BusinessMagazin

Tag: prezentare

  • Loto. Românul care a câştigat 4 milioane de lei la Joker s-a prezentat să-şi ia premiul. Ce va face prima dată cu banii

    Bărbatul din Bucureşti, care are în jur de 50 de ani şi care lucrează în construcţii, a dorit să rămână anonim. El s-a prezentat, luni, la sediul central al Loteriei Române pentru a-şi valida biletul câştigat, informează Libertatea.

    Câştigătorul a obţinut suma de 4.045.837,72 lei (peste 868.000 de euro) jucând numere care au o semnificaţie personală pentru el, potrivit comunicatului transmis de Loteria Română.

    Fiind un jucător constant la loto, bărbatul a mai câştigat şi în trecut, dar suma a fost mult mai mică decât cea de acum: 1.000 de lei la Loto 6/49.

    Cu banii pe care i-a câştigat are multe planuri. Dar în primul rând, bucureşteanul vrea să renoveze casa bătrânească moştenită de la bunici.

    Ultima oară, premiul de categoria I la Joker a fost câştigat pe 2 august şi a fost în valoare de 20.573.472,67 lei (peste 4,45 milioane lei), cel mai mare premiu din istoria acestui joc.

     

  • Povestea designerului vestimentar care a lăsat Parisul pentru Bucureşti

    “Am cliente care vin la mine, iar când le întreb de unde mă ştiu îmi spun: «Eram în facultate/liceu când mă uitam pe site-ul tău». Îmi descriu şi rochiile care le-au impresionat”, spune Elena Perseil, care a intrat în domeniul designului vestimentar în urmă cu aproximativ două decenii.


    Ea a absolvit în anii 2000 Universitatea Esmod din Paris, iar apoi a început să lucreze la câteva case de modă de acolo.

    Designerul a acumulat cunoştinţe în domeniu călătorind în India, unde a învăţat să lucreze cu mătasea şi a studiat broderia realizată manual. „De la vârsta de 14 ani mi-am dat seama de această pasiune. Cred că este genul de meserie pe care dacă nu o cauţi, te caută ea pe tine, nu prea poţi să scapi”, spune ea.

    Timp de cinci ani, şi-a concentrat activitatea în Paris şi pe alte pieţe internaţionale; în urmă cu 15 ani, a pus bazele brandului Elena Perseil, atunci când a hotărât că trebuie să se stabilească într-un loc, doarece stilul de viaţă plin de călătorii nu se mai mula cu viitorul ei şi cu faptul că era însărcinată.

    „Lucram la Paris, pentru mai mulţi designeri, şi când am aflat că urmează să am un copil am hotărât să mă stabilesc în România, am hotărât că nu mai pot călători la fel de mult şi am zis că trebuie să mă opresc cumva şi să fac ceva mai stabil. Iar acest lucru mai stabil s-a materializat în brandul Elena Perseil.”

    Fiindcă clienţii o ştiau din facultate, spune că i-a fost uşor să înfiinţeze şi să dezvolte pe piaţa locală brandul propriu de design: „Aveam piaţă şi cunoştinţe. Eram deja cunoscută şi în România, drept urmare avem anual o cifră de afaceri de aproximativ 300.000 de euro, iar anul acesta sperăm să ne ducem spre 500.000 de euro”.

    În prezent, designerul se concentrează asupra showroomurilor din România şi din Paris, în cadrul cărora pune accent pe rochiile de seară de lux.Cele mai multe dintre creaţiile sale iau drumul exportului, ajungând mai ales în magazine din Italia, Franţa, Japonia, Qatar, Dubai, care, potrivit ei, sunt mari consumatori de rochii de lux.

    „Dar îmi doresc să fiu puţin mai prezentă pe piaţa europeană şi pe piaţa din România”, îşi descrie Perseil obiectivul pentru următoarea etapă a afacerii ei de design. Spune că numărul articolelor create într-un an se apropie de 8.000 – rochii de seară (3.000 pe an), rochii de mireasă (30 pe an), rochii casual şi ţinute casual (5.000 pe an).„Numărul acestora este influenţat de mai mulţi factori, pentru că facem şi rochii la comandă şi multe cliente vin şi îmi spun evenimentul la care urmează să meargă şi lasă totul în grija mea apoi, eu trebuie să concep rochia perfectă pentru ele”, explică designerul.

    Preţurile articolelor produse sub brandul Elena Perseil pleacă de la 300 de euro şi ajung la 2.000 de euro, pentru rochiile de seară. Rochiile de mireasă sunt făcute de obicei la comandă, iar preţul lor se încadrează între 1.000 şi 2.000 de euro, a spus designerul.
    „În general, am investit mult în produs şi mai puţin în marketing, m-au interesat mai puţin umeraşele şi husele şi mai mult materialele. Am considerat tot timpul că rochia trebuie să vorbească de la sine şi dacă vrei să faci un business stabil atunci trebuie să ai un produs bun.”
    Materia primă folosită pentru crearea produselor este adusă din China şi din Italia. Astfel, designerul a spus că în China toate mătăsurile şi materialele sunt mai speciale şi mai fumoase, iar la Italia îi place creativitatea materialelor şi faptul că au designeri buni de material.
    Elena Perseil lucrează cu o echipă permanentă care este alcătuită din 10-12 persoane, care au grijă ca noile colecţii prezentate la Paris Fashion Week să fie perfecte, iar rochiile la comandă să fie ireproşabile.
    „Nu suntem toţi «in house» şi nu se face toată producţia «in house», dar lucrez pe social media cu o firmă, pentru site cu o altă firmă, pentru promovare cu o firmă. Echipa mea permanentă este alcătuită din 10–12 persoane.”
    Ea sesizează că criza de pe piaţa forţei de muncă nu a ocolit domeniul în care activează, lipsa croitorilor cu experienţă fiind un dezavantaj.
    „În România este foarte greu să găseşti forţă de muncă, faţă de acum 5-10 ani. Este foarte greu şi oamenii nu prea mai vor «să-şi bată capul», mai ales că genul acesta de muncă poate părea complicată.”
    Din punctul ei de vedere, o astfel de meserie poate oferi numeroase satisfacţii, inclusiv materiale. „Sunt meserii care pot fi foarte bine plătite, liniştite şi satisfăcătoare, mai ales dacă lucrezi cu un designer, pentru că ai oportunitatea de a lucra cu materiale noi, cu un design nou. Nu este nimic plictisitor dacă lucrezi cu un designer; problema este că nu avem cultura muncii, vrem să obţinem lucruri dar nu vrem să facem nimic pentru ele.”
    Referitor la dezvoltarea afacerii, Elena Perseil nu are de gând să deschidă şi un magazin fizic, comenzile fiind făcute în prezent doar prin intermediul site-ului propriu.
    „Nu vrem magazin fizic pentru că suntem destul de ocupaţi cu producţia şi ar însemna să fim concentraţi în două părţi. Noi lucrăm mai ales cu comenzi în avans, nu sunt închisă la nimic, dar momentan nu m-am gândit să deschid un magazin fizic”, spune ea. 

    Cum şi cât durează să pregăteşti o colecţie pentru Paris Fashion Week
    În colecţia de vară 2019 care a avut loc la Paris Fashion Week, Elena Perseil a prezentat aproape 40 de articole – mai ales rochii. Potrivit ei, durează aproximativ şase luni să pregăteşti o colecţie nouă fiindcă durează primirea materialelor comandate; coaserea lor propriu-zisă poate să se întindă pe parcursul a trei săptămâni – o lună. Conceperea aticolelor durează aproximativ şase luni.

  • Referendumul a EŞUAT. Presa străină despre prezenţa slabă la consultarea din 6 şi 7 octombrie

    Agenţia de ştiri Reuters relatează că “referendumul este perceput drept un teste de popularitate al partidului de guvernământ PSD, care a susţinut schimbarea şi ale cărui tentative de a slăbi legislaţia anti-corupţie a atras critici din partea Executivului Uniunii Europene”.

    “Statistica Biroului Electoral Central a arătat că prezenţa la vot a fost de 20,4 atunci câng polurile s-au închis la ora 1800 GMT, sub pragul de 30% necesar pentru validarea referendumului”, scriu jurnaliştii de la Reuters.

    Site-ul de ştiri Politico.eu comentează situaţia din România, afirmând că aceasta “nu recunoaşte căsătoriile între persoanele de acelaşi sex, însă referendumul susţine o schimbare constituţională care ar ulterior ar preveni cuplurile de homosexuali să obţină acest drept în viitor”.

    Cititi mai multte pe www.mediafax.ro

  • 14 ani în care am încercat „să îmblânzim“ Excelul

    Nu am putut să nu mă întreb – asta avea să fie activitatea mea de atunci încolo? La fel ca mulţi alţii, credeam pe atunci că presa de business, economică, ar fi „aridă”, împânzită cu cifre. Aveam şi eu să aflu cu Business MAGAZIN că cifrele din Exceluri sunt cele mai frumoase atunci când reuseşti să desluşeşti povestea din spatele lor. Am atenuat „şocul cifrelor” în aceeaşi săptămână: în drum spre muncă, în fosta parcare Ciclop dintre Piaţa Romană şi Universitate, „nişte băieţi” vindeau biciclete Pegas. Votul de încredere acordat de Dorin Oancea, coordonatorul de atunci al revistei, şi transformarea subiectului cu care m-am întors în redacţie într-unul de copertă m-au ajutat să înţeleg fascinaţia poveştilor din spatele cifrelor şi modul în care acestea sunt repere ale succesului în business. Am înţeles atunci unul dintre principalele roluri ale revistei – cel de „căutător de talente” în lumea businessului. În cei şase ani şi trei luni în care am continuat să lucrez aici, am observat cum „Bicicletele Pegas din zodia Capitalismului”, cum am intitulat atunci articolul despre Atelierele Pegas, au evoluat de la investiţia de 70.000 de euro, bani strânşi de la părinţi şi prieteni, la un business „serios“, cu investiţii de la Iulian Stanciu şi planuri pentru deschiderea unei fabrici, cum îmi povestea în primul interviu Andrei Botescu, care voia încă de pe atunci să depăşească producţia de altădată de la Tohan de 14.000 de biciclete pe an.


    Primul număr al revistei însă, scris de Dorin Oancea, publicat la începutul lui octombrie 2008, oferea un răspuns la o întrebare validă şi astăzi, relevant în continuare pentru atenţia cu care Business MAGAZIN a realizat radiografia economiei locale: Cât costă România? Articolul prezenta situaţia domeniului public al statului. Fondatorul Microsoft, Bill Gates, ar fi putut cumpăra întreaga zestre a statului român, la valoare de inventar – aceasta era concluzia la care a ajuns Businesss MAGAZIN după ce a analizat aproape 12.000 de pagini ale declaraţiei de avere a României.
    De atunci, Business MAGAZIN a publicat mii de poveşti, analize de afaceri, fenomene interne sau internaţionale. A încercat mereu să aducă politicul cu picioarele pe pământ, a fost o sursă de inspiraţie pentru cei care vor să realizeze ceva şi să se realizeze, a scris despre tineri antreprenori care au construit afaceri şi au făcut bani buni, a scris despre români care conduc afaceri din străinătate, dar şi despre expaţi care au ales România pentru dezvoltarea lor – şi, de cele mai multe ori, a familiilor lor.

    De asemenea, de-a lungul anilor, sub umbrela Business MAGAZIN, nume ce a pornit la drum ca o revistă, am dezvoltat şi alte produse – cataloagele anuale – 100 Tineri Manageri de Top, 100 cei mai admiraţi CEO, Cele mai puternice femei din business, Cele mai inovatoare companii din România, am organizat conferinţe, dezbateri şi gale. Poveştile Business MAGAZIN nu au cum să lipsească din mediul online. De 9 ani, site-ul revistei facilitează accesul cititorilor la subiectele pe care le dezvoltăm în print, dar şi la cele mai importante ştiri ale zilei. Din 2010, revista Business MAGAZIN este prezentă şi pe Facebook, iar de un an prezentăm lumea din ce în ce mai alertă a businessului şi în formate video. Totuşi, indiferent de proiectele derulate, menţinem filosofia ilustrată de Dorin Oancea într-unul din materialele sale: „Jurnalismul  nu este pe hârtie sau online – este despre cum îţi respecţi interlocutorul şi cititorul despre normalitatea unei societăţi”.
    Dacă în septembrie 2004 redacţia Business MAGAZIN scria primul material la ultimul etaj al unei clădiri de birouri din strada Tudor Arghezi, în spatele Teatrului Naţional, şi număra 15 oameni, între timp birourile redacţiei s-au schimbat de vreo cinci ori, iar echipa, cel puţin pe atât. Suntem mai puţini şi avem mai multe proiecte ca niciodată, însă ne asumăm să continuăm proiectul ambiţios început de predecesorii noştri.
    ​După Laurenţiu Ispir, Mona Dîrţu, Ionuţ Bonoiu, Dorin Oancea şi Ioana-Mihai Andrei, preiau, împreună cu talentaţii (şi workaholicii mei colegi), misiunea de a îmblânzi în continuare Excelul.

    Vă mulţumim că sunteţi alături de noi!

  • PREZENŢA LA VOT, anunţată acum in urma cu putin timp. Cat de mult au crescut cifrele peste noapte

    UPDATE 21.13 SOCIOLOG: Numărul mic de votanţi este o PALMĂ pe care baronii locali i-au dat-o lui Liviu Dragnea

     
    UPDATE 21.02 Referendum 2018: Secţiile de votare s-au închis. Ultima raportare BEC, la ora 22.30
     
    Secţiile de votare, deschise pentru două zile în cadrul referendumului pentru familie, s-au închis la ora 21.00. Având în vedere trendul la vot, este puţin probabil ca acest referendum să mai atingă pragul necesar pentru validare în ultimele două ore de vot. Ultima raportare BEC, la ora 22.30.
     
    Biroul Electoral Central a anunţat duminică prezenţa la vot pentru ora 19.00, în a doua zi a referendumului pentru familie, aceasta fiind de 18,87% Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe liste permanente, pâmnă la ora 19.00, au votat 3.450.189, reprezentând 18,87 % din totalul de alegători.
     
    Pentru ca referendumul să fie validat e nevoie de nu mai puţin de 5.483.548 de voturi, iar având în vedere fluxul cu care s-a mers la vot este puţin probabil ca acesta să mai fie atins.
     
    Raportarea Biroului Electoral Permanent privind prezenţa la vot va avea loc la ora 22.30, fiind vorba despre datele legate de prezenţă la închiderea urnelor.
     
    UPDATE 20.30 Prezenţa la vot în România la ora 19.00, în a doua zi de referendum pentru redefinirea familiei: 18,87%
     
    Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe liste permanente, pâmnă la ora 19.00, au votat 3.450.189, reprezentând 18,87% din totalul de alegători.
     
    Judeţe fruntaşe: Suceava (28,79%), Dâmboviţa (26,8%), Bihor (26,6%), Botoşani (25,2%) şi Neamţ (25%). În judeşul Suceava, la o secţie deschisă în Vatra Dornei, prezenţa la vot este de 70%. În alte 17 secţii, prezenţa depăşeşte, la ora 19.00, 50 de procente.
     
    În judeţul Teleorman, prezenţa la vot a fost de 20,4%, în Arad – 19%, Iaşi – 19,4%, Braşov – 16,3 procente.
     
    Judeţe cu prezenţă redusă: Covasna (7,89%), Harghita (10,2%), Tulcea (13,3%), Constanţa (13,7%). În judeţul Covasna, în 16 secţii, nici la ora 19.00, în a doua zi de referendum, nu s-a atins pragul de 3%.
     
    În Capitală, prezenşa la vot duminică, la ora 19.00, a fost de 14,6%.
     
    În Diaspora şi-au exercitat dreptul la vot 111.457 persoane, cea mai mare prezenţă fiind la o secţie din Londra, 5.466 votanţi.
     
    UPDATE 19.37 Klaus Iohannis a votat în secţia numărul 68 din municipiul Sibiu
     
    Klaus Iohannis a votat, sâmbătă seara, la secţia numărul 68 amenajată la Şcoala Generală 4 din municipiul Sibiu.
     
    Şeful statului se află încă de vineri la Sibiu, iar duminică dimineaţă a fost prezent la slujbă, la Biserica Romano-Catolică „Sfânta Treime” din municipiul Sibiu. La ieşire, Iohannis a refuzat să răspundă întrebărilor ziariştilor în legătură cu participarea sau felul în care va vota la referendumul pentru redefinirea familiei.
     
    UPDATE 19.12 Preşedintele UDMR a votat la Cluj-Napoca, în a doua zi a referendumului
     
    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a votat, duminică, la referendum, la o secţie de votare din Cluj-Napoca, după ce sâmbătă a vrut să voteze la Arad, dar nu avea buletinul la el.
     
    Kelemen Hunor a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX, că şi-a exercitat dreptul democratic la vot.
     
    ”Mi-am exercitat dreptul democratic la vot. Am votat, duminică, la secţia de votare nr. 64 de la Liceul Teoretic <Gheorghe Şincai> din Cluj-Napoca”, a spus liderul UDMR.
     
    Liderul maghiar a refuzat să spună cum a votat.
     
    Kelemen Hunor nu a putut vota sâmbătă, la Arad, deoarece nu avea buletinul la el. Întrebat, într-o conferinţă de presă la Arad, dacă va vota la referendum şi unde, Kelemen Hunor a spus că va vota dar nu ştie unde.
     
    „Voi vota, bineînţeles, nu ştiu unde, sunt pe drum. Am vrut, sincer, să votez la Arad, dar vineri la aeroport m-am trezit fără buletin. Nu am buletinul la mine, recunosc. Aici am vrut să votez (la Arad – n.r.), am stabilit că după ce se termină programul mă duc la vot, dar vineri dimineaţă a trebuit să mă duc la Bucureşti. Am plecat fără buletin”, spunea Kelemen.
     
    Acesta a putut vota doar după ce şi-a recuperat cartea de identitate, care era acasă, la Cluj-Napoca.
     
    UPDATE 18.57 Mureş: Un bărbat care a votat de două ori la referendum are dosar penal
     
    Poliţiştii din Mureş au întocmit, duminică, un dosar penal, pe numele unui bărbat care a votat de două ori, în Sighişoara, la referendumul pentru redefinirea familiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Potrivit reprezentanţilor Poliţiei Mureş, bărbatul a votat la o secţie din Sighisoara pe listele permanente, iar apoi la alta pe listele suplimentare. Acesta a semnat de fiecare dată în dreptul numelui său.
     
    “O persoană s-a prezentat la o secţie de votare de pe raza municipiului Sighişoara, a votat pe listele permanente, a semnat în dreptul numelui său, iar apoi s-au prezentat la o altă secţie de votare de pe raza aceluiaşi municipiul unde a solicitat listele suplimentare. La fel, şi-a exercitat dreptul de vot. Practic a votat de doua ori”, potrivit Politiei Mureş.
     
    În cauză a fost întocmit un dosar penal pentru fraudă la vot.
     
    UPDATE 18.42 Competiţie într-o comună din Alba. Primarul ALDE a anunţat ce CÂŞTIGĂ satul cu cea mai ridicată prezenţă la referendumul pentru redefinirea familiei
     
    UPDATE 18.30 Dosar penal pentru un bărbat care a votat de două ori. A spus că prima oară a votat pentru mama sa
     
    Un bărbat din Călăraşi s-a ales cu dosar penal după ce a votat de două ori, motivând că prima oară a votat în numele mamei sale, au informat reprezentanţii Ministerului de Interne. Poliţiştii din Dolj fac verificări după ce un primar ar fi transportat cetăţeni la urne şi le-ar fi spus cum să voteze.
     
    „În Călăraşi, poliţiştii au întocmit dosar penal unei persoane care, după ce a votat şi a introdus buletinul de vot în urnă a cerut un alt buletin şi a mai votat o dată, motivând că de această dată a votat în numele mamei sale. (…) De la ultima raportare şi până în prezent, au fost înregistrate 17 sesizări de posibile fapte contravenţionale sau infracţiuni. Dintre acestea, 6 nu s-au confirmat. Celelalte sunt în curs de verificare şi soluţionare”, a declarat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.
     
    Reprezentantul Ministerului de Interne mai arată că într-o localitate din Dâmboviţa, un bărbat a fost sancţionat contravenţional pentru alertarea falsă a autorităţilor după ce a sunat la 112 şi a semnalat în mod fals un caz de corupere a alegătorilor.
     
    „Două persoane au fost amendate cu 700 de lei pentru săvârşirea unor fapte contravenţionale. (…) Poliţiştii din Dolj efectuează verificări după ce au fost sesizaţi că într-o comună din Dolj primarul şi mai mulţi consilieri au transportat mai mulţi cetăţeni la secţia de votare îndemnându-i cum să voteze”, mai spune Monica Dajbog. 
     
    UPDATE 18.01 Referendum 2018. Cozi imense la vot în Irlanda şi Germania, după cele de sâmbătă din Marea Britanie
     
    Mai multe imagini au apărut în mediul on-line care arată români aşteptând la secţiile de votare deschise în Dublin, Irlanda, şi Nuremberg, Germania, pentru a vota la referendumul pentru familie. Acelaşi lucru s-a întâmplat, sâmbătă seară, în secţia din Harrow, Marea Britanie. 
     
    UPDATE 17.31 Prezenţa la vot în România la ora 16.00, în a doua zi de Referendum: 15,21%
     
    Biroul Electoral Central a anunţat duminică prezenţa la vot pentru ora 16.00, în a doua zi de referendum pentru familie, aceasta fiind de 15,21%.
     
    Potrivit datelor BEC, din 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, au votat, în a doua zi de referendum 2.781.918 de oameni, reprezentând 15,21%.
     
    Judeţe cu prezenţă mare: Suceava (23%), Dâmboviţa (21,46%), Bihor (21,39%), Botoşasani (20,49%) sau Neamţ (20,29%). În judeţul Suceava, cea mai mare prezenţă la vot a fost înregistrată la o secţie deschisă în staţiunea Vatra Dornei, la un hotel, unde şi-au exercitat dreptul 569 de oameni, reprezentând 64%.
     
    În total, 110 secţii de votare din Suceava au depăşit pragul de 30 de procente, necesar pentru validarea referendumului.
     
    În Teleorman, prezenţa la vot a fost de 15,58%, cea mai mare participare la vot fiind înregistrată la o secţie din localitatea Gresia- 86,86%.
     
    Judeţe cu prezenţă slabă: Covasna (6,47%), Harghita (8,36%), Tulcea (10,86%), Satu Mare (11%). În judeţul Covasna, judeţul cu cea mai slabă prezenţă, în 36 de secţii nu s-a înregistrat, nici în a doua zi de referendum, procentul de 3.
     
    În Bucureşti, duminică, ora 16.00, prezenţa la vot era de 12,55%.
     
    În Diaspora au votat, până la ora 16.00, 87.563 de oameni, cea mai mare prezenţă fiind la o secţie din Londra, 4.467 de oameni.
     
    UPDATE 17.18 În satul în care s-a născut Patriarhul Daniel, prezenţa la urne este de 106 la sută
     
    În satul în care s-a născut Patriarhul Daniel, Dobreşti, din judeţul Timiş, a fost înregistrată o prezenţă la vot de 106 la sută, până duminică, la ora 13.00, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Potrivit datelor făcute publice de Biroul Electoral Central, duminică, la ora 13.00, la secţia de votare deschisă în satul Dobreşti, din judeţul Timiş, care aparţine de comuna Bara, a fost înregistrată o prezenţă la urne de 106,06%.
     
    În total, au fost înscrişi pe liste 33 de alegători cu drept de vot, fiind înregistraţi 35 de votanţi, dintre care 18 pe lista suplimentară.
     
    În satul Dobreşti s-a născut şi Patriarhul Daniel, la data de 22 iulie 1951.
     
    De asemenea, la secţia de votare din localitatea timişeană Lăpuşnic, prezenţa la urne a fost de 73,68%, duminică, la ora 13.00.
     
    Prezenţa la vot în judeţul Timiş era de 10,96%, la ora 13.00. Locuitorii din judeţul Timiş pot vota în 597 de secţii, dintre care 207 au fost deschise în Timişoara.
     
    UPDATE 17.16 Radiografia unui referendum RATAT, la care numărul participanţilor ar putea fi mai mic decât cel al semnatarilor iniţiativei. De ce nu au mers oamenii la vot
     
    UPDATE 16.07 Încă 400 de buletine de vot în plus la secţia din Băile Felix, unde prezenţa este de aproape 120%
     
    BEJ Bihor a dispus, duminică, suplimentarea cu încă 400 a buletinelor de vot de la secţia de votare de la Băile Felix, unde, pe listele suplimentare au votat peste 500 de persoane. O decizie similară a fost luată şi în prima zi a referendumului, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Preşedintele BEJ Bihor, Iuliana Florina Crişan, a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că există un număr mare de turişti la Băile Felix în acest sfârşit de săptămână.
     
    ”Am dispus suplimentarea şi duminică, cu 400, a numărului de buletine de vot pentru secţia de votare de la Băile Felix, după ce un număr similar de buletine a fost trimis suplimentar şi sâmbătă. Este zonă turistică, sunt multe persoane care votează acolo pe listele suplimentare. Dacă situaţia o va impune, vom găsi să trimitem şi alte buletine la Băile Felix”, a spus Crişan.
     
    Potrivit site-ului BEC, prezenţa la vot la secţia de la Băile Felix era duminică de 119,21%, aici fiind înregistraţi 523 de votanţi pe liste suplimentare, faţă de 484 de votanţi câţi erau pe listele electorale permanente şi din care au votat doar 54.
     
    În total, la Băile Felix au votat 577 de persoane.
     
    UPDATE 16.03 Doi poliţişti care păzeau o secţie de votare pentru referendum sunt ANCHETAŢI. Ce acuzaţii le aduc procurorii

    UPDATE 14.30 Prezenţa la vot în România la ora 13.00 a fost de 11,67%. S-a intrat în ultimele ore decisive pentru validarea referendumului

    Din totalul de 18.278.496 alegători aflaţi pe listele permanente, 2.134.579 şi-au exprimat votul, reprezentând 11,67%.

    Judeţele fruntaşe: Dâmboviţa (17%), Bihor (15,99%), Suceava (15.59%), Olt (14,68%).

    Judeţe codaşe: Covasna (4,97%), Harghita (6,19%), Satu Mare (8,23%), Sibiu (8,84%).

    În Capitală, până duminică la ora 13.00, şi-au exprimat votul 10,21% dintre alegători.

    În Diaspora, în a doua zi de referendum, până la ora 13.00, au votat 63.241, cea mai mare prezenţă fiind la o secţie din Londra- 3.622 de oameni.


    UPDATE 13.10 MAI: Verificări în Bacău unde sunt urne de vot nesigilate

    Monica Dajbog, reprezentantul MAI, a declarat că sunt efectuate verificări după ce în Bacău a fost semnalat faptul că sunt secţii de vot unde urnele nu sunt sigilate. Dajbog a mai subliniat că până în prezent au fost primite 16 sesizări privind procesul de vot, între care una nu a fost confirmată.

    „În legătură cu două sesizări privind posibile infracţiuni, se continuă verificările pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat şi persoanele responsabile. De asemenea, în Bacău, au fost primite la 112 sesizări cu privire la faptul că sunt secţii de vot unde urnele nu sunt sigilate. Drept urmare, a fost anunţat biroul electoral de circumscripţie”, a declarat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne.

    Potrivit sursei citate, au fost înregistrate 16 sesizări în legătură cu procesul de vot, iar în urma verificărilor efectuate de poliţişti, una nu s-a confirmat.

    „Restul sunt fie în curs de verificare, fie au fost deja soluţionate. Până la această oră, nu au fost aplicate amenzi pentru fapte contravenţionale. (…) În ceea ce priveşte persoanele din centrele de arest preventiv, începând de ieri, au votat 510 persoane”, mai spune reprezentantul MAI.

    Secţiile de votare s-au redeschis duminică dimineaţa, începând cu ora 7.00. Potrivit BEC, în prima zi a referendumului pentru familie prezenţa a înregistrat 5,72% din totalul de votanţi, un vot istoric negativ, în timp ce în Diaspora şi-au exercitat dreptul de a alege 45.797 de români.

    UPDATE  11.30 Biroul Electoral Central a anunţat duminică prezenţa la vot pentru ora 10.00, în a doua zi de referendum pentru familie, aceasta fiind de 7,24%.

    Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, până duminică la ora 10.00 au mers la secţiile de votare 1.324.642 de alegători, reprezentând 7,24 %.

    Cea mai mare prezenţă: Dâmboviţa (11,3%), Bihor (10,39%), Dolj (9,71%) şi Mehedinţi (9,45%). În judeşul cu cea mai mare prezenţă la vot, Dâmboviţa, în unele secţii, duminică dimineaţa, se înregistrează o prezenţă de 52% sau 40%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Prima zi la REFERENDUM pentru familia tradiţională 2018. Secţiile de votare s-au închis. Absenteism major, prezenţa la ora 19.00: 5,15%/

    UPDATE 17.50 Biroul Electoral Central a transmis în urmă cu câteva minute că prezenţa la vot, la nivel naţional, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, a fost de 3,78%.

    Din totalul de 18.278.496 de alegători înscrişi pe listele permanente, sâmbătă, până la ora 16.00, au votat 692.002, adică 3,78%.

    Cea mai ridicată prezenţă la vot a fost în judeţele: Bihor (5,53%), Dâmboviţa (5,35%) şi Caraş Severin (4,82%).

    Cea mai scăzută prezenţă, la ora 16.00, a fost în judeţele: Harghita (1,50%), Covasna (1,62%) şi Satu Mare (2,25%).

    În Bucureşti, sâmbătă, la ora 16.00, în cadrul referendumului pentru familie, prezenţa la vot a fost de 4,42%.

    Prezenţa dezastruoasă la vot este incomparabilă cu vreun referendum organizat în România după 1990. În anul 2009, la referendumul ce viza parlamentul unicameral şi reducerea numărului de parlamentari, prezenţa la vot, la ora 16.00, era de 33,86%.

    În anul 2012, la referendumul privind demiterea preşedintelui de atunci, Traian Băsescu, prezenţa la vot, la ora 17.00, a fost de 26, 85%.

    Diferenţa dintre scrutinul de acum şi cele două menţionate este că cel pentru familie se va desfăşura pe parcursul a două zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anabela Luca: Dincolo de o idee „ingredientul secret“ al unui business sunt angajaţii

    În 2012, online-ul era destul de la început, Google îşi deschisese birou în România abia pe la finalul lui 2010 şi se vindeau multe click-uri la kilogram, ca să zic aşa, nu exista transparenţă în procesul de promovare, iar educaţia în ceea ce înseamnă digitalul era una precară”, îşi aminteşte Anabela Luca, fondator al agenţiei adLemonade, în cadrul căreia ocupă şi funcţia de managing director & online marketing consultant. Înfiinţarea agenţiei a venit ca un răspuns firesc la situaţia de atunci; încă din primul an de activitate, ea a avut oportunitatea de a deveni Google Certified Trainer, susţinând ulterior peste 150 de traininguri de formare a specialiştilor şi tinerilor în domeniul digital.
    „Am început în 2012, la Sibiu, cu un birou în Piaţa Mare care să ne ţină conectaţi la vibraţia oraşului, deşi aveam clienţi internaţionali încă de pe atunci”, povesteşte Anabela Luca modul în care a pornit businessul adLemonade. „La început creşterea a fost organică, clienţii venind din recomandări.

    Apoi, odată cu deplasările prin ţară la diverse conferinţe şi traininguri organizate de Google, ea a atras clienţi din oraşele mari „care apreciau abordarea personală şi serioasă în spiritul ardelenesc al lucrului bine făcut care ne caracterizează.” Portofoliul de clienţi a devenit preponderent din Bucureşti, aşa că mutarea firească a fost deschiderea unui birou în Capitală, în 2013.

    Compania a participat la proiecte cunoscute pe piaţa din România, aşa cum ar fi portalul tocmai.ro, dar şi site-uri de fashion precum FashionUp, Jolidon sau Tudor Tailor. „Din 2014, am început să consolidăm expertiza noastră internaţională, mergând pe două direcţii strategice: una reprezentând companiile româneşti pe care le ajutăm să se dezvolte în afara graniţelor, oferindu-le unelte, insight-uri şi statistici de pe pieţele globale; cea de-a doua, mai vizibilă în ultimii doi ani, se constituie din dezvoltarea de parteneriate cu companii de pe pieţele externe pentru a valida şi extinde expertiza noastră acolo. Aceste direcţii rămân în continuare o prioritate strategică pentru noi, şi echipa se dezvoltă în acest sens prin prezenţa la training-uri şi conferinţe internaţionale la Londra, New York sau San Francisco”, subliniază Anabela Luca.

    Antreprenoarea spune că întâmpină zilnic obstacole, dar tinde să le vadă ca oportunităţi de învăţare. Spune că cel mai dificil i-a fost să înveţe să delege eficient, „fără micromanagement, fără delăsare şi fără ego-ul acela al specialistului care crede că ştie el să facă cel mai bine un lucru.” O altă provocare a fost ieşirea din zona de confort – „a face lucruri cu care nu eşti obişnuit pentru că altfel nu ai cum să creşti, să te dezvolţi şi omori businessul prin propriile limitări.” Ea crede că învăţarea continuă şi testarea trebuie să fie priorităţi pentru orice antreprenor care e conştient „că ce te-a adus până aici nu te va duce mai departe şi e mereu nevoie să descoperi lucruri noi pentru a evolua.”
    Dincolo de idee şi un gram de noroc, angajaţii sunt ingredientul secret al unei afaceri de succes, spune fondatoarea adLemonade. „De multe ori, implementarea face diferenţa, iar angajaţii sunt în spatele acelei implementări. Eu am început din prima zi cu un angajat pentru a avea mentalitatea unui antreprenor, nu a unui freelancer care munceşte de unul singur, un sfat primit de la o persoană pe care o respect şi pe care o admir mult.

    Apoi am crescut uşor, atrăgând în echipă persoane cu aceleaşi valori fundamentale ca ale noastre”, povesteşte Luca. „Am avut momente când am vrut să creştem accelerat, am angajat mai mulţi oameni decât puteam integra în echipă şi asta a creat tensiuni şi a pus o presiune mare pe colegii mai vechi, însă lucrurile s-au aşezat pe un făgaş normal”. În prezent, echipa adLemonade numără zece persoane.
    Anul trecut, adLemonade a gestionat campanii cu bugete de peste 5 milioane de euro, bani investiţi în principal în Google şi Facebook, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 210.000 euro.

    Pentru anul acesta, Anabela Luca previzionează un plus de 30% al cifrei de afaceri, cu o creştere accelerată pe final de an, când clienţii pregătesc mai multe campanii de Black Friday. Până în prezent, agenţia a colaborat cu peste 300 de clienţi cu bugete cuprinse între 500 şi 800.000 de euro pe lună. „Două treimi din clienţi sunt magazine online, şi observăm o creştere pe zona de employer branding, un trend firesc pentru companiile care doresc să atragă talente în organizaţie.” Tarifele agenţiei variază în funcţie de tipul de serviciu prestat, de complexitatea campaniilor şi de bugetele gestionate. Modelul folosit este bazat, în general, pe un tarif fix coroborat cu un
    success fee.
    Pe o piaţă cu 11 milioane de utilizatori conectaţi la internet, cumpărăturile online au atins valoarea de 2,8 miliarde de euro în 2017. În acest context, numărul magazinelor online este în continuă creştere, de la 7.000 în 2017 la 14.000 estimate pentru anul acesta, notează Anabela Luca. Această creştere accelerată se va resimţi şi în cererea pentru servicii generatoare de trafic precum SEO (search engine optimization – n.red.), PPC (pay-per-click – n.red.), marketing afiliat sau marketing prin influenţatori, spune ea. Deşi aplicaţia Instagram are anul acesta o creştere accelerată şi tot mai mulţi clienţi încep să aloce bugete semnificative în această direcţie, Google şi Facebook rămân canalele favorite de promovare pentru clienţii agenţiei. „Primim şi cereri timide pe platforme precum Waze sau Snapchat, însă traficul rezultat e incremental”, spune antreprenoarea.

    Planurile de viitor ale adLemonade includ extinderea prezenţei cu un birou la Londra în următorul an şi încă unul la New York în următorii 3 ani. „Există o evoluţie vizibilă, în toţi aceşti ani, cu privire la modul în care mediul de afaceri accesează online-ul”, spune antreprenoarea. „Suntem online tot timpul, noi, utilizatorii; brandurile au înţeles acest comportament şi cei agili s-au adaptat rapid şi au îmbrăţişat online-ul. Apetenţa pentru campaniile pe Google este în continuă creştere, deoarece se adresează unei audienţe ţintite: oamenii care caută exact produsul sau serviciul tău. Eficienţa este vizibilă, măsurabilă, scalabilă”, încheie ea.

  • Diferenţe devastatoare: În timp ce în România durează 14 ore o călătorie cu trenul Bucureşti – Cluj-Napoca, în Spania a fost prezentat astăzi primul tren care merge cu 1.200 de km pe oră

    În România, o cursă cu trenul de la Bucureşti la Cluj-Napoca durează în medie 14 ore, distanţa fiind de circa 450 km. În acelaşi timp, în Spania a fost prezentat primul tren care circulă cu o viteză de 1.200 de km pe oră, potrivit Bloomberg.

    Hyperloop Transportation Technologies a prezentat miercuri prima capsulă la scară reală, oferind lumii o mostră din ceea ce înseamnă viitorul călătoriilor.

    Capsula, cu o lungime de 32 de metri şi o greutate de 5 tone, a fost prezentată în Spania şi va fi mutate în Toulouse, Franţa, pentru modificări suplimentare înainte de a fi utilizată în călătoriile comerciale, a transmis startup-ul din California, cunoscut sub numele de HyperloopTT.

    Numit Quintero One, produsul este făcut aproape în întregime din material compozit.

    Hyperloop este o tehnologie care a câştigat popularitate după ce miliardarul Elon Musk a introdus-o în spaţiul public în 2013, ceea ce a determinat câteva companii să se alăture în cursa pentru construirea unui sistem de transport public de mare viteză.

    Capsula poate transporta pasageri la viteza de 1.200 de kilometric pe oră prin tehnologia tuburilor cu presiune scăzută.

     

     

     

  • Industria dezvoltatoare de jocuri video din România a crescut cu aproape 12%

    Cifra de afaceri a industriei dezvoltatoare de jocuri video a înregistrat o creştere de 11,6%, în 2017, ajungând la 156 milioane de dolari. În prezent, în România, există peste 80 de studiouri de game development, dintre care peste 50 se află în Bucureşti, alte oraşe cu o prezenţă notabilă a industriei fiind Cluj, Timişoara, Braşov, Craiova şi Iaşi. Industria este formată din peste 6000 de angajaţi care lucrează în studiourile din România ale companiilor internaţionale sau în studiouri independente cu capital românesc, numărul lor crescând cu un procent de 2% faţă de 2016.

    „Industria de game development din România continuă să se dezvolte iar trendurile de creştere, atât locale cât şi globale, sunt încurajatoare. RGDA acţionează în mod susţinut pentru stimularea investiţiilor în industrie şi pentru dezvoltarea antreprenoriatului local din zona de gaming, iar în următorii ani ne aşteptăm la creşteri semnificative în zona dezvoltatorilor independenţi, şi ca atare la mult mai multe produse promiţătoare dezvoltate în România. În acest sens RGDA a dezvoltat în ultima perioadă un dialog constant şi transparent împreună cu autorităţile centrale pentru a prezenta oportunităţile şi provocările industriei din România. O dezvoltare sustenabilă şi o creştere cu adevărat semnificativă pot fi atinse beneficiind de sprijin din partea statului, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări în care acest sector este bine dezvoltat”, menţionează Cătălin Butnariu, preşedinte RGDA.

    Industria s-a remarcat, în 2017, prin dezvoltarea sau co-dezvoltarea în România a unor titluri recunoscute internaţional precum seria FIFA (Electronic Arts), Asphalt StreetStorm (Gameloft), Assassin’s Creed Origins (Ubisoft), Tom Clancy’s Ghost Recon Wildlands (Ubisoft), Need for Speed (Electronic Arts) şi Iron Blade (Gameloft), dar şi prin jocuri dezvoltate de studiouri româneşti independente precum Brawlout (Angry Mob Games), Door Kickers: Action Squad (KillHouse Games), Gray Dawn (Interactive Stone),  LigaUltras si ScoreRivals (Green Horse Games), Tap Busters (Metagame), The Adventures of Elena Temple (GrimTalin) sau Euro Truck Driver (Ovilex).

    Studiul a fost realizat cu ocazia celei de-a treia ediţii a conferinţei DEV.PLAY, eveniment organizat de RGDA, în perioada 4-5 octombrie 2018, la Grand Cinema&More din Băneasa Shopping City, în cadrul căruia vor avea loc numeroase paneluri cu speakeri internaţionali şi specialişti din industria de game development, un centru de recrutare în cadrul cărora vor fi listate posturile disponibile din cadrul celor mai mari studiouri dezvoltatoare de jocuri din România, un concurs de artă digitală şi multe alte activităţi.

    Asociaţia Romanian Game Developers Association (RGDA) este o organizaţie non-profit care îşi propune să sprijine şi să promoveze dezvoltatorii de jocuri video din Romania. Ghidată de valori solide, RGDA promovează integritatea, calitatea, schimbul de bune practici, respectul şi ajutorul reciproc ca modalitate de dezvoltare a industriei locale. Obiectivele asociaţiei sunt acelea de a informa publicul larg asupra industriei, a se asigura că există suficiente surse de training şi educaţie pentru cei care işi doresc o carieră în domeniu, a crea o comunitate stransă a dezvoltatorilor şi de a reprezenta industria în faţa instituţiilor statului şi a actorilor internaţionali.

  • Cine stă în spatele proiectului pentru o autostradă care să acopere 80% din suprafaţa lumii

    Căile Ferate din Rusia au prezentat planurile unei super-autostrăzi care să ducă şoferii din Europa în Statele Unite, acoperind peste 80% din suprafaţa lumii.

    Realizarea unui astfel de drum ar însemna că cei care îl folosesc pot ajunge pe majoritatea continentelor cu maşina. Autostrada ar urma să măsoare aproape 20.000 de kilometri, distanţă despre care autorii proiectului susţin că poate fi parcursă în 13 zile.

    Proiectul numit TEPR ar urma să lege New York de Londra, trecând prin Rusia. Unele porţiuni de drum există deja, susţin specialiştii, referindu-se la autostrăzi care ar putea fi integrate în proiect.

    Preşedintele Căilor Ferate Ruseşti, Vladimir Yakunin, a menţionat şi faptul că mai multe oraşe ar beneficia de noul proiect, dar şi că noi localităţi ar putea fi aşezate de-a lungul drumului.