BusinessMagazin

Tag: prevedere

  • Kaufland deschide un nou magazin la Râmnicu Vâlcea

    De Ziua Naţională, Kaufland România deschide un nou magazin în Râmnicu Vâlcea , fiind al 111-lea magazin al reţelei din ţară. Prin intermediul acestuia s-au creat 90 de locuri noi de muncă în oraş.

    Noul magazin, situat pe strada Barajului nr. 32-34,  are o suprafaţă de vânzare de 2.400 de metri pătraţi şi este prevăzut cu patru spaţii închiriate din interiorul galeriei comerciale – farmacie, plafar, tabaco express, atelier chei şi un punct Grill. De asemenea, acesta va fi prevăzut cu o staţie de alimentare a maşinilor electrice sau hibride, a căror încărcare va fi gratuită şi va fi doilea magazin din România în care clienţii vor putea folosi aplicaţia Kaufland Scan & Pay pentru cumpărături rapide, la casele special deschise pentru această opţiune. Aplicaţia se descarcă gratuit şi permite clienţilor Kaufland să îşi facă cumpărăturile mai repede în magazin, scanând singuri cu telefonul mobil produsele puse în coş şi apoi să le achite în câteva secunde la casele desemnate.

    „Peste jumătate din sortimentul nostru este de provenienţă românească şi procentul se află în creştere, mulţumită parteneriatelor de succes pe care le avem cu producătorii autohtoni, pe care îi susţinem prin programe dedicate. Extinderea Kaufland este şi va fi sustenabilă, magazinele având integrat un concept eco şi tehnologii verzi”, a declarat Valer Hancaş, Manager Corporate Affairs & Comunicare, Kaufland România.

    Noul hipermarket beneficiază de o instalaţie de încălzire ecologică – un sistem complex modern care recuperează căldura de la instalaţiile frigorifice şi care permite economisirea resurselor naturale, 100% din energia utilizată provenind din surse regenerabile. 

  • Cum a reuşit o fetiţă de 11 ani să facă 11 milioane de dolari: ideea i-a venit la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină

    O fetiţă de 11 ani din Texas, Statele Unite, a încheiat un contract în valoare de 11 milioane de dolari cu lanţul Whole Foods, care prevede că 55 de magazine îi vor pune la vânzare brandul său de limonadă.

    BeeSweet, limonada produsă de Mikaila Ulmer, a fost dezvoltată cu cei 60.000 de dolari pe care fetiţa i-a primit în urma apariţiei la emisiunea americană “Shark Tank”.

    După apariţia în emisiune, ea a servit limonadă mai multor personalităţi printre care şi preşedintele american Barack Obama; ea a fost invitată şi să facă parte din proiectul celor de la Google Dare to be digital.

    Ideea i-a venit tinerei la vârsta de 4 ani, când a fost înţepată de o albină. A început apoi să le studieze şi a decis să folosească reţeta de limonadă a bunicii pentru a strânge bani. Destinaţia banilor? Organizaţii ce ajută albinele.

    Citeşte şi povestea lui Povestea lui Mark Cuban, creatorul emisiunii “Shark Tank”, care are o avere de peste 3 miliarde de dolari

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Letonia a introdus o lege fără precedent în Europa, menită să ajute start-up-urile

    Parlamentul leton a adoptat o lege care este menită să uşureze una dintre cele mai mari greutăţi cu care se confruntă un startup – salariile angajaţilor.

    Noua lege prevede o taxă fixă de 252 de euro per angajat pentru startup-uri, indiferent de ce salariu au angajaţii, o lege fără precedent în Europa. Mai mult, toţi angajaţii care au doctorate sau mai mult de 5 ani experienţă de muncă beneficiază de o clauză specială care prevede că taxele lor vor fi achitate de stat.

    Pentru a se putea încadra în această categorie, companiile trebuie să fii obţinut o finanţare de 30.000 de euro sau mai mult într-o primă fază de strângere de capital, să aibă mai puţin de 5 ani de existenţă şi aibă mai puţin de 200.000 euro venituri în primii doi ani de activitate

    Legea a trecut fără probleme de parlament şi va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017. 

  • Japonia şi Coreea de Sud, acord privind împărtăşirea de informaţii secrete despre Coreea de Nord

    Japonia şi Coreea de Sud au semnat, miercuri, un acord care prevede împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile balistice şi nucleare ale Coreei de Nord, în pofida protestelor din partea partidelor de opoziţie şi activiştilor din Seul, relatează France 24 şi Le Figaro.

    Ministerul sud-coreean al Apărării a anunţat că acordul este “necesar” în contextul intensificării ameninţărilor militare din partea Phenianului, care a efectuat anul acesta două teste nucleare şi a lansat peste 20 de rachete balistice.

    “Este gata să efectueze noi teste nucleare şi să lanseze rachete oricând”, a anunţat ministerul, făcând referire la Coreea de Nord.

    “Din moment ce acum ne putem folosi de capacitatea Japoniei în materie de informaţii secrete pentru a face faţă efectiv ameninţărilor nord-coreene tot mai mari în ceea ce priveşte testele nucleare şi cele cu rachete, acest lucru va spori interesele noastre privind securitatea”.

    Seul şi Tokyo se folosesc în prezent de intermedierea Washingtonului pentru împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile militare ale Phenianului, în baza unui acord semnat în 2014.

  • Klaus Iohannis a promulgat Legea privind diminuarea risipei alimentare

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, Legea privind diminuarea risipei alimentare, care prevede ca alimentele care se apropie de termenul de expirare, dar sunt consumabile, să fie donate către orfelinate, cămine de bătrâni, spitale sau fundaţii.

    Legea privind diminuarea risipei alimentare prevede că “direcţionarea alimentelor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, provenite din donaţii sau sponsorizări, se face către operatorii din sectorul agroalimentar prevăzuţi la art. 2 alin. (2) lit. c), acestora fiindu-le interzisă comercializarea în orice mod a alimentelor către alţi operatori din sectorul alimentar sau direct consumatorului final”.

    Operatorii economici din domeniul agroalimentar pot oferi către asociaţii, fundaţii şi întreprinderi sociale, alimentele aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform prevederilor art. 2 alin. (2) şi alin. (1) al prezentului articol, contra unei sume maxime de 3% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul comercianţilor, şi de 3% + TVA din preţul de producţie, în cazul producătorilor şi procesatorilor, potrivit legii promulgate de preşedintele Klaus Iohannis.

    Transferul alimentelor către entităţile înregistrate la ANSVSA, se face în baza unui contract de donaţie sau sponsorizare.

    Asociaţiile şi fundaţiile prevăzute pot comercializa alimentele oferite cu maximum 25% + TVA din preţul de achiziţie, în cazul preluării de la comercianţi, respectiv cu maximum 25% + TVA din preţul de producţie, în cazul preluării de la producători sau procesatori, potrivit sursei citate.

    Amenzile contravenţionale aplicate pentru încălcarea prevderilor legale sunt între 1.000 şi 10.000 de lei.

    Legea intră în vigoare în termen de 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Iniţativa legislativă i-a aparţinut deputatului PNL Florin Alexe şi este semnată de 52 de deputaţi şi senatori, mare parte de la PNL, dar şi de la UDMR şi grupul minorităţilor, altele decât cea maghiară.

  • ANAT: Reguli noi în caz de faliment al agenţiei de turism

    Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) a finalizat un proiect de act normativ care prevede înfiinţarea unuei noi instituţii menite să garanteze pachetele achiziţionate de turişti în cazul intrării în insolvenţă sau în faliment a agenţiilor de voiaj care au vândut serviciile respective.

    Agenţiile de turism vor putea fie să contribuie la un fond de garantare, fie să depună o scrisoare de garanţie bancară, cash colateral sau vor încheia o poliţă de asigurare cu o companie de asigurare. Oficiul de garantare în turism urmează să verifice aceste garanţii şi să transmită informaţiile Autorităţii Naţionale în Turism.

    În prezent, agenţiile de turism touroperatoare trebuie să aibă o poliţă de asigurare obligatorie în caz de insolvenţă sau faliment, în valoare de 50.000 de dolari, iar cele revânzătoare de 10.000 de dolari, însă aceste sume s-au dovedit a fi insuficiente în caz de faliment.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Familiile din România care au nevoie de ajutor urgent pot primi de la stat suma de 10.000 de lei. Vezi criteriile în baza cărora se acordă aceşti bani

    Limita maximă a ajutorului de urgenţă de la bugetul de stat acordat unei persoane singure sau unei familii, pe durata unui an calendaristic, va fi de 10.000 lei, în funcţie de situaţiile de necesitate sau deosebite cu care se confruntă acestea, conform unui proiect de Hotărâre de Guvern.

    Proiectul prevede că pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure ale căror locuinţe şi bunuri deţinute în locuinţă au fost distruse din cauza calamităţilor naturale, inundaţiilor, incendiilor sau altor situaţii similare, nivelul recomandat al ajutorului de urgenţă va fi: 1.500 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 25%; 3.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 50% şi 5.000 lei pentru locuinţe şi bunuri deţinute distruse în proporţie de până la 100%.

    Aceste sume se propun a fi utilizate şi în situaţii de necesitate datorate accidentelor.

    În situaţia înregistrării decesului unei persoane din cauzele menţionate, se propune majorarea nivelurilor recomandate cu suma reprezentând cuantumul ajutorului de deces prevăzut în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Totodată, se prevede majorarea cu câte 1.500 lei în cazul în care se înregistrează rănirea persoanei singure sau a unui membru al familiei. Ajutorul de urgenţă se acordă numai pentru persoanele care nu îndeplinesc condiţiile de acordare a ajutorului de deces prevăzut de Legea nr.263/2010.

    Pentru sprijinirea familiilor sau persoanelor singure aflate în situaţii deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce la riscul de excluziune socială, nivelul recomandat al ajutorului de urgenţă este de 1.000 lei pentru situaţii deosebite mai puţin grave; 2.500 lei pentru situaţii deosebite grave şi 4.000 lei pentru situaţii deosebite foarte grave.

    Proiectul prevede ca, pentru acordarea de ajutoare de urgenţă în cuantum majorat peste limita maximă de 10.000 lei, agenţiile teritoriale să prezinte un referat pentru aprobare la Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

    De asemenea, se prevede ca ajutoarele de urgenţă de la bugetul de stat să se poată acorda şi cetăţenilor români care au rezidenţa, domiciliul sau se află temporar în străinătate. În acest sens, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României colaborează cu ataşatul pe probleme de muncă şi sociale al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din străinătate ori cu o persoană desemnată de conducerea misiunilor diplomatice/oficiilor consulare, în vederea verificării situaţiei de necesitate sau deosebite cu care se confruntă aceştia, însă pentru aceste persoane nu se mai are în vedere utilizarea anchetei sociale.

    Prin proiectul de HG se propune introducerea unor criterii pentru acordarea ajutoarelor de urgenţă de la bugetul de stat care să aibă în vedere sprijinirea familiilor şi a persoanelor singure pentru acoperirea nevoilor de bază, respectiv menţinerea locuinţei şi asigurarea condiţiilor de locuit, accesul la servicii medicale şi/sau de recuperare a stării de sănătate ori a capacităţii de muncă, combaterea cauzelor ce pot duce la abandon şcolar, precum şi a altor cauze ce pot conduce la riscul de excluziune socială.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • O prevedere controversată în noua reglementare de calcul a preţului la medicamente

    „Solicitarea aprobării preţului pentru primul medicament generic se poate realiza doar după expirarea termenului de valabilitate al brevetului medicamentului inovativ aferent” este una dintre prevederile adăugate de Guvern metodologiei de calcul a preţurilor la medicamente, aprobată pe 26 octombrie, „care favorizează în mod neechivoc producătorii de medicamente inovative”, conform Anei-Maria Baciu, partener NNDKP.  

    Prevederea este suficient de vagă pentru a crea probleme de interpretate, consideră Ana –Maria Baciu. Aşadar, noua hotărâre nu face diferenţa între diversele tipuri de brevet ce pot proteja un medicament inovativ şi nici nu oferă informaţii suplimentare; mai exact, nu precizează dacă interdicţia include perioada de valabilitate a unui certificat de protecţie suplimentar pentru respectivul medicament inovativ, adaugă aceasta.

    De asemenea, Ministerul nu pune la dispoziţie baza de date a brevetelor în vigoare, în contextul în care cererea de aprobare a preţului la medicamente include declaraţii pe proprie răspundere a solicitantului. Mai mult, hotărârea nu precizează ce se va întâmpla cu medicamentele generice pentru care preţul a fost deja aprobat, iar medicamentul inovativ aferent se află, încă, sub protecţia brevetului, acest lucru ducând la „situaţii de inechitate chiar în rândul produselor generice”, mai spune Ana – Maria Baciu.

    Rezolvarea ultimei situaţii menţonate va demonstra, în primă instanţă, dacă introducerea acestei prevederi „ a fost sau nu o idee bună din partea Guvernului”.