Tag: puncte

  • Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, povesteşte-i de planurile tale

    Singurul fel în care putem progresa este prin experienţa eşecului. Văd aceeaşi situaţie şi în România, iar în opinia mea alegerile prezidenţiale sunt o pierdere de vreme. Nimic nu se va întâmpla nici înainte şi nici după alegeri“, a spus Steen Jakobsen la un eveniment organizat de Business Magazin. El spune că nici măcar nu contează cine va fi ales în România şi nu va conta nici din punct de vedere politic, nici economic. Inabilitatea mediului politic de a schimba lucrurile este de fapt motivul pentru situaţia economică şi nivelul uriaş al îndatorării statelor. Singurul mod prin care ţările vor evolua, nu numai România, ci de-a lungul întregii lumi, este prin eşec, pentru că, spune Jakobsen, niciun politician nu va recunoaşte că a greşit, ci cu toţii vor continua prin a nu face nimic şi a juca un joc numit „pretinde şi extinde“. Vor pretinde că sunt credibili şi că au un plan şi îşi vor extinde cât pot de mult mandatele.

    ASTA ESTE A POLITICULUI.

    Cartea Ariannei Huffington nu m-a dat pe spate, dar vine cu o ofertă decentă: este vorba despre adoptarea unei a treia unităţi de măsură a succesului, pe lângă cele două deja existente – bani şi putere; a treia metrică este clădită pe patru fundamente – „bunăstare, înţelepciune, miracol şi dăruire“. „Atenţia noastră s-a concentrat asupra modului în care putem face mulţi bani, asupra modului în care ne cumpărăm o casă mare şi asupra modului în care putem avansa cât mai sus în carieră. În timp, în momentul de faţă, succesul, banii şi puterea au devenit practic sinonime în mintea multora“, spune Huffington. Arianna Huffington ne propune o abordare New Age, posibilă pe fundamentul sutelor de milioane de dolari pe care le-a luat pentru The Huffington Post, dar mai greu de aplicat pe malurile sărace ale Dâmboviţei.

    ASTA ESTE A VULGULUI.

    Între cele două aş pune, simplu, o spunere de-a lui Woody Allen, cred, ceva de genul „Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, povesteşte-i de planurile tale“. Asta prefaţează bine ceva ce am scris în toamna anului 2008, un text care se chema „Vreau să vă doară“ şi care se mula pe teoria lui Jakobsen cu eşecul – trebuie ca o criză să doară, astfel încât să ştim cum este atunci când este într-adevăr rău. Plastic vorbind, mirosul grajdului ne va face să apreciem la justa valoare şi să căutăm parfumul. Slăbiciunile noastre, mai accentuate decât ale altor naţii, sunt generate tocmai de faptul că românul se bazează pe “a se descurca”, înainte de “a construi”, “a gândi”, “a munci”, “a respecta” sau “a fi respectat”. Crizele au fost multe în România, dar niciuna nu s-a împlinit, nu s-a finalizat pentru a genera şi efecte pozitive. În 2011 constatam că nu s-a schimbat nimic, şi cu atât mai mult în 2014, când răfuiala politică a ajuns să se poarte nu numai pentru fotoliul de la Cotroceni, ci pentru posturile ce se vor elibera „în cazul în care“. Mă rog, unii cred că pot înlocui „în cazul în care“ cu „sigur că va“.

    În mijlocul vacarmului, stau oameni care îşi fac planuri; de vacanţă, de carieră, de extindere a locuinţei, pentru o viaţă mai bună sau mai liniştită. În lumea întreagă mulţi au căzut în capcană, crezând că pieţele se vor întoarce la indicatorii de dinaintea crizei. Lumea a luptat, risipind resurse imense, pentru reluarea expresiei „business as usual“, dar timpurile au devenit unusual.

    România se va schimba, va consuma mai mult, vor veni investitori, antreprenorii vor porni afaceri. Dar de restul lumii, de bogăţie, de Europa şi de un mai bine colectiv ne va separa, mereu, un decalaj pe care suntem incapabili să-l depăşim. Criza aceasta ne-ar fi putut ajuta să recuperăm o bucată bună, dacă ne-am fi jucat bine cărţile. Dar i-am povestit lui Dumnezeu de planurile noastre.

    Ilustrez cu cel mai binevoitor Dumnezeu pe care îl cunosc, pictat de Michelangelo.

  • Puncte de (dez)interes turistic în judeţul Constanţa

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)


    Călătorul ce se abate de la ruta Seimeni-Vlad Ţepeş şi urmează drumul ondulat, ajunge la cetate pe neaşteptate, coborându-şi ochii spre zidurile ei uimit de coexistenţa bicicletelor sprijinite de gardul gospodăriilor de peste drum.

    Merită să tragi maşina undeva lângă un gard şi să te plimbi singur printre ziduri. Nu există ghid, doar o tablă tipărită la intrare. Miroase a fân şi iarbă coaptă de soare, fire scurte îţi gâdilă degetele printre sandale, şi paşii bâiguie tăcuţi prin ziduri. Dunărea îşi vede de treabă curgând obosită sub tăpşanul strategic pe care a fost cocoţat castrul. Prin 2011 o măicuţă blândă de la biserica din apropiere spunea că pe insula dintre ape mergeau studenţi în tabără. La sfârşitul acesta de vară peisajul era tăcut, moleşit de un soare ploios.

    Nu îţi dai seama de mare lucru şi nici imaginaţia nu te ajută. Spaţiile îngrădite de ziduri sunt destul de mari pentru a le putea identifica drept locuinţe, dar destul de mici pentru a te putea gândi la spaţii publice tipice castrelor romane menite să protejeze graniţa danubiană a imperiului.

    Înţelegi însă repede că stai în faţa unei victorii duble: romanii au reuşit să construiască ceva durabil, românii să ignore la fel de durabil. Între vizitele din 2011 şi 2014 nimic nu pare să se fi schimbat pe acolo în afară de anotimpuri.

    Dacă şerpuieşti pe drum înainte, printre sălcii pitice şi stupi de albine, lăsând pe stânga dava căzută şi dizgraţia ministerului de resort, la vreo şase kilometri înspre Hârşova te opreşti în comuna Topalu, poate cea mai bogată din România, căci acolo Dinu şi nevasta lui Sevasta, nişte învăţători inimoşi, au deschis prima şcoală din sat, fără să ştie unde va duce dragostea lor pentru educaţie şi cultură. În 1960, fiul lor Gheorghe, medic în Bucureşti, a ales să doneze statului român colecţia sa de artă, cu condiţia creării unui muzeu în Topalu, purtând numele părinţilor lui.

    Colecţia Dinu şi Sevastiţa Vintilă numără circa 228 de piese, în mare parte picturi, semnate de Grigorescu, Tonitza, Francisc Şirato, Octav Băncilă, Corneliu Baba, Constatin Piliuţă şi alţii. Sculpturile sunt de mică dimensiune, ieşite din mângâierile unui Paciurea, Ion Jalea şi Oscar Han, cel care a realizat şi bustul ce străjuie mormântul donatorului, plasat în curtea casei părinteşti devenite şcoală şi apoi muzeu.

    Pentru vizitator colecţia poate fi copleşitoare. Carele cu boi ale lui Grigorescu, copiii lui Tonitza, peticarul şi evreul lui Băncilă, himera apelor lui Paciurea – toate acestea puse împreună, în săli ce aliniază sacadat nume grele ale artei româneşti, ar trebui să sufoce vizitatorul şi aşa nepregătit de intrarea modestă în muzeu; cumva însă peste operă se imprimă linişte şi doar ochii şi respiraţia trădează încărcătura din aer. Privirea e rapid marcată de pereţii unei săli de 8 x 2 metri pătraţi tapetate cu lucrările lui Grigorescu, nelăsată să îşi revină din surpriză, căci Tonitza priveşte cu ochi rotunzi în camera următoare. Mirarea se ţine lanţ şi deşi ar trebui să te fi obişnuit deja, te miri încontinuu cu fiecare nou perete, cu fiecare nou nume de artist român de calibru.

    Lucrările sunt atent alese şi devine rapid evident faptul că multe au în comun zona de sud a ţării, Dobrogea, aşa cum era timpul vieţii pictorilor ce au imortalizat-o: Mangalia, Balcicul şi portrete de turci şi tătăroaice, geamii şi copii cu bostani, sate dobrogene şi naturi moarte cu flori, peşti şi fructe solare, promontorii. E o sărbătorire a sufletului oriental de la malul mării, a exotismului caselor văruite în alb şi albăstriu, a liniei bine definite din sprânceana unei tinere tătăroaice, a luminii mai presus de toate, aşa cum se reflectă şi transcende prin arhitectura clădirilor şi a sufletelor.

    Observând perioada în care au trăit artiştii expuşi la Topalu te gândeşti că acela a fost fără doar şi poate timpul de aur al picturii româneşti, sfârşit de secol nouăsprezece până uşor după jumătatea secolului douăzeci. Gândul că acest medic plămădit de doi învăţători de ţară a putut pune laolaltă lucrări ale celor mai bine cotaţi pictori români apasă greu. Colecţionar şi prieten al acestora, medicul Gheorghe Vintilă a avut probabil o viaţă bogată în frumuseţe; istoria precizează doar că nu a fost căsătorit, iar doamna muzeograf (custode al muzeului încă din 1968) ne spune blând că medicul pensionat, devenit director al muzeului de artă din Constanţa, a murit singur şi sărac, nouăsprezece ani după donarea colecţiei, iar înmormântarea a fost suportată financiar de colectivul muzeului.

    Emoţia pe care reuşesc să o transmită unele lucrări este adusă cu picioarele pe pământ instant la un calcul sumar al valorii de piaţă a exponatelor. Un muzeu cât o şcoală sătească, o comoară artistică imposibil de evaluat, încasări de nici o sută de lei pe zi. O excursie de şase ore pentru zile mai întunecate sau turişti pentru care plaja nu e suficientă. Un obiectiv turistic absent din circuitele turistice şi ele inexistente pentru Dobrogea. La fel ca vechiul castru roman.

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • O aplicaţie pentru şoferi a ajuns la peste 70.000 de utilizatori în România

    Waze, o aplicaţie destinată şoferilor, este folosită în prezent de peste 70.000 de români. Fondată în 2007 de Ehud Shabtai, Amir Shinar şi Uri Levine şi lansată iniţial în Israel, Waze a devenit repede una dintre cele mai căutate aplicaţii de navigaţie din lume. Drept urmare, aplicaţia a fost cumpărată de Google în iunie 2013 pentru un miliard de dolari.

    Waze are o bază de date de aproape 50 de milioane de utilizatori. În primele runde de investiţii, compania a reuşit să strângă 67 milioane de dolari.  
    Noutatea pe care a adus-o Waze a fost posibilitatea de a transmite celorlalţi şoferi incidentele din trafic sau punctele aglomerate. Mai mult, utilizatorii sunt răsplătiţi cu puncte dacă activitatea lor este constantă; aceste puncte reprezintă credibilitatea utilizatorului.

    La momentul vânzării, CEO-ul Noam Bardin a explicat de ce a preferat să vândă compania în locul unei listări pe bursă: “Ne-am întrebat dacă Waze va fi în continuare un proiect la care să participăm cu plăcere şi un loc de muncă plăcut. Dacă am fi ales o ofertă publică iniţială în locul afacerii cu cei de la Google, am fi atras atenţia celor de pe Wall Street, a băncilor şi a altor persoane interesate. Am preferat să petrecem timpul cu comunitatea de utilizatori”.
     

  • Proiectul privind reducerea CAS, de la 1 octombrie, cu 5 puncte procentuale, adoptat de Cameră

     Ponta a spus că reducerea CAS este o iniţiativă care a fost în programul USL şi a fost susţinută şi de celelalte forţe politice.

    “Această iniţiativă a fost în programul de guvernare a USL, dar a fost susţinută şi de celelalte forţe politice, este în favoarea dezvoltării României. Datele primite de la INS confirmă o creştere economică de aproape 4%, am primit datele privind încasările din primele 6 luni şi suntem în graficul stabilit cu instituţiile internaţionale, deci putem să luăm această măsură”, a afirmat Ponta.

    El a adăugat că ar fi o măsură care ar acorda şi mai multă încredere celor care investesc în România pe termen mediu şi lung şi creează locuri de muncă, menţionând că PSD, care este un partid de stânga, susţine “o măsură foarte bună de relaxare fiscală”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PLANUL DE PACE în 14 puncte propus de preşedintele Ucrainei pentru estul separatist al ţării. Planul nu include şi încetarea unilaterală a focului

     Acest plan conţine, între altele, puncte referitoare la “dezarmare”, “garantarea unui culoar pentru plecarea mercenarilor ruşi şi ucraineni” sau “descentraliazarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”, potrivit site-ului televiziunii private Inter TV.

    Însă în plan nu figurează şi încetarea unilaterală a focului anunţată de către preşedintele ucrainean.

    O insurecţie separatistă în regiunea industrială rusofonă Donbas s-a soldat cu cel puţin 360 de morţi, începând din aprilie, şi ameninţă unitatea acestei foste republici sovietice, devastată deja de recesiune

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul legii de reducere a CAS a fost aprobat de Guvern. Documentul va fi trimis Parlamentului spre aprobare rapidă – surse

     Premierul Victor Ponta a precizat anterior că poiectulva fi discutat, miercuri, de Guvern şi trimis cât mai rapid la Parlament, unde va fi adoptat de Senat în procedură de urgenţă şi de deputaţi la începutul lunii iulie.

    “Avem pe ordinea de zi proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, în sensul reducerii contribuţiilor de asigurări cu 5% (puncte -n.r.) de la 1 octombrie. Vreau să plece la Parlament cât mai repede. Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţiilor, la începutul lunii iulie, va avea oricum o sesiune extraordinară pentru a aproba ratificarea Acordului de asociere între Moldova şi Uniunea Europeană şi atunci îl adoptă şi Camera Deputaţilor, deci poate pleca la preşedinte pentru promulgare”, a afirmat Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

    El a susţinut totodată că s-a discutat cu instituţiile financiare internaţionale în această privinţă, iar Guvernul, fiind “mai bun gospodar”, are bani puşi deoparte pentru această măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiectul legii de reducere a CAS a fost aprobat de Guvern. Documentul va fi trimis Parlamentului spre aprobare rapidă – surse

     Premierul Victor Ponta a precizat anterior că poiectulva fi discutat, miercuri, de Guvern şi trimis cât mai rapid la Parlament, unde va fi adoptat de Senat în procedură de urgenţă şi de deputaţi la începutul lunii iulie.

    “Avem pe ordinea de zi proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, în sensul reducerii contribuţiilor de asigurări cu 5% (puncte -n.r.) de la 1 octombrie. Vreau să plece la Parlament cât mai repede. Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţiilor, la începutul lunii iulie, va avea oricum o sesiune extraordinară pentru a aproba ratificarea Acordului de asociere între Moldova şi Uniunea Europeană şi atunci îl adoptă şi Camera Deputaţilor, deci poate pleca la preşedinte pentru promulgare”, a afirmat Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

    El a susţinut totodată că s-a discutat cu instituţiile financiare internaţionale în această privinţă, iar Guvernul, fiind “mai bun gospodar”, are bani puşi deoparte pentru această măsură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul discută legea de reducere a CAS, documentul va fi trimis Parlamentului spre aprobare rapidă

     “Avem pe ordinea de zi proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, în sensul reducerii contribuţiilor de asigurări cu 5% (puncte -n.r.) de la 1 octombrie. Vreau să plece la Parlament cât mai repede. Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţiilor, la începutul lunii iulie, va avea oricum o sesiune extraordinară pentru a aproba ratificarea Acordului de asociere între Moldova şi Uniunea Europeană şi atunci îl adoptă şi Camera Deputaţilor, deci poate pleca la preşedinte pentru promulgare”, a afirmat Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

    El a susţinut totodată că s-a discutat cu instituţiile financiare internaţionale în această privinţă, iar Guvernul, fiind “mai bun gospodar”, are bani puşi deoparte pentru această măsură.

    “Cred că este o măsură foarte bună, cerută de mult timp de toate partidele politice. Unele, după ce am fost noi de acord, nu mai sunt ele de acord, dar e treaba lor. Avem – şi am discutat clar cu intituţiile financiare internaţionale – ne încadrăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Am fost un guvern mai bun gospodar şi avem nişte bani puşi deoparte pentru această reducere”, a susţinut premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul discută legea de reducere a CAS, documentul va fi trimis Parlamentului spre aprobare rapidă

     “Avem pe ordinea de zi proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, în sensul reducerii contribuţiilor de asigurări cu 5% (puncte -n.r.) de la 1 octombrie. Vreau să plece la Parlament cât mai repede. Senatul mi-a comunicat că aşteaptă proiectul, îl dezbate în procedura cea mai rapidă şi îl adoptă, iar Camera Deputaţiilor, la începutul lunii iulie, va avea oricum o sesiune extraordinară pentru a aproba ratificarea Acordului de asociere între Moldova şi Uniunea Europeană şi atunci îl adoptă şi Camera Deputaţilor, deci poate pleca la preşedinte pentru promulgare”, a afirmat Ponta la începutul şedinţei de Guvern.

    El a susţinut totodată că s-a discutat cu instituţiile financiare internaţionale în această privinţă, iar Guvernul, fiind “mai bun gospodar”, are bani puşi deoparte pentru această măsură.

    “Cred că este o măsură foarte bună, cerută de mult timp de toate partidele politice. Unele, după ce am fost noi de acord, nu mai sunt ele de acord, dar e treaba lor. Avem – şi am discutat clar cu intituţiile financiare internaţionale – ne încadrăm în 2014 în toate obligaţiile pe care ni le-am asumat. Am fost un guvern mai bun gospodar şi avem nişte bani puşi deoparte pentru această reducere”, a susţinut premierul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro