare de tip Panel de Consumatori a GfK România este realizată pe un eşantion de 3.000 gospodării, reprezentativ la nivel naţional, prin scanarea codurilor de bare ale produselor de larg consum.

  • Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România dă un semnal de alarmă în legătură cu greva transporturilor

    „În prezent, reţelelele de magazine ale AMRCR au stocurile asigurate, însă dacă greva va dura mai mult de două zile, putem anticipa că vor apărea probleme în primul rând la produsele proaspete – legume, fructe, lapte, carne şi peşte, dar ulterior şi la stocurile celorlalte mărfuri”, a declarat Delia Nica, director executiv al AMRCR.

    Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România solicită rezolvarea urgentă a acestei probleme, pentru că toţi consumatorii trebuie să se aprovizioneze în condiţii de normalitate.Transportatorii rutieri de mărfuri se află de pe 9 decembrie în grevă pe perioadă nedeterminată.

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.
     

  • WSJ: Secretul murdar al discounturilor de Black Friday – iluzii fabricate de retaileri

    Magazinele vor face tot ce le stă în putinţă în privinţa discounturilor pentru a atrage clienţii, însă veterani din retail admit că, în multe cazuri, chilipirurile sunt o iluzie bine pusă la cale.

    Presupunerea generală este că retailerii fac stocuri şi reduc preţurile la produsele care nu se vând, aceptând să le fie afectate profiturile, scre cotidianul american într-un articol cu titlul “Secretul murdar al discounturilor de Black Friday”.

    În realitate lucrurile nu statu deloc aşa. Marii retaileri seînţeleg cu furnizorii pentru ca aceştia să livreze produse la un preţ recomandat, mai mare decât în mod obişnuit, care să asigure o marjă de profit după operarea reducerii de preţ.

    Astfel, un pulover aflat magazin la un preţ redus cu 40%, la 39,99 dolari, nu a fost produs şi cumpărat de retailer pentru a fi vândut cu 68 de dolari.

    Cumpărătorii nu par, însă, să fie deranjaţi. Ceea ce caută cel mai mult, mai ales în contextul economic dificil, este sentimentul că au făcut o afacere bună. Retailerii care încercă să iasă din acest joc, precum J.C. Penney din SUA, sunt sancţionaţi de cumpărători.

    “Nici nu sunt interesată dacă nu are o reducere de 40%”, a declarat Lourdes Torress, în timp ce se afla la cumpărături în cel mai importnt magazin Macy’s din New York.

    Natura prefabricată a discounturilor ridică semne de întrebare despre statul la coadă pentru promoţiile care deschid sezonul vânzărilor de sărbători. Explică însă cum retailerii reuşesc să suplimenteze numărul de “chilipiruri” fără să dea faliment.

    Numărul de reduceri oferite de 31 de mari retaileri a crescut cu 63% între 2009 şi 2012, iar discountul mediu a urcat de la 25% la 36%, potrivit Savings.com, un site care urmăreşte cupoanele online.

    În aceeaşi perioadă, marja brută a aceloraşi retaileri – diferenţa dintre preţul pe care îl plătesc furnizorului şi cel la care vând – s-a menţinut la 27,9%, arată datele FactSet. Sărbătorile nu au afectat aproape deloc marjele anul trecut, când a fost înregistrat un declin extrem de redus, de la 28% în trimestrul al treilea la 27,8% în trimestrul al patrulea.

    “O mare parte a discountului este deja inclus în preţul produsului. Din cauza asta vedem marje mult mai stabile”, a declarat Liz Dunn, analist la Macquarie Equities Research.

    Marii retaileri americani, inclusiv BestBuy, Wal-Mart şi Macy’s, susţin că perioada sărbătorilor din acest an va fi marcată de o competiţie neobişnuit de ridicată şi că reducerile ar putea afecta marjele. Aşa ceva se poate întâmpla atunci când lanţurile de magazine se luptă pentru a atrage clienţi sau când rămân cu stocuri foarte mari şi trebuie să ofere reduceri mai mari decât preconizau, scrie WSJ.

    Magazinele scot la vânzare produse cu reduceri reale, care le generează pierderi, însă acestea au doar rolul de a aduce clienţii în magazine. În cea mai mare parte vânzările sunt gândite pentru a fi profitabile, prin stabilirea unor preţuri iniţiale mult mai ridicate decât cele la care bunurile ar trebui să fie vândute.

    Retailerii pot avea probleme cu legea doar dacă nu au încercat niciodată să vândă produsele la preţul iniţial. Altfel, nu există nimic în neregulă cu această practică.

    J.C. Penney a revenit la vânzarea cu discount sub conducerea directorului general Myron Ullman, după ce predecesoul acestuia, Ron Johnson, a încercat să renunţe la practică.

    “Trebuie să o facem şi vom concura pentru a câştiga. Asta înseamnă să urcăm iniţial preţurile la niveluri suficiente pentru a ne proteja marjele când se aplică discountul”, a spus Ulman săptămâna trecută, în timpul unei conferinţe cu analiştii.

    Un consultant din industrie a descris acest procedeu folosind pe post de exemplu un pulover vândut de un mare lanţ de retail. Un furnizor vinde puloverul retailerului la preţul de 14,5 dolari şi cu un preţ final recomandat de 50 de dolari, ceea ce dă retailerului o diferenţă de 70%. Câteva pulovere sunt vândute la 50 de dolari, mai multe sunt vândute după prima reducere la 44,99 dolari, în timp ce grosul vânzărilor sunt operate la preţul final de discount de 21,99 dolari. Preţul mediu de retail este 28 de dolari şi asigură magazinului o marjă brută de circa 45% pentru produs.

    Marile lanţuri de retail au început să folosească practica preţ mare-preţ mic începând din anii ’70 şi ’80, când un val de deschideri de magazine a forţat adoptarea de noi strategii. În perioada respectivă, majoritatea produselor erau însă vândute la preţul iniţial, iar reducerile reprezentau un procentaj mai mic.

    Într-o prezentare din 2012, şeful J.C. Penney afirma că retailerul vinde mai puţin de unul din 500 de produse la preţul iniţial. Clienţii primeau un doscount mediu de 60%, faţă de 38% cu un deceniu în urmă. Cumpărătorii nu economisesc, însă, mai mult, scrie WSJ. Preţul mediu plătit de client a rămas aproape neschimbat în această perioadă. S-a schimbat doar preţul iniţial, care a devenit cu 33% mai mare.

    Dezvoltarea comerţului online a făcut posibilă urmărirea preţurilor pe internet pentru a vedea cât timp rămân produsele la preţul de listă. Amazon oferă la vânzare într-un catalog pentru cadouri de sărbători un televizor HD Samsung de 60 de inci. Televizorul are un discount de 45% faţă de preţul iniţial de 1.799,99 dolari. Potrivit Decide.com, firmă specializată în urmărirea preţurilor şi deţinută de eBay, televizorul nu s-a vândut nici măcar aproape de preţul de 1.799,99 dolari în ultimele luni. Cel mai mare preţ din ultimele opt luni a fost de 1.297,85 dolari, iar în octombrie era disponibil la 997,99 dolari, aproximativ acelaşi preţ ca cel din catalogul pentru sărbători al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al retailerului online a declarat că “prezentarea celui mai recent preţ poate fi oarecum arbitrară şi poate crea confuzie clienţilor”, întrucât Amazon schimbă preţurile frecvent pentru a asigura cele mai bune condiţii pentru cumpărători.

    O altă practică implică creşterea preţurilor înaintea perioadei de discounturi. Într-o analiză pentru Wall Street Journal, firma Market Track a urmărit fluctuaţiile de preţ pentru 1.743 de produse în noiembrie 2012. Preţurile au urcat în medie cu 8% în săptămânile de dinaintea Zilei Recunoştinţei pentru 366 dintre acestea. Preţurile au fost ulterior reduse de Black Friday.

    Retailerii trebuie să ofere produsele la preţurile obişnuite “pentru o perioadă rezonabilă de timp”, înainte de a le reduce, potrivit Comisiei Federale pentru Comerţ.

    Mai multe lanţuri de magazine se confruntă cu procese în SUA din partea clienţilor nemulţumiţi de aceste practici.

    Retailerii, după ce şi-au obşnuit clienţii să caute chilipiruri, au rămas blocaţi cu practica discounturilor false.

  • Cum au distrus comercianţii români ziua de Black Friday

    Începutul acestei săptămâni reprezintă pentru Statele Unite momentul zero al campaniilor pentru Black Friday, ziua care dă startul cumpărăturilor pentru Crăciun şi care cade, invariabil, în ultima vineri din noiembrie, după Ziua Recunoştinţei. Din anii ‘60, când termenul s-a împământenit printre retailerii americani, Black Friday a fost un concept de marketing respectat, sezonul de shopping începând chiar şi de la ora 00.00, în ultima vineri din noiembrie. Alte ţări care au preluat conceptul de Black Friday l-au redenumit, traducându-l, dar au păstrat data evenimentului şi ideea unei zile când toate magazinele încep simultan reducerile.

    În România, conceptul de Black Friday a fost preluat la scară largă din 2011. Până să fie împinşi de criză să se gândească la campanii de reduceri înainte de sărbători, retailerii români se foloseau de perioada de dinaintea Crăciunului pentru a menţine preţurile sau chiar pentru a le creşte, folosindu-se de numărul mare de achiziţii din această perioadă. În 2011, în noaptea dinspre 28 spre 29 noiembrie, cele mai multe servere ale magazinelor online s-au blocat, iar retailerii au anunţat ulterior vânzări de mai multe milioane de euro (eMag – 15 milioane de euro, F64 – 1,47 milioane de euro, PC Garage – 1 milion de euro sau evoMag – 1 milion de euro). Vânzările au fost importante şi în retailul classic – Altex a raportat vânzări de 15 milioane de euro, iar Flanco de 12 milioane de euro. În 2012, povestea s-a repetat, retailerii declarând ziua de 29 noiembrie una dintre cele mai profitabile din an. Anul acesta, în lunea când ar fi trebuit să înceapă pregătirile pentru Black Friday, sărbătoarea cumpărăturilor – în special cea din online – s-a şi încheiat. O serie de retaileri online, începând cu evoMag, eMag şi F64, au fost primii care au decis să mute Black Friday cu o săptămână mai devreme.

    Motivele pentru care Black Friday începe mai devreme în 2013 în România şi nu pe data de 29 noiembrie, ca în SUA, are de-a face cu apropierea zilei de 1 decembrie, ziua naţională a României, şi cu riscurile de vreme rea care ar putea îngreuna cantitatea dublă de marfă livrată, comparativ cu ediţia de anul trecut, explică Radu Apostolescu, vicepreşedinte al eMag: „Decembrie este oricum o perioadă în care vânzările cresc, iar compania a decis în urmă cu aproape două luni să adopte această schimbare de strategie. Evenimentul Black Friday a început acum doi ani pe piaţa locală şi noi l-am adaptat la specificul clientului din România„, mai spune Radu Apostolescu.

    „Oamenii nu vor Black Friday într-o zi anume, ci vor Black Friday”, a declarat şi Iulian Stanciu, directorul general al retailerului online, care a adăugat că eMag nu va fi singurul magazin care va schimba data evenimentului de shopping.

    Chiar nu a fost. Anterior anunţului eMag, pe data de 11 noiembrie, un alt jucător de pe piaţa de retail – evomag.ro, cu afaceri estimate la 15 milioane de euro pe întreg anul – a anunţat că va demara campania de vânzări de Black Friday pe 22 noiembrie.

    După anunţurile celor doi retaileri, comunicatele de presă au început să curgă, iar Black Friday s-a mutat oficial în data de 22 noiembrie, penultima vineri din lună, cu prelungire pe toată durata weekendului (până în 24 noiembrie). Magazinul online de aparate foto şi accesorii F64 a anunţat reduceri între 11% şi 70% la produsele sale şi a estimat o dublare a vânzărilor faţă de anul trecut, până la aproximativ 3 milioane de euro.

  • BLACK FRIDAY 2013: Cât vor cheltui românii în tranzacţii pe Internet

    “Anul acesta am început pregătirile pentru Black Friday încă din primavară. În urma discuţiilor cu marii retaileri am optimizat platformă de procesare a plăţilor online pentru a răspunde atât volumului mare de procesare estimat pentru primele ore ale dimineţii dar, mai ales, strategiei comerciale ale fiecăruia dintre ei”, a declarat directorul general al PayU România, Daniel Nicolescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro