BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, despre redeschiderea restaurantelor: Avem regulile, ele trebuie adaptate şi respectate

    „Orice nouă măsură de relaxare se ia în context epidemiologic. Noi aveam în plan măsuri de relaxare inclusiv la 1 iulie. Suntem într-un moment în care, încă de joi, am iniţiat un grup de lucru, atât responsabilii INSP, Ministerului Sănătăţii, precum şi specialişti din HoReCa pentru a cădea de acord asupra unor reguli pe care noi, de altfel, le-am şi stabilit la redeschiderea teraselor, numai că o parte din parteneri respectă mai puţin aceste reguli. O dată cu stabilirea regulilor, care din punctul nostru de vedere există, trebuie doar adaptate la restaurante, mai e şi respectarea acestor reguli”, a declarat Nelu Tătaru.

    El a fost întrebat dacă restaurantele vor fi redeschise pe 9 iulie.

    „În măsura în care vom avea o concluzie în acest grup de lucru, vom aborda, tot în context epidemiologic, şi momentul redeschiderii restaurantelor. Noi vrem să fie cât mai repede”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

  • Cum a ajuns un antreprenor cu afaceri de milioane de euro în România să se lupte pentru supravieţuirea businessului

    Înainte de pandemie, Radu Dumitrescu conducea un business de aproximativ 7 milioane de euro, generat de cele şase restaurante din portofoliul Stadio Hospitality Concepts – printre care şi NOR, cunoscut drept restaurantul aflat la cea mai mare înălţime din Bucureşti. La trei luni de la criza COVID-19, în lipsa unei terase, cu NOR în continuare închis, Radu Dumitrescu înlocuieşte planurile de investiţii cu cele de supravieţuire. 

    „La început a fost destul de greu, mai ales în condiţiile în care colegii noştri stăteau de două luni şi jumătate acasă, de abia aşteptau să vină la serviciu, de abia aşteptau să muncească, să câştige din nou bani fiindcă este foarte greu să trăieşti din şomajul tehnic pe care l-a plătit guvernul.

    Am început timid, dar treptat ne revenim din punct de vedere operaţional, să vedem cum vom sta din punctul de vedere al oaspeţilor. Pare că oamenii sunt dispuşi să iasă, văd că toţi colegii mei poartă măşti, mănuşi şi că partea de siguranţă este foarte bine pusă la punct, avem la fiecare intrare pe terasă şi la fiecare intrare în toalete soluţii de dezinfectat mâinile cu aparate touchless, avem peste tot afişe pentru clienţi, dar şi pentru colegi – încercăm pe cât putem să respectăm toate regulile.”

    Radu Dumitrescu (care se afla pe terasa unuia dintre restaurantele sale la momentul interviului din cadrul emisiunii Viaţă de corporatist) a vorbit despre modul în care s-au desfăşurat lucrurile pentru el în cele câteva zile după redeschiderea teraselor şi cu optimism despre potenţialul de revenire al pieţei. Dacă clienţii pare că au înţeles noile reguli în materie de ieşiri în oraş, de cealaltă parte însă, a proprietarilor, cea mai mare problemă se leagă şi în prezent, de numărul locurilor disponibile oferite acestora: „Noi avem acum locuri doar pe terase, iar terasele funcţionează la aproximativ 40% din capacitatea lor.

    În general, global, la nivelul Bucureştiului, terasele înseamnă undeva la 35% din capacitatea totală a restaurantelor, adică foarte puţin. Noi suntem undeva pe la 15%. La Stadio Union de exemplu, unde avem în interior aproximativ 270 de locuri, pe terasă avem 16 locuri, adică este ca şi cum nu am avea activitate.” De altfel, spune el, au deschis doar ca să îşi intre din nou în ritm, „dar dintr-un punct de vedere economic nu are sens, iar din punctul meu de vedere, greul acum începe”. Argumentează această afirmaţie prin faptul că până acum, chiar dacă au existat întârzieri, statul a plătit şomajul tehnic, au beneficiat de înţelegere din partea băncilor, a proprietarilor clădirilor în care funcţionează, a furnizorilor.

    „Acum, odată cu deschiderea, toţi oamenii aceştia şi toate aceste companii va trebui să încaseze ca să supravieţuiască. Noi suntem redeschişi la o capacitate foarte mică, în medie undeva la 15-20%, nu putem supravieţui singuri sub nicio formă. Costurile sunt mari, la un grup de restaurante profitabilitatea la sfârşitul anului este între 7 şi 9%, 10% maximum. Nu ai cum să acoperi sub nicio formă toate costurile funcţionând cu o capacitate de 15%.”

    Restaurantul din Herăstrău unde se afla la momentul interviului, de exemplu, operează, în vremuri de „normalitate” cu 320 de locuri. În acest moment, doar 144 sunt disponibile. În total, grupul Stadio are 350 de angajaţi, iar în prezent lucrează cu aproximativ 90 de angajaţi – pe zona de livrări la domiciliu şi pe terase. „Avem activată şi partea de livrări proprii, dar aceasta nu poate susţine activitatea, suntem activi pe zona aceasta pentru a menţine brandurile în mintea consumatorilor, proaspete şi vii.”

    Înainte de pandemie, grupul de restaurante Stadio Hospitality Concepts funcţiona cu şase restaurante pline, după cum spune Radu Dumitrescu: „La noi era plin în fiecare seară, la NOR sau la Stadio Union aveam chiar şi două momente de rezervare – începând cu ora 18-19 cu ieşire la ora 21 şi începând cu ora 21, pentru că în general, cel puţin la NOR, se găseau foarte greu locuri”. La acestea se adăuga momentul prânzului – fiindcă angajaţii din birourile aflate în nordul Capitalei aveau obiceiul să ia prânzul la restaurant înainte de contextul pandemic.

    „Planurile noastre erau cu totul altele decât cele care pe care le avem acum – bugetul care a fost făcut pentru anul acesta la finalul anului trecut spunea cu totul altceva, aveam nişte procente de creştere, aveam investiţii planificate pentru anul acesta etc.”

    La începutul lunii martie s-a oprit absolut tot, iar acum planurile lor ţin doar de supravieţuire.  „Încercăm ca anul acesta să pierdem cât mai puţin, astfel încât anul viitor să recuperăm pierderea de anul acesta. Din punctul meu de vedere vom intra din nou pe profit peste doi ani – în 2022. Să sperăm că greşesc, dar aşa văd lucrurile anul acesta”, mărturiseşte Dumitrescu.

    Anul trecut, grupul deţinut de el înregistrase o cifră de afaceri de 7,3 milioane de euro, iar pentru anul în curs bugetaseră o cifră de afaceri de 12 milioane de euro. „Dacă mă întrebi acum ce cifră vom avea anul acesta, nu ştim, deocamdată suntem închişi cu interioarele, acestea însemnând cred că 65% din locurile pe care noi le avem în restaurante.”
    Potrivit unui studiu făcut prin intermediul platformei Restograf, parte din grupul deţinut de Dumitrescu, problemele de la modul în care a fost gestionată această criză sunt mai multe.

    Spre exemplu, la întrebarea „Sunteţi mulţumiţi de măsurile pe care le-a luat statul în ajutorul industriei HoReCa?” – la varianta „Sunt foarte mulţumit” nu a existat nici măcar un răspuns, majoritatea celor 573 de proprietari şi manageri de restaurante incluşi în sondaj exprimându-şi nemulţumirea.

    Apoi, la o întrebare referitoare la comisionul plătit platformelor de livrări, 38% dintre cei 573 de respondenţi au spus că plătesc între 30 şi 35%, valoare pe care Radu Dumitrescu o consideră nejustificată. „Este uriaş  acest procent. Este momentul de glorie al platformelor de livrări în momentul acesta – ei beneficiază acum foarte mult de pandemie, în sensul în care la o comandă de 100 de lei, ei încasează de la noi, de la restaurant, 35 de lei şi mai încasează încă 10 lei de la cel care comandă, de la client.

    La 100 de lei comandă, ei încasează 45 de lei, este absolut uriaş – profitul este de 45 de lei.”
    Spune că şi la acest capitol aşteaptă intervenţia statului pentru că există în SUA, dar şi în oraşe europene, procedee în care statul, pe perioada pandemiei, a limitat comisionul perceput de platformele de livrări: „Se limitează comisionul platformelor de livrări la 10-15%. Nicăieri în lume unde s-a limitat nu a fost mai mult de 15%, la noi este 35% – noi suntem dispuşi să plătim 10-15%, ceea ce este normal”.

    La o altă întrebare, referitoare la chirii, majoritatea proprietarilor de restaurante interogaţi au răspuns că au negociat să plătească în jur de 50% din valoarea chiriei. De asemenea, doar jumătate (49%), au aplicat pentru programul IMM Invest. „Bănuiesc că oamenii îl văd ca pe un program cu două tăişuri pentru că te ajută, îţi oferă nişte bani acum, dar tu, la un moment dat, va trebui să dai acei bani înapoi. Bănuiesc că le este frică oamenilor să cheltuie banii aceştia astfel încât nu vor mai avea de unde să îi dea înapoi, să ai încasări suficiente astfel încât să poată să da banii înapoi şamd”. Spune că ei au aplicat la programul IMM Invest, dar speră să fie şi aprobat. A mai fost şi o întrebare referitoare la şomajul tehnic, care a fost plătit, în medie, la minimum 15 zile după ce trebuia plătit. „În general, oamenii sunt nemulţumiţi şi speriaţi, dar sunt optimişti şi vor să repornească afacerile”, descrie Dumitrescu rezultatele sondajului, care s-a derulat înainte de redeschiderea teraselor.

    Antreprenorul se fereşte să facă predicţii referitoare la modul în care va arăta piaţa în continuare, dar este de părere că următoarele două luni sunt decisive pentru supravieţuirea businessurilor din domeniu. „Problema este câţi vor reuşi să supravieţuiască după redeschidere. Să redeschizi acum este simplu, problema este să vedem că peste 2-3 luni – în funcţie de condiţiile de redeschidere pe care le vom avea acum pentru interioare şi pentru terase – restaurantele pot să vândă suficient de mult astfel încât să acopere măcar costurile sau să piardă foarte puţin”.

    Potrivit lui, uneori nici măcar jumătate din costuri nu pot fi acoperite în condiţiile unei distanţări sociale foarte mari sau în condiţiile în care în interior poţi funcţiona doar cu un număr limitat de locuri.

    De asemenea, antreprenorul precizează că pentru funcţionarea celor trei restaurante pe care le au deschise în prezent, cheltuie aproximativ 10.000 de euro pe lună doar pentru echipamentele de protecţie: măşti, mănuşi, soluţii de dezinfectat mâini de dezinfectat bucătăria etc. „Costul este enorm. În lipsa unor granturi, plătesc aceste produse din credite bancare şi din ce au reuşit să economisească anterior.” Totuşi, Radu Dumitrescu crede că măsurile de siguranţă şi sănătate luate în restaurante nu se vor reflecta şi în preţuri.

    „Din fericire pentru oaspeţi şi din păcate pentru noi, nu putem mări preţurile. Ne dăm seama că oamenii nu au lucrat, nu sunt într-o situaţie foarte bună.”
    „Mesajul nostru este foarte simplu: oaspeţilor le spunem să vină la terase, în restaurante, fiindcă este foarte sigur, respectăm toate regulile, dezinfectăm continuu, colegii noştri sunt echipaţi, iar colegilor mei le spun că trebuie să fim uniţi, să stăm puternici, cât de mult se poate, şi să încercăm să supravieţuim. Asta este important acum, să supravieţuim, să nu ne gândim la profit, că nu poate fi vorba de profit – doar să supravieţuim şi să pierdem cât mai puţin anul acesta – să supravieţuim astfel încât să recuperăm foarte mult.”

  • Prelungirea stării de alertă. Ce presupune şi la ce ne aşteptăm de săptămâna viitoare

    Cu o săptămână înainte de încheierea stării de alertă (16 iunie fiind ultima zi), preşedintele Klaus Iohannis tocmai te-a anunţat că starea de alertă urmează să fie prelungită, scrie Mediafax.ro. 

    Trebuie să ştii că, potrivit legii, starea de alertă poate fi prelungită cu alte maximum 30 de zile, însă o eventuală prelungire aprobată de Ludovic Orban, Nelu Tătaru şi ceilalţi membri ai Guvernului va trebui supusă, din nou, încuviinţării Parlamentului. Dacă Marcel Ciolacu şi ceilalţi parlamentari nu vor fi de acord cu măsura prelungirii, starea de alertă va înceta de îndată. Majoritatea PSD-ALDE a anunţat deja că nu va vota o nouă stare de alertă.

    Prelungirea stării de alertă vine, la pachet, cu obligaţia de a purta în continuare mască în spaţiile publice închise, la locul de muncă şi în mijloacele de transport în comun, până la momentul la care starea de alertă va fi ridicată.

    Din perspectiva relaxării măsurilor, şeful statului a spus că de la 15 iunie se vor redeschide mallurile, piscinele exterioare şi sălile de fitness, care vor funcţiona însă cu respectarea unor reguli clare.

    Părinţii care se întorc la locul de muncă îşi vor putea lăsa copiii la afterschool, grădiniţe sau şcoli private.

    O altă măsură mult aşteptată de mediul de afaceri, redeschiderea restaurantelor, trebuie să mai aştepte, astfel că, în continuare, vor fi deschise numai terasele. 

  • Ştirea momentului în România. Restaurantele au început să introducă ”Taxa Covid”. Cu cât va creşte nota de plată

    Taxa COVID-19 a fost introdusă în mai multe ţări în domeniul restaurantelor, dar şi în cel al cabinetelor stomatologice

    Patron din România: “Am pus taxa din cauza costurilor de distanţare socială. Şi pentru că toată lumea o făcea”. ANAF: “Taxa nu are niciun suport legal”

    Unii patroni de restaurante din România au apelat şi ei la aşa numita “taxă de coronavirus” în perioada post pandemie.
     

    Restaurantele din România, unele dintre ele, au apelat la taxa de coronavirus după redeschidere. Măsura nu este una “originală”, ci împrumutată din afară. Şi în alte ţări europene, de exemplu Danemarca, patronii din domeniu au apelat la astfel de taxe.

    Patronul restaurantului care şi-a taxat clienţii cu 5 lei – taxa COVID-19 – a afirmat pentru economica.net: “Am pus-o din cauza costurilor de distanţare socială ale restaurantului. Şi pentru că toată lumea făcea aşa. Şi celelalte restaurante, şi dentiştii”, a spus acesta, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât de tare a fost lovită România de criza provocată de pandemia de COVID-19 şi care sunt domeniile care au pierdut cei mai mulţi oameni şi bani

    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum”. Ion Nestor, avocatul cofondator al casei de avocatură NNDKP, este în business din 1990, a trecut prin crize marcate de inflaţie record, devalorizări de active, şocuri externe, a consiliat antreprenori şi multinaţionale în tranzacţii cu valori totale de miliarde de euro, dar niciuna din crizele trăite până acum nu seamănă cu cea actuală. Acum „economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia”, spune avocatul şi trimite prin declaraţia sa către ceea ce se va întâmpla de astăzi încolo. Vor reveni oamenii, consumatorii în economie? Şi dacă da, când? Cum? Cu ce intensitate faţă de obişnuinţa lor de dinainte de criză?

    Orice criză naşte şi oportunităţi. Auzim în fiecare zi şi asta. Dar urmele lăsate în două luni şi jumătate de criza generată de pandemia de COVID-19 sunt adânci. Sunt 430.000 de locuri de muncă pierdute, câte 5.000 pentru fiecare zi de criză, locuri de muncă ce se vor întoarce cu greu în economie. Peste ele vine şomajul tehnic, cu alte sute de mii de persoane, dar ce va fi când se termină şi el, când companiile vor avea de plătit salarii din contractele pe care le generează, din facturile plătite de clienţi care aleg serviciile lor? Cercul economiei se duce din nou către oameni. Care vor fi veniturile lor după această criză? 96% dintre IMM-urile din România au o scădere a cifrei de afaceri, iar ele sunt cei mai mari angajatori din economie. Tot din această zonă, a firmelor mici şi mijlocii, vine şi cel mai mare număr al contractelor de muncă încetate în criză.
    „Criza e abia la început”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park. Sectorul HoReCa (hoteluri, restaurante, baruri –
    n. red.) este cel mai lovit în această criză, peste 100.000 de oameni au fost în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei nu au revenit încă la muncă.
    Un raport al BNR identifică şase sectoare din economie – HoReCa, transport rutier, servicii recreative, activităţi sportive, agenţii de turism şi transport aerian – ca fiind cel mai lovite din economie în trimestrul al doilea din 2020. Raportul analizează evoluţia industriilor din perspectiva valorii adăugate brute (VAB) şi menţionează că în cele şase sectoare de activitate VAB-ul din trimestrul al doilea se va reduce cu marje cuprinse între 30 şi 60%. Mai mult, din 62 de sectoare incluse în raportul BNR, 51 sunt afectate de pandemia de COVID-19.
    „Până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu.
    Trimestrul al doilea este deja compromis pentru cele mai multe companii, iar lipsa de reacţie în elaborarea unui program de repornire a businessului ne poate costa şi mai scump.
    „Economia locală va fi sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziţionate în contextul actual, după cum sunt şi comerţul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuşi, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, notează BNR
    într-un raport.
    În 85 de zile de criză, din cifra de afaceri a companiilor s-au evaporat peste 40 de miliarde de eruo, câte 500 de milioane de euro pentru fiecare zi. În 2020, pentru prima dată, numărul de salariaţi din companii va coborî sub 4 milioane de oameni. La începutul crizei din 2008, în companiile locale lucrau 4,6 milioane de salariaţi, cifră care nu a mai fost atinsă deşi businessul s-a majorat cu 45%, iar productivitatea a crescut cu 60%. Acum numărul angajaţilor va scădea sub 4 milioane, dar pierderea poate fi şi mai dramatică. De măsuri concrete de repornire a businessului sau de lipsa lor va depinde bilanţul primelor 100 de zile de criză economică în România. 

    Radu Dumitrescu, proprietarul Stadio Hospitality Concepts
    „Criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele. Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate (doar cu terasele şi conform regulilor de distanţare socială – n.red.). Trebuie să avem grijă la fiecare leu”, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    Daniel Boaje, CEO şi acţionar minoritar al McDonald’s
    „Construim planuri pe termen scurt şi mediu, pe care le adaptăm în funcţie de contextul în continuă schimbare, avem mai multe scenarii cu care lucrăm şi ne asigurăm că luăm de fiecare dată cele mai responsabile decizii. Mai mult ca oricând este nevoie de colaborare, să existe un dialog între autorităţi şi companiile private, precum şi un plan de redresare economică, pentru a ajuta economia României să îşi revină într-un timp cât mai scurt.
    De deciziile luate acum depinde succesul business-ului în viitor, de aceea cel mai important este să ne adaptăm rapid la contextul în continuă schimbare, să ne folosim resursele acolo unde este nevoie şi să luăm decizii responsabile pentru a susţine continuitatea businessurilor”, spune Daniel Boaje, CEO-ul şi acţionarul minoritar al McDonald’s, liderul pieţei locale de restaurante, cu peste 80 de localuri şi afaceri ce sar de 200 mil. euro.

    Ion Nestor, cofondator al NNDKP
    „Criza actuală nu se compară cu nimic din ce am trăit până acum. Am trecut (în cariera de antreprenor – n.red.) prin mai multe etape şi momente dificile pentru economie, dar ce se întâmplă acum e cu totul diferit şi sper să nu mai trăim niciodată aşa ceva. Diferenţa majoră faţă de toate celelalte crize, de-a lungul timpului, e direcţia din care s-a născut şi s-a propagat criza. Până acum direcţia a fost mereu dinspre economie către oameni.
    Astfel, orice criză a pornit mereu de la anumite sectoare de activitate, cum ar fi sectorul imobiliar care s-a prăbuşit. La un moment dat s-au creat nişte exagerări în sectorul financiar, aceasta fiind situaţia de acum mai bine de un deceniu. Modalitatea în care s-au născut crizele anterioare a fost aceasta: unul sau mai multe sectoare din economia mondială sau a anumitor ţări s-au îmbolnăvit. Acea boală s-a propagat. În cazul acestei pandemii, economia a fost părăsită de oameni. Oamenii au decis – nu de bunăvoie – să abandoneze economia” spune avocatul Ion Nestor, care a pornit la drum în antreprenoriat în 1990, alături de soţia sa Manuela Nestor, împreună cu care a cofondat casa de avocatură NNDKP, una dintre cele mai importante din piaţă până astăzi.

    Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile
    „Odată ce pandemia de Covid-19 a lovit puternic ţările din Europa am început să simţim efectele în special pe brandul propriu. La fel ca şi la criza anterioară, zona de high-end şi lux a fost prima care a simţit, impactul fiind imediat. Am văzut cum consumatorii încep să se uite la cheltuielile pe care le fac. Impactul în industria de lohn se va resimţi din plin 3-4 luni, când ar fi trebuit să începem noile comenzi. Momentan simţim îngrijorare de la clienţii care au depozitele închise. Nu am putut trimite marfa actuală clientului principal din Italia. Nu există nicio certitudine, nici cu show-urile de modă, nici cu showroom-urile”, spune Irina Schrotter, designer şi proprietara a două fabrici de textile cu 800 de salariaţi.

    Dan Pavel, fondatorul Benvenuti

    „Momentan ne lovim de un fenomen la care nu
    ne-am aşteptat niciodată în decursul carierei noastre de business, de stopare totală a activităţii, ceea ce în 2008-2009 nu s-a întâmplat. Asta înseamnă o reevaluare totală a businessului, şi al nostru, şi al tuturor celorlalte sectoare. Ce s-a întâmplat în 2008-2009 a fost devalorizarea cursului de schimb, de aproximativ 30%. În august cursul era 3,5 lei pentru un euro, iar în final de martie era 4,39 lei la euro. Această devalorizare a influenţat profund businessul, de la achiziţii, până la plata chiriilor şi a dărilor la malluri, toate fiind echivalente în euro. În acel moment, principala noastră problemă, a creşterii costurilor, a fost devalorizarea. Într-adevăr a fost şi o tendinţă pe termen scurt a consumatorului de a fi mai rezervat. Dacă ne uităm din actuala criză la ce a fost în 2008-2009 putem spune că atunci a fost ceva uşor faţă de se va întâmpla acum. Cu siguranţă că va fi mult mai puternic afectat comportamentul de consum decât în urmă cu 11-12 ani”, spune Dan Pavel, fondatorul retailerului de încălţăminte Benvenuti, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil, cu peste 50 de magazine şi afaceri de circa 140 mil. lei anul trecut.

    Raul Ciurtin, proprietarul Prefera Foods

    „Eu personal cred că un rol major în evoluţia acestei situaţii îl are statul român prin măsurile pe care le ia sau ar trebui să le ia. Sunt două direcţii care pot influenţa viitorul economic al României. Pe de-o parte statul român ar trebui în acest moment istoric pe care îl trăim să îşi asume pe termen mediu şi lung un program masiv de investiţii în şosele, spitale, şcoli, în lucrurile care contează. Al doilea lucru curajos şi hotărât pe care ar trebui să îl facă statul român ar fi să sprijine – e momentul cel mai import să facă asta – jucătorii locali din producţie. Trebuie să producem mult mai mult în România”, crede Raul Ciurtin, unul dintre cei mai importanţi antreprenori din industria alimentară, de numele său fiind legat cel mai mare producător de lactate din România, Albalact, vândut către gigantul francez Lactalis. Apoi, el nu a renunţat la producţie, ci a dezvoltat Prefera Foods, pe care l-a transformat într-unul dintre cei mai mari jucători din producţia de conserve, investind totodată în branduri precum „Capricii şi Delicii“ sau „de Azi“.

    Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm

    „Încercăm să ne adaptăm la această nouă criză. E o situaţie în care suntem cu toţii. E o criză foarte diferită de cea de acum un deceniu din mai multe puncte de vedere, în primul rând pentru că oamenii au acceptat şi înţeles situaţia în care ne aflăm. A fost o perioadă de şoc în care a fost haos. Oamenii sunt afectaţi la nivel mental, emoţional, de aceea liderii trebuie să fie aproape de ei, să comunice mai mult, să fie mai prezenţi în mediul virtual sau oricum aleg să facă ei comunicarea. Cred că antreprenorii ar trebui să aibă în primul rând grijă de oameni, să nu renunţe la ei”, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatorul Ivatherm, o companie înfiinţată în 2005, care produce dermatocosmetice cu apă termală de la Herculane.

    Constantin Duluţe, proprietar Domeniile Avereşti

    „Eu cred că cine poate, trebuie să facă investiţii în criză, cine are posibilitatea, bineînţeles. Trebuie să ne folosim experienţa pentru ceva util tuturor. E doar o criză, totul se va rezolva şi va trece dacă suntem sănătoşi. Eu toţi banii încasaţi îi investesc tot în România, nu plec nicăieri”, spune Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, cunoscut pentru afacerile în domeniul agricol. El deţine astăzi producătorul de vin Domeniile Avereşti, mai multe sute de hectare de teren agricol şi are în plan şi o investiţie imobiliară. Banii provin din tranzacţia pe care el a încheiat-o în 2018. Mai exact, arabii de la Al Dahra, un grup cu sediul în Abu Dhabi şi cu afaceri în agricultură, i-au plătit atunci peste 200 de milioane de euro pentru Agricost, cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase din România după suprafaţa cultivată.

    Dan Balaban, cofondator al Davino

    „Avem cheltuieli zilnice de 10.000-15.000 de lei la 80-90 de hectare de viţă de vie. Asta în contextul în care încasările sunt aproape zero. Sunt zile în care nu am încasat nimic. În ceea ce priveşte businessul, mă aştept la o scădere, mai ales că noi suntem atât de dependenţi de HoReCa. În scenariul pesimist vom vedea un declin de 30-40% la nivelul întregului an. Suntem foarte sensibili la ceea ce se va întâmpla. În scenariul optimist scăderea va fi de 10-15% la nivel de cifră de afaceri. Cu siguranţă însă că Davino va fi pe pierderi pentru că vor fi restaurante care vor închide sau nu vor mai plăti. Nu ni s-a întâmplat să fim pe pierderi de 20 de ani”, spune Dan Balaban, antreprenorul care deţine businessul Davino împreună cu oenologul Bogdan Costăchescu. Davino are în zona Dealu Mare 70 de hectare de viţă-de-vie în proprietate şi lucrează alte 17 hectare luate în arendă. Compania are afaceri anuale de aproape 4 mil. euro. Producătorul de vin din zona Dealu Mare este activ pe segmentul superior al pieţei şi vinde doar în HoReCa, în magazinele specializate şi la export.

    Jean Valvis, proprietar al Aqua Carpatica şi Domeniile Sâmbureşti

    „Investiţiile în infrastructură în faza de criză sunt decizii majore, istorice. Ele au scos şi America şi Europa din crizele economice. Investiţia în infrastructura pentru agricultură e o prioritate absolută în România. În ceea ce-i priveşte pe oameni, lumea îşi va organiza priorităţile mai direct, mai sincer, mai natural, fără a accepta corupţia, poluarea sau distrugerea pădurilor. Lumea nu va mai vrea să facă orice compromisuri. Acesta e aspectul pozitiv al acestei perioade”, spune omul de afaceri Jean Valvis, unul dintre cei mai puternici şi cunoscuţi antreprenori din industria alimentară din România. El a fondat brandurile LaDorna (lactate) şi Dorna (apă minerală), pe care apoi le-a vândut unor giganţi străini, respectiv grupului Lactalis şi către Coca-Cola. Acum el are în portofoliu marca de apă minerală Aqua Carpatica, precum şi producătorul de vinuri Domeniile Sâmbureşti.

    Dani Caramihai, cofondator al Fratelli

    „Emoţiile mele cele mai mari după această perioadă vin din faptul că nu ştiu dacă românii vor mai avea aceeaşi disponibilitate de a cheltui pentru că nu vor mai avea la fel de mulţi bani. Obligatoriu e să avem capacitatea de a ne adapta pas cu pas pentru că lucrurile se schimbă de la o zi la alta. Poate doar în ultimele săptămâni nu au mai fost schimbări semnificative pentru că până atunci ce discutam astăzi nu mai era valabil mâine”, afirmă Dani Caramihai, unul dintre cei patru fondatori ai grupului Fratelli, ce cuprine o reţea de cluburi sub acest brand în mai multe oraşe mari din ţară şi o serie de resto-baruri precum Biutiful, Fratellini, Uanderful sau Carnivale. Businessul cumulat al grupului este de circa 10 mil. euro.

    Octavian Radu, fondator al Diverta

    „O diferenţă uriaşă faţă de criza din 2009-2010 e că guvernul României a acţionat similar cu celelalte guverne, a dat drumul la bani, a dat ajutoare, a dat şansa companiilor să păstreze angajaţii prin plata şomajului tehnic. Astfel, nu se distrug firme, ele evită falimentul. Altfel, efectele ar fi apoi în lanţ. La fel cum la Covid-19 nu vrei ca toţi să se îmbolnăvească în acelaşi timp, pentru că depăşeşti capacitatea sistemelor sanitare, şi în economie vrei ca nu toate firmele să aibă probleme simultan. Dezastrul ar fi uriaş. La criza anterioară băncile nu au fost înţelegătoare cu mediul de business, dar acum sunt. La fel şi alţi parteneri”, spune Octavian Radu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali, care are acum în portofoliu mai multe businessuri, printre care lanţul de librării Diverta, compania de logistică TCE, producătorul de componente auto Flaro şi firma de poştă Pink Post.

    Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj
    „În 2009, criza economică a fost diferită de pandemia de azi. Şi atunci însă, ca şi acum, Farmec s-a adaptat şi a prosperat. În aceea perioadă produsele autohtone au fost cerute mai mult şi noi am avut creşteri. Am şi ştiut să ne adaptăm la cerinţele de atunci, la fel ca şi acum, când ne-am pliat pe necesităţile prezente ale pieţei autohtone. E important ca o companie românească să tragă învăţăminte rapid dintr-o criză şi să se adapteze la cerinţele de la momentul respectiv”, spune Mircea Turdean, CEO şi acţionar al Farmec Cluj, cel mai mare producător local de cosmetice, cu 850 de salariaţi, cei mai mulţi activând în producţie.

    Dan Ostahie, proprietar al Altex
    „Actuala criză oferă astfel şi o serie de lecţii şi de oportunităţi. Cea mai mare piedere pe care eu o văd în această perioadă e cea legată de locurile de muncă. Această criză va şterge multe locuri de muncă, în unele sectoare mai multe, în altele mai puţine, dar per total vom avea o pierdere severă de joburi care va duce la o atitudine mult mai prudentă a consumatorului, mai elaborată. Este o incertitudine care domneşte”, spune omul de afaceri Dan Ostahie, unul dintre cei mai puternici antreprenori locali, fondatorul retailerului de electro IT Altex, cu afaceri anuale de peste 4 mld. lei.

    Feliciu Paraschiv, proprietar al magazinelor Paco

    „Noi vom învăţa ceva din pandemia actuală. Cu siguranţă! O să ne dăm seama că am fost, poate, prea risipitori. Am cheltuit prea mult şi nu am ştiut să facem economii. Poate trebuia să vină ceva să ne încerce. Generaţiile ce pornesc de la baby boomer şi merg spre millennial sau Z nu au fost încercate de lucruri atât de grave cum a fost cazul bunicilor noştri. Bunicii sau străbunicii noştri au trecut printr-un război sau chiar două, prin foamete. Noi nu am trecut prin nimic (până acum – n.red.)”, spune antreprenorul Feliciu Paraschiv, care a pus bazele lanţului de magazine Paco în urmă cu mai bine de două decenii şi a ajuns astăzi la 15 unităţi în judeţul Vrancea şi la afaceri de peste 20 mil. euro anul trecut.

    Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti
    „Pentru ca o librărie să trăiască e nevoie zilnic de cititori, de evenimente, de interacţiuni între librari, editori, autori şi public. perioada martie-mai, librăriile noastre au rămas fără cititori, lansările de carte s-au anulat, atelierele pentru copii s-au oprit, vânzările au scăzut la niveluri de neimaginat. Activăm într-un domeniu vulnerabil la scăderile economice: cărţile şi activităţile culturale sunt primele tăiate de pe listă în astfel de vremuri. însă disrupţia creată de pandemia COVID 19 s-a dovedit până acum mai devastatoare decât oricare dintre crizele cu care librăriile s-au confruntat în ultimele decenii”, spune Şerban Radu, cofondator al reţelei de librării Cărtureşti, una dintre cele mai importante zn România cu un total de circa 40 de unităţi.

  • Scandal între restaurante şi firmele de livrare. Cum au păcălit firmele de livrare restaurantele să plătească chiar şi cu 30% peste comisionul normal

    Restaurantelor din Marea Britanie li s-a impus să intre în blocaj pe 23 martie şi nu au voie să primească clienţi la masă până cel puţin pe 4 iulie.

    Multe lanţuri şi restaurante independente au apelat în schimb la livrări online, care sunt permise. Dar există îngrijorări legate de faptul că, din cauza comisioanelor prea mari aplicate de platformele de livrare, micile afaceri s-ar putea să fie nevoie să îşi întrerupă activitatea şi pe zona de delivery, scrie The Sun.

    În Marea Britanie, platformele de livrare continuă să perceapă comisioane de până la 30%, precum şi taxele de livrare. De pildă, cu toate că reprezentanţii Deliveroo nu au spune ce comisioane aplică, menţionând doar că nu au tarife stabilite şi că acestea variază în funcţie de restaurant, reprezentantul unui restaurant a declarat pentru Daily Mail că firma percepe 33%.

    Andrew Goodacre, directorul executiv al British Independent Retailers Association (BIRA), a declarat pentru The Sun: „Este dezamăgitor faptul că aceste platforme nu au facilitat colaborarea cu companiile reducând comisioanele în perioada respectivă. Comisioanele reduse ar fi fost compensate din plin prin volumul mai mare de comenzi.”

    La rândul său, preşedintele FSB, Mike Cherry, a adăugat: „Blocajul înseamnă că multe restaurante se bazează acum pe platformele online pentru a ajunge la clienţi şi este de înţeles că plătesc comisionul pentru acest serviciu. Dar este important ca platformele de livrare online să nu profite de pandemia de COVID-19, mărind preţurile într-un moment în care restaurantele nu au de ales decât să se aboneze. Taxele trebuie să fie justificate, corecte şi proporţionale.”

    Deliveryroo, Just Eat şi Uber Eats au declarat deopotrivă celor de la The Sun că nu e atât de simplu să reducă taxele, deoarece acestea sunt folosite pentru a acoperi alte costuri conexe, cum ar fi salariile şoferilor, asigurările şi marketingul.

    Au spus că au redus în schimb au renunţat la taxele de înscriere pentru restaurantele care s-au listat pe site-urile lor în timpul crizei, iar unora dintre firmele mici cu care există asocieri chiar le-au fost donate anumite sume de bani pentru a face faţă crizei. În mod normal, Deliveryroo percepe aproximativ 200 de lire sterline taxă de înscriere pentru restaurantele de orice mărime, dar s-a renunţat la aceasta în cazul restaurantelor independente şi mici, în timp ce firmelor mai mari li s-a redus taxa la 50 de lire. Just Eat a renunţat la taxa obişnuită de înscriere de 295 lire sterline plus TVA iar Uber Eats a renunţat la rândul său la taxa de înscriere – deşi nu se ştie care era aceasta.
     

  • Idei de business la care puţini s-au gândit. Au pariat pe ele, iar acum uimesc pe toată lumea

    Cafenele, restaurante, branduri în industria alimentară, produse vestimentare – toate au în spate mii, sute de mii, milioane de modele care au funcţionat şi care pot deveni sursă de inspiraţie. De unde te inspiri însă atunci când alegi să faci agende cu hârtie din piatră? Sau biciclete din bambus? Câţiva curajoşi au pornit în astfel de direcţii şi şi-au spus poveştile în ultimul an în cadrul proiectului ZF Afaceri de la zero.

    Marius Ardelean a început să producă agendele de lux Rockha în 2018. Ce e inedit însă este că hârtia din care sunt confecţionate agendele e făcută din piatră. Practic, brandul a luat naştere pe 1 martie 2018, când, din întâmplare, Marius Ardelean, în vârstă de 24 de ani, absolvent de informatică, a văzut pe internet că hârtia rezistentă la apă nu e un mit, ci o realitate.
    „Mi-a luat mai puţin de 30 de secunde să mă hotărăsc că vreau să văd această minune cu ochii mei şi am achiziţionat un caiet cu hârtie din piatră”, povestea Marius Ardelean la începutul acestui an, în emisiunea online ZF Afaceri de la zero.


    Fascinat de proprietăţile hârtiei din piatră, s-a gândit că ar putea produce chiar el agende şi caiete din acest material, dar a pus ideea pe lista de proiecte de făcut pentru „când va fi mare”. Proiectul a revenit însă la scurtă vreme, când, ca temă pentru facultate, şi-a prezentat ideea în faţa unui profesor. Reacţia pozitivă a acestuia a fost imboldul de care Marius Ardelean a avut nevoie pentru a se gândi mai serios la ceea ce avea să devină, doar câteva luni mai târziu, Rockha.
    Materia primă – hârtia brută, făcută din piatră – vine de la furnizori din Uniunea Europeană, iar pielea folosită pentru realizarea copertelor este adusă din Italia. În România, până când agendele sunt gata, trec prin trei locuri diferite din ţară.
    Concret, hârtia din piatră are în componenţă 80% carbonat de calciu, rezultat din sfărâmarea pietrei, la care se adaugă 20% polietilenă, adică PET-uri reciclate. Pasta astfel produsă se introduce la cuptor şi rezultă hârtia din piatră, explică Marius Ardelean.
    Investiţia lui Marius Ardelean şi a tatălui său până acum în Rockha a fost de 10.000 de euro. Dacă în 2019 Rockha a avut 4.000 de euro afaceri, în 2020 Marius Ardelean şi tatăl lui se aşteaptă la 10.000 de euro.
    Agendele Rockha, fiind cotate ca produse de lux, au preţuri cuprinse între 80 şi 130 de lei, în vreme ce caietele pornesc de la 75 de lei. Produsele sunt impermeabile, dar şi rezistente la rupere.

    Pe două roţi… altfel
    Dacă agendele din piatră v-au lăsat cu gura căscată, aflaţi că un alt antreprenor inovator a creat bicicletele din bambus. Sabin Dimian, un tânăr antreprenor din Câmpina, judeţul Prahova, a pus pe piaţă în 2018 brandul Veltra Bikes, sub care produce biciclete din bambus. După mai multe încercări, în noiembrie 2018 au ieşit primele biciclete. Cum şi când a început?


    „În 2012, când am citit într-o revistă de specialitate despre o companie americană care producea biciclete din bambus şi am fost uimit de preţul foarte mare pentru acest produs, undeva la 6.000 de dolari. Am zis că am putea să facem noi asta pentru piaţa din Europa”, povestea Sabin Dimian în 2019 pentru ZF.
    Materia primă pentru bicicletele Veltra, bambusul, vine din China, iar timpul de producţie este de circa patru-cinci zile. A optat pentru bambus pentru că poate fi recoltat în fiecare an. Dacă ar fi produs din alt lemn, trebuia să aştepte zece ani, astfel încât stejarul să ajungă la maturitate pentru a produce o asemenea bicicletă. În plus, bambusul este cu 35% mai rezistent decât stejarul şi absoarbe foarte bine vibraţiile, astfel că mersul cu bicicleta este mai confortabil în comparaţie cu produsele realizate din alte materiale. Aducerea materiei prime vine însă şi cu provocări, pentru că durează circa trei luni până când bambusul ajunge în România.
    Preţul unei biciclete ajunge la 1.200 de euro, în contextul în care în România nu mai există un alt producător de biciclete din bambus, iar publicul-ţintă al Veltra este format din oameni cu venituri peste medie.

    Un business real în mediul virtual
    Pentru a crea un business, Mircea Matei a „evadat” din lumea reală şi s-a refugiat în cea virtuală, iar astfel a apărut UniVRse, o sală cu jocuri bazate pe realitatea virtuală.
    În sala din zona Pipera a Capitalei pot merge copiii şi adulţii, realitatea virtuală fiind folosită atât ca formă de divertisment, cât şi ca modalitate de a vindeca anxietăţi precum frica de înălţime, de zbor, de animale sau de spaţii strâmte.


    „Ideea mi-a venit în timp ce eram student la Facultatea de Psihologie în Marea Britanie, la University of Essex. Acolo se discuta foarte mult despre realitatea virtuală şi studiile care au arătat eficienţa acesteia în domenii precum psihoterapie, educaţie, training, medicină, entertainment”, povestea Mircea Matei.
    Întors în România, s-a gândit iniţial să investească într-un cinema VR, însă licenţele pentru astfel de filme erau prea scumpe, aşa că s-a reorientat către sala de jocuri. A început să citească despre echipamente, despre software-uri şi ce beneficii poate avea această tehnologie, apoi a decis să le aplice în România.
    Mircea Matei a dezvoltat şi colaborarea cu şcolile, unde a mers cu ochelarii şi calculatoarele sale, pentru cursuri desfăşurate altfel decât în mod clasic. Copiii pot „zbura” pentru a vedea diferite oraşe, pot studia anatomia corpului uman, pot desena sau sculpta în 3D, dar în acelaşi timp se pot distra trăgând cu arcul sau sărind cu paraşuta în realitate virtuală.

    Antreprenor înapoi acasă
    Pe o afacere de nişă a pariat şi Cosmin Foltuţiu, care, după mai mulţi ani petrecuţi în Spania, s-a întors în România şi a fondat, în 2018, o firmă care produce cădiţe pentru duş. Fabrica funcţionează în Oradea, sub numele Imperma.


    „Povestea a început prin luna iulie a anului 2018, în Spania. La insistenţele unui bun prieten, am decis să deschid o mică fabrică în România, ştiind că aici nu exista niciun producător de asemenea cădiţe de duş”, a povestit Cosmin Foltuţiu pentru Afaceri de la zero.
    În septembrie 2018 a înfiinţat compania, apoi a mers în Spania pentru a cumpăra matriţele şi utilajele necesare pentru fabricarea cădiţelor de duş. În ianuarie 2019 a pus bazele fabricii, iar în aprilie anul trecut a început producţia. Cădiţele sunt destinate atât locuinţelor, cât şi altor tipuri de spaţii, precum hoteluri, pensiuni, spa-uri. În prezent, există trei colecţii de cădiţe de duş sub brandul Imperma.

    Sky is the limit
    Cu siguranţă ei nu sunt singurii antreprenori cu idei ieşite din comun, dar tot cu siguranţă pot să reprezinte modele. Large Globes (un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall), GoLED (un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee), Climb House (un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată) sau Caricatours (un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit) sunt alte câteva exemple. Ideile bune nu au graniţe, iar antreprenorii de la zero o ştiu cel mai bine.

    1. Large Globes – un business în producţia de globuri pământeşti gigant, ca în romanele lui Jules Verne, deţinut de fraţii Simona şi Remus Gall. 2. GoLED – un atelier de soluţii de iluminat personalizate, coordonat de Paul Schintee. 3. Climb House – un centru de escaladă deţinut de antreprenorii Andrei Bejan, Emil Roată şi Ioana Bejan Roată. 4. Caricatours – un business din realizarea de caricaturi, dezvoltat de familia Ruxandra şi Valentin Chibrit – sunt alte câteva exemple de afaceri inedite.

    Un an de căutări
    Proiectul Afaceri de la zero, demarat de Ziarul Financiar şi Banca Transilvania, a început pe 15 mai 2019, momentul zero al unei serii de căutări neîncetate de antreprenori cu mai multă sau cu mai puţină experienţă, dar cu planuri făcute cu simţ de răspundere. Am descoperit peste 300 de astfel de oameni, i-am „descusut” de secrete, de poveşti şi de obiective şi nu ne vom opri. Urmăriţi-ne în continuare pe site-ul Ziarului Financiar, pe platforma Afaceri de la zero. Veţi găsi o poveste nouă în fiecare zi.
    Vă aşteptăm!

  • Ce au consumat bucureştenii la terase după două luni şi jumătate: mâncărurile româneşti, în topul preferinţelor

    Cele nouă terase ale grupului City Grill, cel mai mare lanţ de restaurante cu capital românesc, au fost ocupate în proporţie de 100% luni la prânz, în ziua redeschiderii. Grupul a redeschis terasele restaurantelor Caru’ cu Bere, Hanu Berarilor Casa Oprea Soare şi Hanu’ Berarilor Casa Elena Lupescu, Restaurant Hanu’ lui Manuc, Pescăruş, City Grill Primăverii, Buongiorno Primăverii şi Buongiorno Victoriei. „Printre mâncărurile preferate de bucureşteni, ajunşi în restaurante după două luni şi jumătate de pauză, s-au numărat ciorba de văcuţă, sarmalele cu mămăliguţă, ciolanul de porc cu varză călită, pulpele de raţă cu varză şi papanaşii”, a declarat Daniel Mischie, CEO Grup City Grill. La capitolul băuturi, bucureştenii au preferat berea, limonada şi vinul.

    Potrivit lui Daniel Mischie, capacitatea celor nouă unităţi este mult diminuată faţă de o situaţie normală. „Terasele funcţionează la 40% din capacitate, iar interioarele nu sunt încă folosite. Cu toate acestea, gradul de ocupare de 100% de ieri de la prânz este o dovadă clară că bucureştenii îşi doreau să se reîntoarcă în restaurante”, susţine executivul.
    În restaurantele de tip casual dinning, au fost, în medie, 2-3 persoane la o masă, iar la cele de tip berării sau restaurante eveniment, media a fost de 4 persoane. Nota de plată pentru o masă a fost între 90 şi 120 de lei.

    Dacă înainte de pandemie locaţiile din Centrul Istoric aveau aproape 50% dintre clienţi turişti străini sau expaţi, iar cele de tip casual dinning 20-30%, acum prezenţa unor clienţi străini în restaurante a fost o excepţie. „Faptul că terasele au fost pline ne-a demonstrat că bucureştenii au încredere în măsurile luate de operatorii de restaurante. Prioritatea grupului City Grill este siguranţa clientului şi a angajatului şi, abia în plan secundar, este profitabilitatea”, a adăugat Daniel Mischie.

    Fiecare restaurant al grupului a beneficiat de o investiţie între 2.000 şi 10.000 de euro în măsuri de protecţie – achiziţie de măşti, mănuşi, dezinfectanţi, scannere de temperatură pentru angajaţi, soluţii şi aparate pentru dezinfectarea bucătăriilor. „Suprafeţele se dezinfectează la fiecare 30 de minute, mesele se dezinfectează şi ele după fiecare client şi există măşti de unică folosinţă în toate restaurantele, care le sunt oferite clienţilor, în cazul în care nu au şi sunt nevoiţi să intre în interior, la casa de marcat sau la toalete. La intrarea în restaurant există scanner de temperatură. Nu e obligatoriu pentru clienţi să facă testul, dar în cazul în care aceştia vor să îşi verifice temperatura, o pot face”, spun reprezentanţii businessului.

    Grupul City Grill deţine 18 restaurante în Bucureşti sub brandurile City Grill, Buongiorno, Caru’ cu Bere, Pescăruş, Hanu’ lui Manuc, Hanu’ Berarilor şi Becker Brau. Grupul a încheiat anul 2019 cu afaceri de 187 de milioane de lei,  în creştere cu 13% faţă de anul anterior.

     

  • Prima zi de funcţionare a industriei de cafenele şi restaurante după două luni şi jumătate de pauză: „Mă aşteptam la mai mult“. „Criza abia acum începe“

    • Industria de restaurante, cafenele şi baruri şi-a redeschis ieri porţile, însă localurile pot primi oaspeţi doar pe terase, nu şi la interior

    • Mai mult, şi terasele sunt aranjate conform regulilor de distanţare socială, adică sunt disponibile între 5 şi 20% din numărul total de locuri.

    „Mă aşteptam la mai mult fiind prima zi de activitate după două luni şi ju­mă­tate de pauză. E totuşi zi liberă, aşa că mă aşteptam să fie ca într-o zi de weekend. Speram să fie plin toa­tă ziua“, spune Dan Dragomir, CEO al Trattoria il Calcio.

    Executivul afirma recent că după 1 iunie oamenii se vor întoarce în restaurante, pe terase mai exact. Din discuţiile cu clienţii Trattoria il Calcio el aflase că aceştia aşteaptă redeschiderea.

    Trattoria il Calcio are terase la toate cele cinci restaurante din portofoliu. Pentru numărul de mese rămase după remodelarea conform noilor reguli de distanţare – undeva la jumătate din capacitatea normală a teraselor -, Dan Dragomir spunea că reţeaua va avea clienţi, urmând a avea un grad de ocupare de 100% în cel puţin anumite momente ale zilei şi în weekend.

    „Am avut un vârf la prânz când într-adevăr am avut toate mesele ocupate, mă refer la cele pe care le avem acum, conform regulilor impuse, când funcţionăm la jumătate din capacitatea normală. Apoi, lucrurile s-au liniştit. Lumea e încă reticentă să iasă“, adugă el.

    Totuşi, în mod surprinzător, cei care au mers la terasă au consumat, bonul mediu fiind de 140 de lei, semn că clienţii nu au „tras de o apă“. „S-au consumat şi sticle de vin“, adaugă executivul care precizează însă că şi livrarea merge în continuare.

    În ultimele două luni şi jumătate, industria HoReCa a înregistrat scăderi masive ale veniturilor, iar acolo unde antreprenorii nu s-au reorientat către livrările la domiciliu, încasările au fost zero. Industria res­tau­rantelor, cafenelelor şi barurilor a avut anul trecut o valoare de 17-18 mld. lei, 2019 fiind cel mai bun an de până acum pentru cele 35.000-40.000 de localuri. Cele două luni şi jumătate în care a funcţionat doar livrarea şi nu în toate businessurile înseamnă că s-au şters cu buretele încasări de circa 3 mld. lei.

    Acum, restaurantele, cafenelele şi barurile îşi reiau timid activitatea, deşi doar parţial prin redeschiderea teraselor cu anumite măsuri de prevenţie de care operatorii trebuie să ţină cont pentru a evita răspândirea coronavirusului.

    „După două luni şi jumătate restaurantele sunt deschise, din păcate cu anumite restricţii. Astăzi par­ticipăm la relansarea, la readucerea în cadrul economiei a peste 100.000 de colegi din HoReCa“, spune Daniel Mischie, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hote­lurilor şi Restaurantelor din România – HORA.

    Antreprenorii din industria ospitalităţii au o misiune grea, nu se luptă cu guvernul, cu regulile sau cu banii, ci se luptă cu teama, spune Dragoş Petrescu, fondatorul grupului City Grill, unul dintre cei mai puternici jucători din industria restaurantelor.

    „Misiunea lor este să le dovedească tuturor românilor că este foarte sigur ca ei să revină în restaurante. Avem o misiune dificilă, după două luni şi jumătate, însă, sunt convins că cei din această industrie vor face tot ce este necesar ca să putem să îi convingem pe români să revină în restaurante. Îmi doresc să văd cât mai multe terase pline.“

    Ieşitul la terasă nu va mai fi, cel puţin în perioada următoare, la fel cum a fost vara trecută. Odată cu măsura privind deschiderea teraselor, autorităţile au impus o serie de reguli pentru a evita răspândirea noului coronavirus.

    Mersul la terasă se va face doar pe bază de rezervare, iar clienţii vor fi nevoiţi să-şi spună numele, prenumele şi numărul de telefon, astfel că în cazul în care în cadrul localului ar putea exista un caz de îmbolnăvire, toţi cei care au fost în acel moment pe terasă să poată fi anunţaţi.  Angajaţii teraselor vor fi nevoiţi să poarte mănuşi şi mască de protecţie.

    De asemenea, mesele nu trebuie să aibă mai mult de patru locuri cu distanţă de 1,5 m între scaune şi 2 metri în mese. Personalul terasei va pune la dispoziţia clienţilor produse dezinfectante pentru mâini, atât la intrare cât şi în spaţiile comune.

    Deschiderea teraselor, a plajelor şi eliminarea declaraţiei pe proprie răspundere la deplasarea în afara localităţii sunt doar câteva dintre măsurile de relaxare aplicabile odată cu data de 1 iunie. Începând cu data de 15 iunie, autorităţile estimează şi deschiderea localurilor care nu deţin o terasă, în funcţie de evoluţia cazurilor de îmbolnăvire cu noul coronavirus.

    „Am pornit la drum cu 40% din capacitatea teraselor, dar cu maximum 15% din capacitatea totală. La Stadio spre exemplu avem patru mese a câte patru scaune. În mod normal, aveam 260 de locuri“, spune Radu Dumitrescu, proprietarul grupului Stadio Hospitality Concepts, care reuneşte sub aceeaşi umbrelă restaurantele Stadio, NOR, Bistro Cişmigiu, Social 1, 18 Lounge şi Embassy Park.

    El mai spune că lucrurile merg conform estimărilor momentan, „aşa şi aşa“, cu toate locurile ocupate pentru prânz.

    „Oamenii au venit să mănânce, sunt mulţi copii. E important că funcţionăm, nu mai stăm degeaba. Depindem însă de vreme.“

    El spune însă că acum criza e abia la început, mai exact până acum jucătorii HoReCa au primit bani pentru şomaj, n-au plătit taxe, au beneficiat de multe ori de amânarea plăţii chiriilor sau a plăţilor către furnizori, băncile au înţeles şi ele.

    „Acum urmează o reactivare a costurilor menţionate mai sus, deşi noi funcţionăm la doar 15% din capacitate. Trebuie să avem grijă la fiecare leu“, adaugă el.

    În ceea ce priveşte reluarea activităţii şi la interior, el spune că trebuie să devină oficial pentu a se pronunţa.

    Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.

    Pastilă: Deşi 1 iunie a marcat deschiderea teraselor, nu toţi antreprenorii au ales să-şi reia activitatea. Noile măsuri de prevenţie reprezintă pentru antreprenori noi investiţii în echipamentele de protecţie şi soluţiile dezinfectante, iar o redeschidere care nu poate fi făcută la capacitate maximă nu ar fi în rentabilă pentru unele businessuri.

  • Ce măsuri ar trebui să respecte restaurantele pentru a spori gradul de protecţie al clienţilor şi angajaţilor în faţa coronavirusului

    Pe măsură ce restaurantele redeschid sălile de luat masa, mulţi oameni sunt dornici să mănânce din nou în locurile preferate. Cu toate acestea, clienţii trebuie să fie atenţi la anumite aspecte care indică faptul că unele restaurante nu sunt în prezent sigure. „Singurul lucru pe care îl cunoaştem este că virusul este încă acolo”, a declarat pentru Business Insider Celeste Monforton, lector în domeniul sănătăţii publice la Texas State University, adăugând că virusul nu respectă un calendar şi, odată cu ridicarea restricţiilor, nu se retrage singur de la o anumită dată.

    Experţii au creat linii directoare pentru a menţine restaurantele cât mai în siguranţă pe măsură ce acestea redeschid sălile de mese. Restaurantele care respectă aceste îndrumări vor fi mult mai sigure decât cele care nu au făcut ajustări pentru a proteja clienţii şi angajaţii împotriva coronavirusului. Iată câteva aspecte de care ar trebui să ţineţi cont când decideţi să treceţi pragul unei unităţi.

    Distanţarea socială este esenţială pentru a menţine în siguranţă clienţii şi angajaţii. Şi, practic, este imposibil să ţii clienţii la şase metri distanţă unul de celălalt dacă fiecare masă este deschisă. Majoritatea restaurantelor marchează faptul că anumite mese sunt scoase din uz, iar alţii le scot pur şi simplu din sală. Dacă fiecare masă este deschisă şi restaurantul are la fel de multe locuri ca înainte de pandemie, ar trebui să evitaţi acest loc, scriu cei de la Business Insider.

    În timp ce blocarea unor mese poate ajuta la promovarea distanţării sociale, ar trebui să fiţi conştienţi de aglomeraţia din întregul restaurant. Dacă oamenii se strâng în grupuri mari în jurul unui bar pentru a comanda băuturi, evitaţi acea parte a restaurantului sau evitaţi restaurantul în întregime.

    Un restaurant aerisit, cu ferestre mari şi ventilaţie bună este mai sigur decât un loc cu un flux de aer slab, care se bazează pe aerul condiţionat pentru a răcori clienţii, într-o cameră ticsită, şi care poate contribui la împrăştierea virusului. Cercetătorii au recomandat creşterea distanţei dintre mese şi îmbunătăţirea ventilaţiei pentru a preveni răspândirea coronavirusului în restaurante. Sau, chiar mai bine, alege un restaurant cu locuri în aer liber. Curăţenia şi igienizarea spaţiilor este de asemenea un factor deosebit de important.

    Ideal ar fi ca toată lumea să poarte o mască atunci când se află înăuntru sau la mai puţin de şase metri faţă de alte persoane. Cu toate acestea, acest lucru este dificil de făcut în timp ce mănânci. Restaurantele ar trebui să solicite angajaţilor să poarte măşti. În bucătării, poate fi dificil să aplici cu stricteţe distanţarea socială, iar chelnerii sunt nevoiţi să vină în contact cu clienţii atunci când servesc mâncare, însă angajaţii care poartă măşti pot indica, de asemenea, dacă restaurantul ia în serios măsurile de siguranţă. Este greu de spus cât de atenţi sunt angajaţii care respectă politicile de igienizare, dar este clar dacă oamenii poartă măşti.