BusinessMagazin

Tag: productie

  • UE promite 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de muniţie în Europa

    Uniunea Europeană pune deoparte 500 de milioane de euro pentru a stimula producţia de proiectile, rachete şi praf de puşcă, într-un efort de a accelera producţia de muniţie pentru Ucraina şi de a impulsiona industria de apărare a blocului, conform Bloomberg.

    Printre o serie de măsuri, Comisia Europeană a propus ca aceste fonduri să cofinanţeze proiectele alături de guvernele UE. Aceasta a oferit aproximativ jumătate din finanţare pentru ca întreprinderile să îşi mărească capacitatea de producţie sau să recondiţioneze stocurile vechi de muniţie pentru a deveni din nou operaţionale.

    “Legea pe care o propunem este fără precedent”, a declarat Thierry Breton. “Ea vizează să sprijine direct, cu bani UE, accelerarea industriei noastre de apărare pentru Ucraina şi pentru propria noastră securitate.”

    UE doreşte să relanseze industria de apărare a blocului comunitar după ani de cheltuieli reduse în urma Războiului Rece, care au determinat firmele să reducă producţia. Muniţia a devenit o necesitate urgentă, având în vedere volumele mari utilizate zilnic atât de Rusia, cât şi de Ucraina.

    Blocul vrea să stimuleze aprovizionarea cu aceste proiectile a Ucrainei, în timp ce aceasta continuă să respingă invazia Rusiei şi îşi pregăteşte propria contraofensivă. De asemenea, statele membre doresc să îşi aprovizioneze propriile rezerve pentru a se pregăti pentru orice potenţial conflict viitor.

    Separat, miniştrii de externe ai blocului au susţinut în martie planurile de a cheltui 1 miliard de euro din fondul său european pentru pace pentru a rambursa aproximativ 50% din muniţia modernă şi din cea din epoca sovietică pe care statele membre o trimit Ucrainei din propriile stocuri. În cadrul acestui efort au fost deja livrate rachete şi obuze în valoare de peste 600 de milioane de euro, a declarat în aprilie Josep Borrell, şeful politicii externe a UE.

    Miniştrii au aprobat, de asemenea, planurile de a cheltui încă un miliard de euro din acelaşi fond pentru a cumpăra împreună muniţie, dar de atunci efortul s-a blocat în discuţii tehnice, în timp ce diplomaţii discută termenii juridici. Întrebarea dacă companiile din afara UE pot beneficia de acest lucru i-a deranjat pe negociatori, mai ales că unele firme deţin facilităţi de producţie în comun cu omologii europeni. Diplomaţii UE au declarat că dosarul ar trebui să fie finalizat în curând.

    În cadrul actului propus miercuri, care mai are nevoie de aprobarea Parlamentului European şi a statelor membre, Comisia a declarat că va utiliza, de asemenea, aproximativ 50 de milioane de euro din aceşti bani pentru a lansa un aşa-numit fond de accelerare pentru a îmbunătăţi accesul firmelor din domeniul apărării la finanţare. Acesta ar oferi subvenţii potenţiale pentru a compensa firmele pentru nivelul mai ridicat al ratelor dobânzilor pe care băncile le acordă, precum şi pentru a oferi potenţial împrumuturi cu rating preferenţial companiilor pregătite să îşi mărească producţia.

    UE speră că împrumuturile vor răspunde plângerilor formulate de firmele europene din domeniul apărării. Industria a avertizat cu privire la dificultăţile de a obţine finanţare din partea băncilor şi a investitorilor, pe fondul unei tendinţe în creştere a investiţiilor responsabile din punct de vedere social, care a continuat în ciuda războiului Rusiei în Ucraina şi a planurilor guvernamentale de a creşte cheltuielile pentru apărare.

    În propunerea sa, comisia a solicitat Băncii Europene de Investiţii, propriul organism de creditare al blocului, să îşi intensifice sprijinul pentru industria de apărare. În prezent, BEI investeşte în sisteme cu dublă utilizare, civilă şi de securitate, dar nu oferă împrumuturi pentru finanţarea armamentului, a muniţiilor şi a explozibililor. Pentru a schimba această situaţie ar fi nevoie de sprijinul celor 27 de state membre ale UE.

    Comisia a propus, de asemenea, măsuri menite să elimine obstacolele guvernamentale prin derogări temporare de reglementare care se vor încheia în 2025. Măsura ar scuti companiile de unele legi naţionale, cum ar fi cele care interzic turele de noapte, care obligă companiile să închidă fabricile pe timp de noapte. De asemenea, UE a declarat că ar putea decide, împreună cu guvernul naţional al unei companii, să solicite unei firme să îşi reorienteze producţia pentru Ucraina sau pentru statele membre.

    Comisia a declarat că va încerca să accelereze negocierile cu statele membre şi cu Parlamentul pentru a finaliza actul până la sfârşitul lunii iunie.

     

  • Preţurile producţiei industriale au crescut în martie 2023 cu 13,6% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile unei majorări de 17,4% a tarifelor de pe piaţa internă şi cu 4,7% la extern

    Preţurile producţiei industriale au crescut în martie 2023 cu 13,6% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile unei majorări de 17,4% a tarifelor de pe piaţa internă şi cu 4,7% la extern, arată datele INS publicate miercuri.

    Faţă de februarie 2023, în martie preţurile producţiei industriale pe total (piaţa internă şi piaţa externă) s-au situat aproape la acelaşi nivel.

    Cele mai mari creşteri raportat la nivelul din primăvara anului trecut au fost înregistrate în industria energetică, de 20%, urmată de cea a bunurilor de uz curent, de 16,6%, Industria bunurilor de folosinţă îndelungată, cu un plus de 10,5%, şi Industria bunurilor de capital şi de cea a bunurilor intermediare, cu creşteri de 6,8-6,9%.

    Pe secţiuni, primul loc este ocupat de Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, unde preţurile s-au majorat cu 36% an la an, urmată de Captarea, tratarea şi distribuţia apei, cu 24%.

    Un alt domeniu marcat de creşterea preţurilor de producţie este  Industria alimentară, cu un avans de 18,6%, similar cu Fabricarea băuturilor, cu 18,7%.

    În schimb, în cazul Extracţiei petrolului brut şi a gazelor naturale preţurile de producţie s-au redus cu 32%, iar la Fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului cu 19%.

     

     

  • Ţara care va investi 15 miliarde de dolari într-o nouă tehnologie a bateriilor pentru vehicule electrice

    Coreea de Sud va investi 20 de trilioane de woni (15 miliarde de dolari) până în 2030 pentru a furniza primele baterii solid-state din lume, în încercarea de a rămâne în faţa competitorilor în cursa vehiculelor electrice, conform Bloomberg.

    Investiţia va fi realizată în comun de sectorul public şi cel privat, cu un plan de a deveni prima ţară din lume care va comercializa baterii solid-state, potrivit unei declaraţii a biroului prezidenţial. Planul a fost anunţat în timpul unei întâlniri găzduite joi de preşedintele Yoon Suk Yeol.

    Bateriile solid-state au devenit cea mai promiţătoare tehnologie pentru a uşura stocarea energiei electrice şi pentru a reduce preţurile, iar mai mulţi producători importanţi au planuri pentru a le comercializa în acest deceniu, potrivit BloombergNEF. Cu toate acestea, cel mai mare producător de baterii din lume, compania chineză Contemporary Amperex Technology Co. şi-a exprimat scepticismul cu privire la această tehnologie, în timp ce a prezentat miercuri o baterie cu stare condensată.

    Anunţul Coreei de Sud a inclus, de asemenea, un plan de cvadruplare a capacităţii de producţie de material catodic în următorii cinci ani şi de începere a producţiei comerciale de baterii litiu-fosfat de fier din 2025.

     

  • După 18 ani, cel mai mare reactor nuclear din Europa va începe să producă energie electrică în mod regulat

    Reactorul nuclear finlandez Olkiluoto 3 (OL3), cel mai mare reactor nuclear din Europa, va începe producţia regulată de electricitate duminică, crescând securitatea energetică într-o regiune în care Rusia a tăiat livrările de gaze şi energie.

    Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar vestea demarării OL3 vine în contextul în care Germania îşi opreşte sâmbătă ultimele trei reactoare rămase, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte în domeniul nuclear.

    Operatorul OL3, Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză de utilităţi Fortum şi de un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că se aşteaptă ca unitatea să acopere aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând astfel nevoia de importuri din Suedia şi Norvegia, notează agenţia Reuters.

    Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda după mai bine de patru decenii şi prima din Europa după 16 ani, a început în 2005. Iniţial, centrala urma să fie inaugurată patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice.

    OL3 a furnizat pentru prima dată producţia de testare către reţeaua naţională de energie electrică a Finlandei în luna martie a anului trecut şi se aştepta la momentul respectiv să înceapă producţia regulată patru luni mai târziu, dar, în schimb, a suferit o serie de defecţiuni şi întreruperi care au necesitat luni de zile pentru a fi remediate.

    Exporturile de energie electrică ale Rusiei către Finlanda s-au încheiat în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a prăpastiei tot mai mari dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina.

    Monopolul rus de stat al exporturilor, Gazprom, a încetat la scurt timp după aceea livrările de gaze naturale către naţiunea nordică.

  • După 18 ani, cel mai mare reactor nuclear din Europa va începe să producă energie electrică în mod regulat

    Reactorul nuclear finlandez Olkiluoto 3 (OL3), cel mai mare reactor nuclear din Europa, va începe producţia regulată de electricitate duminică, crescând securitatea energetică într-o regiune în care Rusia a tăiat livrările de gaze şi energie.

    Energia nucleară rămâne controversată în Europa, în primul rând din cauza preocupărilor legate de siguranţă, iar vestea demarării OL3 vine în contextul în care Germania îşi opreşte sâmbătă ultimele trei reactoare rămase, în timp ce Suedia, Franţa, Marea Britanie şi alte ţări plănuiesc noi proiecte în domeniul nuclear.

    Operatorul OL3, Teollisuuden Voima (TVO), care este deţinut de compania finlandeză de utilităţi Fortum şi de un consorţiu de companii energetice şi industriale, a declarat că se aşteaptă ca unitatea să acopere aproximativ 14% din cererea de energie electrică a Finlandei, reducând astfel nevoia de importuri din Suedia şi Norvegia, notează agenţia Reuters.

    Construcţia reactorului de 1,6 gigawaţi (GW), prima centrală nucleară nouă din Finlanda după mai bine de patru decenii şi prima din Europa după 16 ani, a început în 2005. Iniţial, centrala urma să fie inaugurată patru ani mai târziu, dar a fost afectată de probleme tehnice.

    OL3 a furnizat pentru prima dată producţia de testare către reţeaua naţională de energie electrică a Finlandei în luna martie a anului trecut şi se aştepta la momentul respectiv să înceapă producţia regulată patru luni mai târziu, dar, în schimb, a suferit o serie de defecţiuni şi întreruperi care au necesitat luni de zile pentru a fi remediate.

    Exporturile de energie electrică ale Rusiei către Finlanda s-au încheiat în luna mai a anului trecut, când compania rusă de utilităţi Inter RAO a declarat că nu a fost plătită pentru energia pe care a vândut-o, o consecinţă a prăpastiei tot mai mari dintre Moscova şi Europa din cauza războiului din Ucraina.

    Monopolul rus de stat al exporturilor, Gazprom, a încetat la scurt timp după aceea livrările de gaze naturale către naţiunea nordică.

  • Revoluţia electrică: Toyota va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice până în 2026 şi va lansa 10 modele noi

    Noul director executiv al Toyota Motor Corp. Koji Sato a dezvăluit, în timpul primei sale conferinţe de presă, începuturile unui plan mult aşteptat de electrificare a gamei de vehicule a constructorului auto, dar nu a schiţat paşi concreţi cu privire la modul exact în care compania se va alinia rivalilor săi din străinătate în materie de vehicule electrice, conform Bloomberg.

    Constructorul auto japonez, care se descrie adesea ca o companie de mobilitate a cărei dorinţă este de a schimba viitorul automobilelor, a declarat vineri că va lansa 10 noi modele de vehicule electrice până în 2026 şi va vinde 1,5 milioane de vehicule electrice cu baterii anual, în timp ce “va consolida hibrizii şi hibrizii plug-in” pentru a-şi onora angajamentul de a reduce la jumătate emisiile până în 2035 şi de a deveni neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2050.

    “Trebuie să facem mai întâi ceea ce putem şi să începem prin a electrifica”, a declarat Sato în prima sa apariţie publică de când a devenit CEO şi preşedinte, la 1 aprilie. Dar el nu a îmbrăţişat pe deplin un viitor 100% electric, aşa cum au făcut mulţi alţi producători auto, mai multe slide-uri din timpul prezentării întărind strategia Toyota de a adopta o abordare cu mai multe căi pentru neutralitatea emisiilor de carbon.

    Pe pieţele dezvoltate, planul Toyota este de a îmbunătăţi performanţele seriei bZ de vehicule electrice şi în America de Nord, de a avea un SUV cu baterii produs pe plan local până în 2025, precum şi de a creşte producţia fabricii de baterii. În China, intenţionează să adauge două modele electrice dezvoltate la nivel local până în 2024. În Asia în general, Toyota se va concentra, de asemenea, pe camionete pick-up cu baterii şi pe maşini electrice compacte.

    Construirea de la zero a unei platforme dedicate producţiei de vehicule electrice, în timp ce se confruntă cu măsuri pandemice persistente, cu probleme în lanţul de aprovizionare şi cu lipsa semiconductorilor, reprezintă o prioritate de top pentru Toyota, în timp ce Sato încearcă să conducă producătorul auto japonez, care se aşteaptă să producă până la 10,6 milioane de maşini în acest an, într-o nouă eră a electrificării şi a vehiculelor inteligente.

    În calitate de cel mai mare producător auto din lume, cu aproximativ 370.000 de angajaţi la nivel global şi cel mai mare angajator din Japonia, decarbonizarea Toyota este esenţială pentru misiunea naţiunii insulare de reducere a emisiilor, de eliminare treptată a combustibililor fosili şi de atenuare a schimbărilor climatice. În timpul conferinţei de presă de 90 de minute, Toyota a ţinut să sublinieze că, deşi vede carbonul ca pe un inamic, este important să nu lase pe nimeni în urmă în trecerea la un viitor mai verde.

    Întrebat despre proiectul de lege istoric al preşedintelui Joe Biden privind clima, care încurajează producţia de maşini electrice în SUA şi aprovizionarea cu componente ale lanţului de aprovizionare pentru vehicule electrice în afara Chinei, vicepreşedintele executiv Yoichi Miyazaki a declarat că Toyota va lua în considerare o producţie suplimentară în America de Nord în cazul în care cererea o va justifica, fără a da detalii.

    În decembrie 2021, Toyota s-a angajat să vândă 3,5 milioane de EV-uri anual până în 2030, însă EV-urile cu baterii au reprezentat doar 16.000 din cele 9,5 milioane de maşini pe care le-a vândut în anul fiscal care s-a încheiat în martie 2022. Fostul director general Akio Toyoda, care este acum preşedintele Toyota, şi-a apărat ani de zile poziţia conform căreia compania ar trebui să continue să ofere clienţilor o gamă de opţiuni de vehicule, inclusiv cele propulsate de motoare electrice hibride sau de motoare tradiţionale cu combustie internă.

    “Este important să nu ne abatem de la strategia noastră cu mai multe căi”, a declarat vineri vicepreşedintele executiv Hiroki Nakajima.

    Aşteptările au fost mari anul trecut, când Toyota a lansat primul său EV, bZ4X. Totuşi, acest lucru s-a încheiat cu dezamăgirea clienţilor, când mii de maşini au fost rechemate în service din cauza îngrijorărilor legate de faptul că anvelopele ar putea să cadă din cauza faptului că roţile nu au fost înşurubate suficient de strâns.

     

  • România răsuflă uşurată. Recesiunea din Germania pare tot mai departe

    Fabricile germane au revenit după criza energetică resimţită la începutul anului, producţia industrială crescând peste aşteptări în primele două luni ale anului, scrie Financial Times.

    Creşterea cu 2% a producţiei în februarie, mult peste prognoza de doar 0,1% dintr-un sondaj Reuters, este cel mai recent semn pozitiv pentru prima economie a Europei.

    Experţii au spus că datele, publicate joi de agenţia federală de statistică, înseamă că Germania a reuşit evite o recesiune în timpul iernii, în ciuda unei contracţii de 0,4% din PIB în trimestrul al patrulea.

     

  • Ce sunt răstăuţele şi cum au fost transformate într-o afacere profitabilă de o româncă din Baia Mare

    Răstăuţele sunt mai popular cunoscute ca tăiţei. Cu toţii îi ştim şi cei mai mulţi îi şi consumăm. Ei bine, undeva în Baia Mare, Anca Vălean şi-a asumat rolul de „responsabil răstăuţe”, fiind cea care a plămădit o afacere cu un produs la care puţini s-ar fi gândit, dar care dă savoare mâncărurilor cu care este compatibil. Răstăuţe Maramureşene, brandul de pe eticheta produselor fabricate în atelierul pe care l-a întemeiat, are în spate o poveste care merge înapoi în copilărie.

    De mic copil făceam împreună cu bunica răstăuţe pentru supa de duminică. În fiecare săptămână, bunica întindea o «pătură de răstăuţe» subţire ca foiţa de ziar, pe care o lăsa la uscat şi pe urmă o tăia fie pătrăţele, fie fidea. Anii au trecut şi în viaţa noastră a apărut o fetiţă căreia ne-am dorit să-i oferim o alimentaţie cât mai naturală”, povesteşte Anca Vălean.

    Şi aşa s-a întors la tradiţia din familia ei şi a început să facă, la rândul său, răstăuţele cu care fusese obişnuită. Având grădină la ţară, la bunici, a hotărât să îmbunătăţească pastele cu legume care mai de care mai colorate şi mai pline de vitamine. Şi practic aşa a luat naştere proiectul Răstăuţe maramureşene, ca o afacere de familiei în care Ancăi, absolventă de administraţie publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi în prezent angajată în corporaţie, îi este alături soţul ei, Corneliu Vălean, absolvent de inginerie alimentară la Universitatea de Nord din Baia Mare şi ajutor ocazional în atelierul de tăiţei. Pasiunea pentru aluaturi, legume şi culori rămâne însă în sarcina Ancăi. „Căutăm constant informaţii noi de la omologii noştri din alte ţări cu o tradiţie în materie de paste, pentru a putea oferi clienţilor noştri un produs de excepţie produs în România. În momentul de faţă de atelier ne ocupăm noi doi şi avem un angajat care ne ajută pe partea de producţie.” Anca şi Corneliu au început atelierul de paste artizanale cu o investiţie proprie de aproximativ 4.000 de euro, iar pe măsură ce au primit comenzi au reinvestit tot profitul în dotarea continuă a atelierului, în cursuri de perfecţionare în producţia de paste, dar şi în cursuri de educaţie antreprenorială.

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ”, îşi aminteşte Anca Vălean.

    Provocările sunt în general şi mai multe, cele mai mari în acest moment fiind menţinerea preţului şi a calităţii în pofida creşterilor de preţ la energie electrică, materie primă, combustibil, fără a industrializa procesul de producţie a pastelor, şi menţinerea procesului manual de producţie, ambalare, etichetare, dar şi uscare în mod tradiţional. „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

    Anul 2022 s-a încheiat cu o cifră de afaceri de peste 100.000 de lei pentru Răstăuţe maramureşene, iar la începutul acestui an, în echipă şi-a făcut loc un angajat nou pentru ambalare şi etichetare. Pentru anul 2023, planul familiei Vălean este de extindere a atelierului cu încă unul similar, unde însă să prepare paste 100% fără gluten, pentru acele persoane cu intoleranţă sau alergie. Tot în 2023 îşi doresc să acceseze fonduri europene pentru extinderea actualului atelier, retehnologizare şi dezvoltare. „Avem în plan participarea la evenimente de vânzare şi promovare a pastelor atât la nivel naţional, cât şi la nivel internaţional.”

    Clientul tipic care cumpără răstăuţele maramureşene este persoana atentă la produsele alimentare care ajung pe masa familiei, care apreciază munca manuală, dar şi ingredientele atent alese din produsele consumate. Cumpărătorul caută de regulă produse cu un lanţ scurt de aprovizionare, cât mai puţin procesate, proaspete şi sănătoase, fără aditivi, coloranţi şi conservanţi. În rândul clienţilor intermediari se înscriu magazinele de specialitate cu produse gourmet, care vor produse naturale. În atelierul din Baia Mare, cei care vor să cumpere o găsesc pe Anca aproape zilnic, în prima parte a zilei. Ca alternativă, pot comanda online, pe site-ul propriu al brandului, dar pot găsi produsele şi la târguri de producători sau în băcănii din diverse oraşe. Preţul pentru o pungă de 250 de grame de paste artizanale începe de la 15 lei şi poate ajunge până la 35 de lei, în funcţie de ingredientul care dă aroma pastelor. Cel mai scump ingredient folosit este trufa neagră culeasă din pădurile maramureşene, alături de şofranul cultivat în judeţul Satu Mare.   

    „Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte la care am participat anul trecut a fost provocarea de a asigura într-un termen foarte scurt peste 3.000 de pachete cadou în perioada Crăciunului pentru o multinaţională din judeţ.”

    Anca Vălean, fondatoare Răstăuţe maramureşene

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Hart – atelier de pălării (Galaţi)

    Fondatoare: Daniela Oancea

    Investiţie iniţială: 33.000 de euro

    Cifră de afaceri anuală: câteva zeci de mii de euro

    Prezenţă: online, naţională şi internaţională

    La Petite – cofetărie (Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov)

    Fondatoare: Diana Sârbu

    Investiţie iniţială: 50.000-60.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 640.000 de euro

    Prezenţă: ansamblul rezidenţial Cosmopolis din Ştefăneştii de Jos, judeţul Ilfov

    Vulp’s Toys – atelier de bijuterii (jud. Neamţ)

    Fondatori: Maria şi Matei Grosu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 200.000 de euro

    Prezenţă: online şi în librăriile Cărtureşti, naţională şi internaţională

    Beyus – brand de cosmetice (Beiuş, jud. Bihor)

    Fondator: Cristian Ţucra

    Investiţii: 400.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: peste 400.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Monitor ski – platformă pentru pasionaţi de schi şi instructori (jud. Prahova)

    Fondator: Alexandru Ristea

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Criza cepei din magazine. De ce au explodat preţurile? Fermierii: Nu avem depozite să păstrăm din producţie, aşa că importăm iarna

    România nu poate păstra din producţia de ceapă pentru iarnă, în lipsa depozitelor, astfel că este nevoită să importe în extrasezon, ceea ce se răsfrânge în preţuri mai mari. În plus, războiul din Ucraina, un important producător de legume, contribuie la creşterile de preţ.

    În prezent, un kilogram de ceapă se vinde între 8 şi 9,5 lei în marile reţele de retail, conform datelor de pe site-ul Monitorul Preţurilor, al Consiliului Concurenţei.

    “Un factor important pentru lipsa cepei e Ucraina, pentru că ucrainenii produceau legume într-un bazin precum Matca şi a fost acaparat de Rusia, iar România importa din Ucraina în judeţele aflate aproape de graniţă. Apoi, s-au făcut multe exporturi de ceapă către Ucraina din Austria, Germania şi Polonia şi chiar din România în sezon. În plus, în România nu avem multă ceapă şi nici depozite să o păstrăm pentri iarnă, aşa că vindem cu preţ când recoltăm şi după aceea importăm iarna”, spune Mircea Marius Filimon, proprietarul companiei Marivla Vegetable, producător de legume din Matca, cu afaceri de peste 17 milioane de lei în 2021.

    “Nu este ceapă românească pe piaţă şi de aceea a crescut preţul. Încă n-a ieşit ceapă noastră, suntem la început de sezon. Ştim că acoperim consumul României în sezon ceapă, dar în extrasezon nu. Pe măsură ce apare ceapă în România, o să scadă preţurile. Acum, ceapă care e nouă pe piaţă, e produsă în sere şi costurile sunt mai mari. Nu trebuie să ne facem griji, că preţul vă scădea odată ce va veni mai multă marfă în piaţă”, spune Teodor Birţ, preşedinte al Asociaţei Administratorilor de Pieţe din România.

    România a cultivat în 2021 o suprafaţă de 29.250 de hectare cu ceapă şi a produs 357.000 de tone, în scădere cu aproape 5% faţă de anul anterior, arăta datele de la INS. După producţie, România se află între primii zece jucători din UE.


    Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, explica anterior că cea mai mare parte din producţia de ceapă este realizată în gospodăriile populaţiei şi nu ajunge în circuitul economic, astfel este dezechilibru în piaţă în anumite momente.

    Astfel, deşi România este între primii zece cultivatori de ceapă din UE şi, teoretic, îşi acoperă 90% din consum din producţie – consumul anual de ceapă uscată este de 20,7 kilograme/cap de locuitor, practic în marile supermarketuri în extrasezon ceapa vine din Polonia, Olanda sau Germania. În 2021, importurile de ceapă, haşmă, usturoi şi praz ale României au fost de 40 de milioane de euro, potrivit datelor de la INS.

  • Investiţii uriaşe cu mari necunoscute. Cine sunt germanii care promit că fac în România cea mai mare fabrică de panouri din Europa, fără a anunţa unde se va face investiţia de 1 mld. euro sau câte locuri de muncă vor fi create

    Compania AE Solar a anunţat că va des­chide o fabrică de producere a panourilor so­lare în România, valoarea totală a inves­tiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea inte­grării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţiona­liza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guver­nului după întreve­derea cu investitorii.

    ♦ Săptămâna aceasta a debutat cu anunţuri de investiţii istorice în energia României, în contextul în care nici până acum piaţa nu a dus lipsă de memorandumuri sau studii de fezabilitate pentru proiecte uriaşe care nu au depăşit însă faza hârtiilor ♦ Acum este vorba de un proiect de 1 mld. euro, într-o fabrică, aparent în Constanţa, în care se vor produce panouri solare, un proiect unic într-o Europă complet dependentă de importurile din China ♦ Cine sunt germanii din spatele acestui anunţ şi care este situaţia din piaţă?

    Compania AE Solar a anunţat că va des­chide o fabrică de producere a panourilor so­lare în România, valoarea totală a inves­tiţiei fiind de un miliard de euro. În faza iniţială, acest proiect mai amplu va avea o capacitate de 2 GW, iar la finalizarea inte­grării complete a fluxurilor de producţie în România va atinge 10 GW. Reprezentanţii companiei au confirmat că vor operaţiona­liza prima fază în acest an, au precizat reprezentanţii guver­nului după întreve­derea cu investitorii.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul AE Solar, compania a fost înfiinţată în 2003 de către un om de afaceri, Alexander Maier, alături de fraţii lui. În acest moment, compania este deţinută în porporţie de 65% de către firma germană AE Invest Gmbh, restul acţiunilor fiind deţinute de Chin Hope Co Ltd (Taiwan). Pe site-ul AE Solar, se arată că firma are o unitate de producţie pentru module solare în Turcia şi una în China, mai departe produsele companiei germane ajungând pe 95 de pieţe. Potrivit informaţiilor publice, compania ar avea un business de circa 24 de milioane de dolari şi o capacitate totală de producţie de panouri de 2,5 GW. Compania nu a răspuns până la închiderea ediţiei solicitării ZF privind stadiul acestei investiţii sau specificul unităţii care va fi realizată aici.

    „România are din ce în ce mai multe oportunităţi de investiţii, iar cea a compa­niei AE Solar este importantă şi prin prisma faptului că ar putea avea loc în judeţul Constanţa“, a scris ieri George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, pe contul său de Facebook.

    O privire de ansamblu

    Anul trecut, la nivel european s-au in­stalat 41,4 GW în proiecte de energie solară, un nivel record, în creştere cu 47% compa­rativ cu 2021, arată un material publicat de Euronews. Cea mai mare parte din această cerere a fost alimentată cu importuri de echi­pa­mente din China, pe plan european nee­xistând o industrie de panouri solare. Acesta este şi una dintre vulnerabilităţile majore ale planului de a creşte investiţiile în energia solară pentru că cererea nu se bazează pe un lanţ industrial european.

    „Studiile arată că pentru a concura cu China sunt necesare capacităţi de producţie foarte mari cu o capacitate anuală de cel puţin 5 GW. Numai astfel de proiecte ar fi viabile din punct de vedere economic. În China, costul pentru producţia de panouri solare este cu 10% mai mic decât în India şi cu 20% mai scăzut decât în SUA şi Euro­pa“, se arată într-un alt material rea­lizat de PV Magazine. Mai mult, notează publicaţia, producătorii europeni nu pot concura cu pro­ducătorii din China care primesc sub­venţii de miliarde şi care pot folosi energia din cărbuni pentru a produce silicon ieftin, materia primă pentru panourile solare.

     

    Cine ce produce dintr-un panou solar

    Datele de la IEA (International Energy Agency) mai arată un lucru. Peste 79% din pro­ducţia de polisilicon (materia primă), 97% din componentele pentru celulele so­lare (wa­fers), 85% din celule şi 75% din modulele unui panou solar sunt realizate exclusiv în China.

    Mai departe, specialiştii din piaţă spun că taxele pentru a aduce în Europa materia primă sunt foarte mari, dar că importul de panouri este scutit de taxe.

    Singurul proiect major de producţie de panouri la nivel european este în Catania, Sicilia. Anul trecut, italienii de la Enel Green Power, braţul de energie verde al gru­pului Enel, au anunţat semnarea unui acord cu Comisia Europeană care va con­tribui la dezvoltarea TANGO (iTaliAN pv Giga factOry), o fabrică pentru pro­ducţia de module fotovoltaice în cadrul unităţii de producţie de panouri solare 3Sun a EGP din Catania. În conformitate cu acordul, extin­derea fabricii va avea ca rezultat o creştere de 15 ori a capacităţii sale de producţie, până la 3 GW pe an faţă de cei 200 MW actuali. Este aşteptat ca fabrica sa fie complet operaţională până în iulie 2024, după ce va începe cu primii 400 MW în septembrie 2023, ceea ce face din 3Sun cea mai mare unitate europeană pentru producţia de module fotovoltaice bifaciale modernede o asemenea capacitate, a anunţat la acel moment grupul italian. Mai departe, în februarie, anul acesta, italienii au mai securizat o finanţare pentru acest proiect de 560 de milioane de euro de la UniCredit.

    Între timp, în România, la începutul acestei săptămâni a fost anunţată investiţia în fabrica de 10 GW a nemţilor de la AE Solar, dar deocamdată nu se ştie cu exactitate unde va fi fabrica, cum vor fi securizate fondurile sau câte locuri de muncă vor fi create din acest proiect strategic, cel mai mare din Europa în viitorul apropiat. În martie, anul trecut, Ministerul Energiei a semnat un memorandum de înţelegere cu RockTech Lithium pentru a construi o fabrică în România pentru producţia de materii prime/componente de tehnologie climatică (hidroxid de litiu) pentru bateriile litiu-ion destinate industriei auto, investiţie de 400 de milioane de euro. Între timp, nu a mai fost făcut niciun anunţ legat de progresul investiţiei.