BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Imobiliare.ro: Creşterile de pret din piata rezidentială aduc schimbări în clasamentul oraşelor: Cluj-Napoca doboară un nou record, Oradea trece în fata Timişoarei, iar Constanta se apropie de preturile din Bucureşti

    Tendinţa de creştere a preţurilor la locuinte se menţine constantă la începutul primăverii, Cluj Napoca doborând un nou record, în timp ce Oradea trece în fata Timişoarei, iar Constanta se apropie de preturile din Bucureşti, arată o analiză a Imobiliare.ro.

    În acelaşi timp, Craiova şi Sibiu devin oraşe tot mai scumpe, în timp ce Iaşi ajunge cel mai ieftin mare centru regional din România. La început de 2024, piaţa rezidenţială dintr-un singur oraş secundar major al ţării stagnează. În Ploieşti preţurile au crescut cu 0,2% într-un an.

    “Piaţa rezidenţială continuă să surprindă performând peste aşteptări şi în acest început de an, când, pe baza creşterii cotei de TVA la locuinţele noi, mulţi analişti aşteptau o scădere a interesului. Creşterea este cu atât mai evidentă cu cât are loc şi în oraşele mai mici, iar în acest sens remarcăm în mod special Oradea, unde preţul mediu depăşeşte pentru prima dată borna de 1500 euro/mp. Chiar şi aşa, cumpărătorii din România sunt în continuare privilegiaţi în ceea ce priveşte accesibilitatea locuinţelor comparativ cu celelalte ţări europene”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

    În Cluj-Napoca, preţul mediu solicitat pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la sfârşitul lunii trecute la 2.666 euro/mp util, cel mai înalt nivel înregistrat în România. Cumpărătorii plătesc cu 10% mai mult pe o locuinţă acum faţă de preţul pe care l-ar fi achitat dacă ar fi luat decizia de achiziţie în luna februarie a anului trecut, perioadă în care însă condiţiile de pe piaţa de creditare nu erau la fel de favorabile ca cele actuale.

    Apartamentele din Cluj-Napoca se vând, totodată, cel mai greu, cu o medie de aproximativ 3-4 luni, perioadă constantă din 2020 în prezent.

    Una dintre surprizele lunii februarie vine de la Oradea, unde preţul mediu al apartamentelor scoase la vânzare s-a majorat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut şi a ajuns la 1.550 euro/mp util.

    Timişoara, un pol imobiliar şi de business major din vestul ţării, a coborât pe poziţia a treia în topul celor mai scumpe oraşe din regiune. Ritmul de creştere remarcat la nivelul preţurilor a fost unul foarte lent în ultimele 12 luni comparativ cu alte oraşe mari analizate de Imobiliare.ro. După un avans cu abia 4%, preţul mediu solicitat pe plan local s-a situat la finele lui februarie în jurul valorii de 1.544 euro/mp util.

    Însă, în ciuda accesibilităţii, locuinţele din Timişoara petrec mai mult timp în piaţă. Un apartament se vindea la începutul anului trecut în 56 de zile pentru ca până la finele lui 2023 durata de timp necesară găsirii unui cumpărător să ajungă la 69 de zile.

    Cea mai semnificativă majorare înregistrată la nivelul preţurilor în rândul celor mai mari pieţe rezidenţiale din ţară s-a putut observa în ultimele 12 luni în Braşov. Scumpiri cu 15% au adus preţul mediu solicitat pentru apartamentele de pe piaţa rezidenţială de la poalele Tâmpei de la 1.580 euro/mp util în februarie 2023 la 1.815 euro/mp util la sfârşitul lunii trecute.

    Media în cazul locuinţelor noi se situează, însă, la un nivel mult mai înalt, aproape de 2.110 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro.

    Perioada de vânzare a apartamentelor din Braşov s-a menţinut din 2020 şi până la jumătatea lui 2022 constantă, pentru ca apoi să vedem o creştere accelerată până la jumătatea anului trecut când proprietarii aveau nevoie de circa 80 de zile pentru identificarea cumpărătorilor. Ultimele două trimestre au marcat însă scăderi la acest capitol, durata necesară pentru vânzarea unui apartament în Braşov fiind de circa două luni.

    În Bucureşti, după unele scăderi înregistrate pe parcursul ultimelor luni, preţurile solicitate pentru apartamente încep să urmeze o tendinţă crescătoare. 

    Cumpărătorii trebuie să achite 1.663 euro/mp util pentru o locuinţă în Bucureşti şi plătesc acum cu aproape 7% mai mult decât ar fi făcut-o dacă ar fi achiziţionat o proprietate similară la începutul anului trecut. În momentul de faţă, un apartament din Bucureşti se vinde într-un interval de cel mult două luni.

    Apartamentele din Constanţa se vând cu un preţ mediu de 1.624 euro/mp util şi sunt cu 10% mai scumpe acum decât în februarie 2023.  În cazul locuinţelor de pe litoral aflate în imobile construite după 2020 media se apropie de 1.800 euro/mp util, potrivit Indicelui Imobiliare.ro.

    Craiova se afla, la sfârşitul lunii trecute, pe locul al cincilea în clasamentul celor mai scumpe oraşe din ţară, cu un avans de aproape 2% doar de la începutul acestui an.

    În Sibiu, apartamentele listate la vânzare se vindeau cu 1.440 euro/mp util în februarie 2023. Acum, proprietarii şi dezvoltatorii solicită, în medie, 1.571 euro/mp util.

    Chiar dacă în momentul de faţă cumpărătorii din Iaşi plătesc cu 9% mai mult pentru apartamentele pe care le cumpără, preţurile se menţin pe plan local la un nivel foarte scăzut. Media din oraş este de 1.532 euro/mp util, sub media înregistrată la nivel naţional de 1.542 euro/mp util.

    În schimb, preţurile apartamentelor din Ploieşti au stagnat în ultimul an, media fiind la 1.087 euro/mp util, conform Indicelui Imobiliare.ro. 

     

  • Retailerul de modă C&A: Preţurile din magazinele din România vor fi în 2024, în medie, cu 10% mai mici decât în alte pieţe europene. Am decis reducerea preţurilor ca urmare a mediului economic dificil

    Retailerul de modă C&A, unul dintre cei mai importanţi actori din piaţa de profil din România, anunţă reducerea preţurilor în reţeaua locală ce numără peste 50 de magazine. Oficialii companiei spun că au decis ca în 2024 preţurile articolelor să fie mai mici, în medie, cu 10% în România decât în alte pieţe unde grupul este prezent, iar asta din cauza mediului economic dificil de pe plan local.

    C&A este primul retailer – de orice fel, nu doar de modă – care anunţă public că preţurile vor fi mai mici local decât în alte ţări. Decizia vine într-o perioadă de inflaţie în continuare ridicată, dobânzi mari şi consum prudent.

    „În România avem o bază de clienţi fideli, iar decizia de a reduce preţurile în magazinele noastre a fost luată pentru a ne asigura că putem oferi în continuare produsele de care au nevoie consumatorii noştri. Toată lumea trebuie să îşi permită să cumpere îmbrăcăminte de calitate pentru familie la preţuri mai bune”, spune Cătălin Roşca, country manager al brandului pentru Romania. Recent, el a preluat şi managementul altor două pieţe din regiune.

    Retailerul de modă C&A a intrat în România în 2009, pariind pe magazine de mari dimensiuni şi pe preţuri sub medie. Astăzi, sunt peste 50 de unităţi pe plan local, cu afaceri de 524 mil. lei în 2022, ultimul an pentru care există date publice.
    Compania anunţa recent că există potenţial pentru a dubla cifra de afaceri locală, iar pentru asta există un plan ambiţios şi de expansiune.

    „În 2024 aniversăm 15 ani de C&A în România. Aceasta este o piatră de hotar pe care dorim să o sărbătorim prin intermediul unor planuri de creştere dedicate. Cinci deschideri de magazine au fost deja confirmate doar în Romania şi mai există multe alte planuri în curs de realizare”, adaugă Cătălin Roşca.

    Magazinul C&A din complexul Cosmopolis din Bucureşti se va deschide pe 28 martie, urmând la scurtă vreme după aceea cele din Giurgiu (Aurora Retail Park) şi Piteşti (Argeş Mall).

    La nivel european, C&A vrea să deschidă 100 de noi magazine în următorii trei ani. Astăzi, reţeaua numără 1.300 de unităţi în 17 state.

    Retailerul are trei tipuri de magazine – mici, medii şi mari -, cu suprafeţe ce încep de la 1.000 mp şi merg până la peste 4.000 mp. Acum sunt în teste şi nişte unităţi de mai mici dimensiuni.

    Reprezentanţii C&A spun că pariază în continuare pe offline, magazinele jucând un rol esenţial în interacţiunea cu clienţii.

    Pe plan local, retailerul a reluat expansiunea în 2023 după mai mulţi ani de pauză. În total au fost inaugurate patru unităţi anul trecut, cel mai recent în noiembrie. Atunci, C&A a deschis cel de-al 52-lea magazin din România, la Calafat.

     

  • Piaţa chiriilor din Londra îşi revine la normal: După un an de oferte reduse şi de creşteri record ale chiriilor, majorările preţurilor au început să scadă treptat

    Piaţa londoneză a chiriilor a început să se „normalizeze” după un an de ofertă redusă şi de creşteri recente record ale chiriilor, potrivit Foxtons, cu mai puţini potenţiali chiriaşi care urmăresc fiecare anunţ, raportează Financial Times.

    Agentul imobiliar axat pe Londra a declarat că a văzut mai multe proprietăţi ieşite pe piaţă, cu mai puţini solicitanţi pentru fiecare anunţ, şi se aşteaptă ca majorările de chirii să încetinească în acest an – chiriile crescând mai lent faţă de actualele maxime istorice.

    Veniturile din închirieri, care au crescut cu 16% anul trecut, au ajutat Foxtons să compenseze o scădere de 14% a veniturilor din vânzarea de locuinţe. Compania şi-a majorat veniturile totale cu 5%, la 147 milioane de lire sterline, profitul operaţional fiind ajustat cu 2%, la 14 milioane de lire sterline.

  • Apartamentele vechi cu trei camere din Capitală au preţuri cerute în creştere în şase zone

    Media preţurilor la început de 2024 a ajuns la 106.800 de euro în februarie, în creştere cu 1,1% faţă de februarie 2023 şi nivel aproape identic cu cel din ianuarie, potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România.

    Începând cu luna ia­nua­rie 2024 ZF Index Imobiliar vine cu 13 zone în loc de 20, concentrându-se pe cartierele cu mai multe anunţuri, astfel încât acurateţea informaţiilor să fie cât mai mare. Din acest motiv au fost eliminate zone precum 1 Mai, 13 Septembrie şi Vitan Mall, iar Brâncoveanu acum este calculat ca parte din Olteniţei, Mihai Bravu din Iancului, Ştefan cel Mare din Moşilor, iar Victoriei alături de Unirii, ca parte a zonei centrale a Capitalei. În plus, sunt luate în calcul acum apartamentele construite între 1978 şi 1990, nu doar între 1980 şi 1990.

    Din cele 13 zone, şase au crescut în februarie faţă de aceeaşi lună din 2023, iar şase au scăzut.

    An la an, scăderea cea mai mare a fost în Crângaşi, de aproape 9%, iar creşterile cele mai mari în Drumul Taberei şi Moşilor – Ştefan cel Mare, de 10 respectiv aproape 20%.

     

  • LONGi, cel mai mare producător de panouri solare din lume, avertizează: panourile sunt prea ieftine pentru ca jucătorii din piaţă să poată supravieţui

    Compania chineză LONGi Green Energy Technology, cel mai mare producător de panouri solare din lume, face apel la guvernul din Beijing să controleze preţurile, în contextul în care excesul de capacitate şi competiţia ridicată din piaţă împinge producătorii spre faliment, potrivit Bloomberg.

    Guvernul chinz ar trebui să introducă reguli noi pentru a descuraja companiile care vin la licitaţii cu preţuri sub costul de producţie, a declarat Zhong Baoshen, preşedinte LONGi, într-un interviu acordat Shanghai Securities News.

    Industria de panouri solare din China este afectată de reducerea producţiei şi de concedieri, deşi instalările de fotovoltaice s-ar putea menţine şi în 2024 la nivelul record atins în 2023.

    Anul trecut, Gao Jifan, preşedintele Trina Solar, a avertizat la finalul anului trecut că toate companiile mici vor fi zdrobite de preţurile foarte mici.

    Unii productorii care câştigă licitaţii vin cu preţuri sub piaţă şi livrează panouri de slabă calitate, ceea ce afectează producătorii care investesc mai mult în inovaţii tehnologice, descurajându-i să vină cu produse mai bune, a declarat Zhong.

  • Stabilitatea ucigătoare a cursului valutar este un dezastru pentru companiile şi pieţele care au preţurile bunurilor şi serviciilor legate la euro (cum ar fi piaţa imobiliară, piaţa auto, piaţa de telefonie mobilă etc.): în ultimii patru ani cursul a crescut cu numai 4%, în timp ce costurile în lei au crescut cu 33%, iar salariile au crescut cu 52%

    România este o ţară de euro, euroizată, cum ar spune economiştii: foarte, foarte multe preţuri la bunuri şi servicii sunt legate de euro şi sunt afişate în euro, începând de la preţul apartamentelor, chiriile, telefonia mobilă, preţurile din piaţa auto, abonamentele la sală, preţurile materiilor prime, până la preţurile şcolilor private.

    Când au pus preţurile în euro în contracte şi în preţurile de referinţă la care se raportează toată lumea, companiile s-au gândit că sunt mai protejate de creşterea cursului valutar leu/euro, o creştere care în anii ’90 şi apoi din 2000 până în 2009 a lăsat urme adânci în bilanţurile companiilor şi în mintea consumatorilor.

    Nu cred că generaţiile actuale ştiu că în anii ’90 cursul valutar creştea cu 2-3% pe zi, cu 100% pe an şi chiar cu 150% pe an. În iarna lui 1996/97, de fapt la începutul lui 1997, cursul valutar leu/dolar, cum era atunci, a crescut de la 4.000 de lei pentru un dolar la 10.000 de lei pentru un dolar, pentru a se stabiliza ulterior câteva luni la 8.000 de lei pentru un dolar (aşa era unitatea de măsură de atunci), înainte să crească din nou la finalul lui 1998. 

    Prin creşterea cursului valutar, multe companii îşi creşteau cifrele de afaceri în lei dintr-odată, chiar fără să aibă o creştere a cifrei de afaceri prin creşterea vânzărilor.

    Dar ce te faci atunci când cursul valutar nu mai creşte sau creşte prea puţin – aşa cum s-a întâmplat în ultimii patru ani, când am traversat criza Covid, începerea războiului din Ucraina, creşterea inflaţiei, creşterea dobânzilor -, deci nu mai e o creştere accelerată a cifrelor de vânzări în lei, dar în schimb preţurile de intrare care compun preţul produsului final legat la euro au explodat în lei, cum ar fi, de exemplu, salariile, dobânzile, materiile prime – energia, gazele -, dar nu numai.

    În ultimii patru ani cursul valutar leu/euro a crescut cu numai 4,08%, de la 4,7793 lei/euro la 1 ianuarie 2020, până la 4,9746 lei/euro la 1 ianuarie 2024, sau 4,9699 la 1 martie 2024.

    La nivelul cursului leu/dolar am avut o creştere de 5,5% în patru ani, de la 4,2608 lei/dolar la 4,4958 lei/dolar.

    La polul opus, inflaţia a fost în ultimii patru ani de nu mai puţin de 33,3% (din care 23% a fost în ultimii doi ani), iar salariile au crescut cu 52% la nivelul salariului mediu (de la 3.340 lei la 5.079 lei) şi cu 64% la nivelul salariului minim (de la 1.263 lei la 2.079 de lei). Dobânzile la lei au crescut de la 2% la 8%, pentru ca acum să scadă la 6%, cum a fost şi este evoluţia ROBOR-ului. BNR a crescut dobânda de referinţă de la 1,5% la 7%, într-un interval de un an.

    Pentru importatori, iar România este o ţară de importatori, această stabilitate a cursului leu/euro sau leu/dolar i-a jutat, pentru că au venit cu creşterea preţurilor în euro şi prin stabilitatea cursului valutar nu au venit cu majorări de preţ în lei.

    În schimb, pentru exportatori, în special pentru companiile româneşti exportatoare, această stabilitate a cursului valutar înseamnă un dezastru, pentru că au majorări de preţuri în lei în costul bunului sau al serviciului pe care îl vând, pe care ulterior nu le pot transfera în preţul final de vânzare, care este legat de referinţa la euro. Când ai o creştere a preţurilor interne cu 33% iar cursul valutar creşte cu doar 4% şi nici nu ai o creştere în euro a contractelor, ai o pierdere reală de 30%, care mănâncă din marja de profit.

    Aceeaşi situaţie este şi pentru companiile care operează pe piaţa internă, care aveau preţurile legate la euro, iar prin această stabilitate ucigătoare a cursului valutar nu au avut niciun câştig, ci dimpotrivă, o pierdere reală din vânzări. Preţurile de intrare au crescut, salariile au crescut cel mai mult, dobânzile au crescut, taxele şi impozitele au crescut, în schimb preţul produsului final, fiind legat la euro şi la evoluţia cursului leu/euro, nu a putut cuprinde creşterea de preţuri internă.

    În Europa, inflaţia la euro a fost la jumătate faţă de cea înregistrată în România, şi aşa se face că preţurile în euro au crescut mai puţin decât preţurile contractelor în lei.

    În ultimul timp, pe piaţă se înregistrează o presiune din ce în ce mai mare pentru majorarea preţurilor la contractele legate de euro care să mai acopere creşterea preţurilor în lei, având în vedere că acest curs valutar pare că va rămâne stabil în continuare.

    Companiile, multinaţionalele au creşteri mai mari de vânzări în ultimii patru ani pentru că economia a crescut, dar costurile în lei au o creştere mai mare, aşa că marjele s-au redus.

    Această stabilitate a cursului valutar în ultimii patru ani, în aceste crize pe care le-a traversat lumea occidentală, a ajutat enorm BNR să menţină inflaţia într-un anumit control, chiar dacă creşterile de preţuri au fost cele mai ridicate din ultimii 20 de ani (în 2021 inflaţia a fost de 8,2%, în 2022 inflaţia a fost de 16,4%, iar în 2023 inflaţia a fost de 6,6%).

    Dar acum în piaţă este o presiune suplimentară pentru creşterea preţurilor în euro la bunurile şi serviciile vândute în România, care au ca referinţă euro. Iar acest lucru va afecta politica BNR de a reduce inflaţia într-un mod accelerat şi apoi de a reduce dobânzile.

    Când cursul valutar creşte, euroizarea businessului ajută companiile, pentru că au încasări mai mari în lei. Când însă cursul este stabil sau chiar scade, această euroizare este un dezastru.

  • Experţii anunţă schimbări importante pe piaţa imobiliară. Ce trebuie să ştie toţi oamenii care vor să îşi cumpere o locuinţă în perioada următoare

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

     

  • Să fie primele semnele de revenire economică? Ţara în care preţurile locuinţelor cresc pentru prima dată în peste un an

    Preţurile locuinţelor din Marea Britanie au crescut în februarie în termeni anuali pentru prima dată în mai mult de un an, cel mai recent semn de redresare a pieţei imobiliare, scrie Reuters.

    Preţurile au fost cu 1,2% mai mari decât în februarie 2023, prima creştere anuală din ianuarie anul trecut, a precizat creditorul ipotecar Nationwide Building Society.

    Preţurile au crescut cu 0,7% între ianuarie şi februarie anul acesta, a arătat sursa citată.

    Un sondaj Reuters realizat în rândul economiştilor indicase o creştere de 0,7% în termeni anuali şi o creştere lunară de 0,3%.

    „Scăderea costurilor de împrumut la începutul anului pare să fi determinat o creştere a pieţei imobiliare”, a declarat economistul şef al Nationwide, Robert Gardner.

    Luna trecută, Banca Angliei a menţinut rata cheie de împrumut la 5,25%, cea mai ridicată din 2008, dar a declarat că s-ar putea apropia momentul unei reduceri, deoarece inflaţia se îndreaptă spre ţinta de 2%. Ratele ipotecare au scăzut în aşteptarea următoarei mişcări a băncii centrale.

  • Experţii anunţă schimbări importante pe piaţa imobiliară. Ce trebuie să ştie toţi oamenii care vor să îşi cumpere o locuinţă în perioada următoare

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.

     

  • Ne luăm adio de la locuinţe ieftine? Criza care a dus la scăderea preţurilor la minimul ultimului deceniu pare că dispare, iar economiştii avertizează să ne pregătim pentru noi creşteri de preţuri

    Scăderea generalizată a preţurilor locuinţelor la nivel mondial, care a afectat economiile avansate, s-a atenuat în mare parte, potrivit unei analize a datelor OCDE, ceea ce i-a determinat pe economişti să prognozeze faptul că cea mai gravă criză imobiliară din ultimul deceniu a ajuns la un punct de cotitură, scrie Financial Times.

    În cele 37 de ţări din OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea din 2023, comparativ cu trimestrul precedent, marcând o creştere reală de la un punct de cvasi-stagnare la începutul anului trecut.

    Doar aproximativ o treime dintre aceste ţări au raportat o scădere de la un trimestru la altul în ultima perioadă, faţă de mai mult de jumătate la începutul anului, potrivit economiştilor.

    „Cele mai recente date sugerează că scăderea preţurilor locuinţelor a atins acum limita în majoritatea ţărilor. Cred că preţurile se corectează aşa cum am sperat”, a declarat Andrew Wishart, senior property economist la Capital Economics

    Preţurile locuinţelor au fost afectate la sfârşitul anului 2022, după ce băncile centrale din majoritatea economiilor au majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din ultimele decenii pentru a limita inflaţia. În ţările OCDE, preţurile locuinţelor au crescut cu doar 0,6% de la un trimestru la altul la sfârşitul anului 2022, cea mai mică rată nominală din 2012 încoace.

    Cu toate acestea, acest declin s-a atenuat sau chiar s-a inversat în multe economii, deoarece aşteptările că băncile centrale vor reduce costurile de împrumut în acest an au contribuit la scăderea ratelor ipotecare. De asemenea, lipsa proprietăţilor de vânzare a contribuit la susţinerea evaluărilor, iar preţurile reale din întreaga OCDE au revenit la creştere în ultimul trimestru.

    Preţurile locuinţelor cresc sau se stabilizează în majoritatea economiilor avansate, în timp ce în alte ţări se înregistrează scăderi într-un ritm mai lent. Este probabil ca preţurile să scadă în continuare în unele ţări, cum ar fi Germania, Danemarca şi Suedia, care au pieţe de închiriere mai mari, „dar chiar şi în aceste economii credem că cea mai mare parte a scăderii preţurilor este deja pe drum”, a declarat Wishart.

    Preţurile locuinţelor sunt „aproape de minim în multe locuri şi îşi revin în multe locuri”, a declarat Tomasz Wieladek, economist la compania de investiţii T Rowe Price. El a spus că migraţia şi autorizaţiile de planificare restrictive au menţinut presiunea asupra preţurilor locuinţelor în multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, Canada şi Australia.

    Gospodăriile se vor confrunta în continuare cu costuri mai mari ale creditelor ipotecare, pe măsură ce renunţă la contractele cu rată fixă, dar multe dintre ele se confruntă cu condiţii mai bune comparativ cu anul trecut. În timp ce ratele ipotecare din Marea Britanie şi SUA au crescut în februarie, acestea rămân cu mult sub vârfurile naţionale atinse în 2023.

    În schimb, Germania, unde dificultăţile economice, supraevaluarea proprietăţilor şi o piaţă de închiriere de mari dimensiuni afectează sectorul, a înregistrat anul trecut o contracţie anuală de 10,2 – cea mai gravă dintre economiile UE, cu excepţia Luxemburgului.

    Scăderea preţurilor locuinţelor la nivel mondial a fost, în general, mai blândă decât se aştepta. Fitch estimează acum că preţurile nominale au crescut cu 6% în SUA anul trecut, faţă de o prognoză anterioară de până la 5%, în timp ce în Marea Britanie prevede o contracţie mai blândă de 2% în 2023, faţă de o estimare anterioară de până la 7%. Previziunile mai bune se datorează în parte faptului că inflaţia ridicată a ascuns amploarea declinului, au declarat economiştii.

    În unele economii, inclusiv în SUA, Australia şi Marea Britanie, piaţa a dat dovadă de o rezistenţă neaşteptată, iar corecţia preţurilor locuinţelor nu a şters câştigurile mari înregistrate în timpul pandemiei de coronavirus, nici în termeni nominali, nici în termeni reali.

    Dar în unele ţări din afara OCDE situaţia este diferită. În China, care s-a confruntat cu o recesiune acută a pieţei imobiliare, Fitch a prognozat că preţurile locuinţelor vor continua să scadă în următorii doi ani, avertizând că cererea de investiţii „a dispărut în mare parte” după o contracţie a preţurilor de 7% în ultimii doi ani.